
* * *
e ultima zi
când soarele doarme
în raza ucigașă a Lunii
e ultima seară
când se deșteaptă lumina
și toate mările cerului
nasc prunci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

* * *
e ultimul spațiu si timp
când soarele adoarme
În raza ucigașă a Lunii
e ultima seara
când se revoltă lumina
și toate stelele plâng
Maria îmi este aproape
mamă și soră născătoare
de tot ce-am iubit si sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
eu îți dau sarea
din pumn
tu îmi dai sarea
din cer
nu eu am ales
să mă nasc
la ceasul când
soarele se ascunde
stingher
în cel mai înalt
pliu al lunii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus de soare
E ultima zi, e ultima noapte
Când mai stai lângă mine.
Apoi cu dulce șoapte
Ai să-mi spui: Iubitul meu, rămâi cu bine!
E ultima zi, e ultima noaptea
Când îți spun că te iubesc.
Aș vrea să opresc timpul
Dar, din păcate nu reușesc.
E ultima zi, e ultima noapte
Când îți sărut obrazul moale.
Că tu pleci departe, Zeița mea cu chip de floare.
E ultima zi, e ultima noapte
Când se mai leagănă frunza pe ram.
Și eu visez mai departe, că alături te mai am.
Iată a trecut această zi și această noapte
Și tu te-ai dus, afară o ploaie rece cade
Și soarele meu a apus.
poezie de Vladimir Potlog (27 septembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Preventiv
femeilor din neamul meu
le-a fost inoculat un ser
cules din raza lunii
pentru minunea ce va fi
când pot să nască
așa de neagră și adâncă
povestea lumii
undeva
cu mult mai presus
de cumințenia trainică
a pietrelor neamului meu
preventiv se aude ecoul
acelora ce nasc sau vor naște cândva
copaci scorțoși
neînșeuați de raza ce curge umilă
în viitor
peste chipul atâtor femei din neamul meu
primejdia paște nestingherită
ele poartă la sân și hrănesc preventiv
o lumea aproape hilară
între atâtea miracole
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
vântul sau plânsul
mari cristale de sare
surâd în ochiul nostru
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
când sufletul doarme
pădurile cântă
în noaptea scăldării
când tac pădurile
sufletul intonează
un altfel de recviem
și toate se întâmplă la fel
în neagra lume adâncă
unde nimic nu e
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima rugă...
ultima rugă frumos mai sună
ultima rugă
șoptită de mine sub clarul de lună
pornite-i să fugă
refren
ultima rugă, ultima rugă
-mai stai, nu pleca încă nu
ultima rugă, ultima rugă
ce vrea s-o auzi numai tu
ultima rugă sfios mai ninge
ultima rugă
dar nici o coardă de suflet n-atinge
pornite-i să fugă
refren
ultima rugă se stinge în zare
ultima rugă
și brusc întuneric aprinde alt soare
pornite-i să fugă...
refren
cântec, versuri de Iurie Osoianu (22 mai 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
sub raza lunii
marea pare anostă
iar lumea un port devastat
râsul și plânsul sau vântul
mari cristale de sare surâd
în Ochiul Lui Dumnezeu
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de sus
cu decența răbdării
foamea suprimă dorul
din care se nasc
nesfârșite iluzii
doar setea și piatra
grele ca raza de lună
rabdă și tac și renasc
atât de sus
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța-i ultima ce moare!
Speranța-i ultima ce moare,
Atâta timp cât tu exiști
Când vor unii să te doboare
Tu speră și ai să reziști!
Speranța-i ultima ce moare,
Când simți că totu-i în zadar
Și-atunci când visul tău dispare
Tu speră și visează iar!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă-n suflet e durere
Nu renunța, atunci când doare
Tu speră la iubire, cu putere!
Speranța-i ultima ce moare,
Când viața ți se pare crudă
Dar după nori, vine și soare
Tu speră și fă-i vieții-n ciudă!
Speranța-i ultima ce moare,
Când lacrima în ochi îți vine
Șterge-o, apoi, în continuare
Tu speră că va fi și bine!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă zâmbetul ți-e trist
Mâine vei râde poate tare
Tu speră, nu fii pesimist!
Speranța-i ultima ce moare,
Când vorbe dure te lovesc
Aceeași gură, azi, usturătoare
Tu speră că-ți va spune:"Mă căiesc"!
Speranța-i ultima ce moare,
Când ai în tine doar suspin
În suflet nu-l lăsa să se strecoare
Tu speră și alungă-l ca pe-un spin!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă ai căzut... ești jos,
Ridică-te... stai în picioare
Tu speră și fii curajos!
Speranța-i ultima ce moare,
Când ai simțit dezamăgire
Nu te simți fără valoare
Tu speră, vei simți și fericire!
Speranța-i ultima ce moare
Și azi și mâine și mereu
Nu întreba: "Cât să sper oare?"
Tu sper... asta fac și eu!!!!
poezie de Georgiana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima oară
Probabil e ultima oară
Când brațele tale mă strâng
Și-un soi de iubire primară
Mai zboară, dar aripa-i frâng.
Probabil e ultima dată
Când ochii tăi calzi mă privesc
Și clipa complet nefardată
Ghicește ce mult te iubesc.
Va trece o noapte ploioasă
Și știu că va fi să mă doară
Iubire atât de duioasă,
Probabil e ultima oară.
poezie de Angelica Ioanovici din Așa cum ești
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Un pumnisor cu ultima fărâmă de soare de pe cerul meu..
și. o răsuflare..
.. ultima mea răsuflare de dinainte de moarte..
o voi aseza la picioarele inimii tale
s. o folosești la nevoie..
când gheată îți va deveni viata,
curgere calda de lumina sa ramai, peste lume...
Ultima picătură din mine
n. o voi duce zeilor s. o bea..
Ci. o voi pastra pentru setea ta..
Arsura sufletului nu mi. o voi stinge cu roua lacrimilor mele,
ci le voi pastra pe toate, cu grija, in cupele noptii
pentru a. ti inroura visele,
viață sa prindă toate...
In graba, daca mâna ti. o voi atinge vreodată..
In mine va rămâne scrisă... poezia ta..
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Veselie de primăvară
ascultați cum cântă pădurile
și cum se joacă prin ele vântul,
ascultați râurile pe toate gurile,
ascultați păsărilor cântul.
s-au sculat toți codrii bătrâni,
îi bucură căldura și soarele,
ascultați doinele la români,
ascultați cum susură izvoarele.
priviți și prindeți în palmă,
soarele, raza lui dulce și viața,
lumina de ploaie, limpede, calmă,
când cade peste noi dimineața.
jucați-vă noaptea cu stelele,
jucați-vă cu iubita de-a dorul,
intrați în hora-mare cu ielele,
că suntem pe pământ călătorul.
umpleți cu vin ulcioarele lunii
și beți din licoarea tare și veche,
jubilați și cântați ca nebunii,
cu ghiocelul alb la ureche.
iubitul pe iarbă în pâlcul de brazi,
te-așteaptă în seară, hai vino,
e fără de-ntoarcere ziua de azi,
când te legăn pe brațe, străino.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 martie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zona zero
între start și pedeapsă
e zgura pe care-o străbat
între sărut și blestem
sunt spini de nisip și meduze
când nimicul mă încolăcește
cu superbe funii de fum
din tălpile-răni îmi cresc aripi
și pot să ajung toate mările lumii
cu un simplu sărut
înainte de start
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
din umerii tăi
cad ceruri
peste dorul
ce mă ajunge
îndepărtată și rece
lumina putrezește
în lanuri de ploi
ce să aștept
când toate dispar
mai devreme
decât cele ce sunt
și vor fi?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
îmi făgăduiai un pământ
ce nu mai văzusem
în umila mea viață
de scoică vibrând
în marea ca o fereastră deschisă
spre ultima haltă
mă ofereai infinitului
carne și sânge mustind
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima clipa
lumina imi capteaza atentia,
ochii vad doar stralucirea apei,
buzele simt doar lacrima ta sarata.
o cale grea,
din care nu ma mai intorc,
o fapta rea, ce ma face vinovata.
atatea trairi,
atatea simturi,
toate pierdute intr-un timp
prea scurt -
si totusi atat de lung.
ma gasesc in fata
copacilor impunatori
langa floarea violet
ma uit in spatele meu
pentru ultima oara,
toata aleea danseaza,
intr-un intuneric amagitor.
e ultima imagine,
din ultima noapte de dragoste.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
copacul cerului
foamea acvilei
strigătul norilor
tăcere adâncă în lut
când vin căprioarele
să își adape puii
pe drumul știut
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când tristețea cea mare, ultima...
Când tristețea cea mare, ultima,
va ucide toate durerile noastre,
te voi urma acolo
cu următorul tren,
nu din pricină că mi-ar lipsi puterea
de-a accepta consecința finală,
dar poate că ai uitat să iei cu tine
medicamentele, o cravată, lamele de ras...
poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cică murim de două ori - o dată când ultima suflare ne părăsește corpul și a doua oară când ultima persoană pe care o cunoaștem ne spune numele.
citat din Al Pacino
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!