
Aș minți negând
Aș minți negând ce am iubit,
Adevărul bântuie-n cuvinte
Și speranțe s-au tot îmbulzit,
Vrăfulind, aducerile-aminte.
A mă vinde-n târg, e poezie,
Depărtarea cumpănind încet,
Nerăbdărilor plătind simbrie
Cu trecutul, blândului, ascet.
Spaimele pierdute pe cărare,
Devenit-au marfă de consum
Pentru clipa veșnic trecătoare,
Rătăcită-n dimineți... de fum.
Să renunț, ar fi o utopie,
Când tăceri aleargă pe miriști
Și-n această liniște, târzie,
Îndrăznesc a crede, că exiști.
Aș minți negând iubiri nebune,
Temenele-nspre uitări, nu fac,
Știu exact ce nu se poate spune
Și de-aceea, am ales, să tac.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre spaimă
- poezii despre poezie
- poezii despre minciună
- poezii despre existență
- poezii despre dimineață
- poezii despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

Mă vei găsi
Mă vei găsi-n puținul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Și-n veșnicia... ca un avanpost.
Nu poți a trece-așa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri și fân
Sau ignorând ce încă mă mai ține
În profunzimea gândului păgân.
Mă vei găsi în pașii de pe humă,
Amiezilor tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... și depărtări.
Nu poți lăsa ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Și tot ascund speranțe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfințit.
Mă vei găsi... și nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Și-n liniștea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre secunde, poezii despre păduri, poezii despre nuntă, poezii despre miezul zilei sau poezii despre gânduri

Mă vei găsi
Mă vei găsi-n puținul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Și-n veșnicia... ca un avanpost.
Nu poți a trece-așa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri și fân
Sau ignorând ce încă mă mai ține
În profunzimea gândului... păgân.
Mă vei găsi... în pașii de pe humă,
Amiezilor, tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... și depărtări.
Nu poți lăsa... ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Și tot ascund speranțe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfințit.
Mă vei găsi... și nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Și-n liniștea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești crăiasa iernilor nebune
Ești crăiasa iernilor nebune,
Îmbrăcată-n alb de catifea
Și-n cuvinte care nu pot spune,
Taina dulce-a fulgilor de nea.
Ești crăiasă clipelor de gheață,
Rostuind în suflete tăceri
Și doar crivățul te mai răsfață,
Învelindu-te în mângâieri.
Ești crăiasa stelelor pufoase,
Rătăcite-n cetini de argint,
Și-n cuvinte-adânci gălăgioase
Pus-n buzele ce veșnic mint
Ești crăiasa viscolului, care,
Spulberă speranțe-n asfințit
Și-n omătul... ca o întrebare
Peste-o inimă de-ndrăgostit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre viscol, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre răsfăț, poezii despre inimă sau poezii despre iarnă

Eu adun iubiri nebune
Eu adun iubiri nebune,
Din cuvinte... și petale,
Scutur cerul făr-a spune,
Lâng-o margine de cale.
Ascund toamnele în frunze,
Risipite-nspre tăceri,
Sorb sărutul... de pe buze,
Încercând să uit... de ieri.
Te dezleg de jurăminte
Și mă spăl în ploi de dor,
Dezgolită... de veșminte,
Ești o mare de amor.
Și te las... a mi te duce
Unde crezi că e mai bine,
Înspre vise zăbăuce,
Libertine și puține.
Și te-adun... fermecătoare
Dintre fluturi și culori,
Tu... ești ultima-ntrebare,
Eu... luceafărul din zori.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre sărut, poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie sau poezii despre frunze

- poezie (vezi și poem)
Poezia
La mulți ani, poezie, azi e ziua ta...!
Poezia-i zbor de fluturi,
Flacără, parfum și dor,
Clipa rătăcită-n ciuturi,
Vraja-n care mă-nfășor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre foc sau poezii despre fluturi

Luna mai
visează toți iubiri nebune
de parcă n-ar fi pe pământ
decât Adam și Eva goală
și veșnic tainic jurământ
visează toți iubiri nebune
în nopțile de mai fierbinți
nici luna nu mai e întreagă
și parcă și-a ieșit din minți
visează toți iubiri nebune
pe pat de flori de iasomie
petale fragede și albe
îmbracă pielea arămie
și așa învăluiți de toate
în luna mai se cern iubiri
care durează doar o noapte
și-aduc parfum în amintiri!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre flori, poezii despre amintiri sau poezii despre alb
Civilizațiile s-au corupt când orașele s-au îndepărtat de păduri. Ai observat ce greu poți minți când stai lângă un copac? E greu, de altfel, să te minți pe tine însuți și când știi să îți spui adevărul ție însuți nu-i mai poți minți nici pe ceilalți.
Gerald Messadie în Viața mea amoroasă și criminală cu Martin Heidegger
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre păduri
- citate despre oraș
- citate despre minciună
- citate despre corupție
- citate despre copaci
- citate despre civilizație
- citate despre adevăr și minciună
- citate despre adevăr

Miroase-a dimineți și a iubire
Miroase-a dimineți și a cuvinte,
Mai ninge încă-n vise cu tăceri
Și coborându-te din cele sfinte,
Amestec blând plăcerile de ieri.
Și te întind la margini de răcoare,
Când plânge curcubeul în ninsori
Privirea înălțându-și-o spre soare
Ca pe o rugă-n revărsat de zori.
Miroase-a dimineți și a iubire,
Mai viscolește uneori un gând,
Cu spaime, întrebări și fericire,
Prin trupurile noastre renăscând.
Și ne cuprind îmbrățișări nebune,
Un zbor uitat de fluturii fierbinți
Pe buzele ce ard ca un cărbune,
Atâtea șoapte, patimi și dorinți.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
De minți ori nu
De minți ori poate nu, minciuni există,
Să minți că nu-i așa însă-i păcat ;
Îmi spui că nu mă minți, ca o artistă
Și crezi că-ntr-adevăr, sunt împăcat.
Eu, sincer, dau o notă optimistă
La orice adevăr mai complicat ;
Oricât ar fi de greu, tu mai insistă
Să spui doar adevăr adevărat!
De ai ori poate nu minciuni pe listă
Eu nu vreau să le știu neapărat
Dar viața va părea cu mult mai tristă
Când nu te vei opri din tremurat.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre adevăr și minciună, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre sinceritate, poezii despre optimism sau poezii despre artă

Abilă și provocatoare
Voi rândui... iluzii mute,
În spatii ample de culoare,
Ispitele abia-ncepute
Și umbra macilor în floare.
Pun clipele... în secundare
Și vraja toată pe nisip,
Redefinind o-mbrățișare
Cu umbrele fără de chip.
Mai caut încă, necuvântul
Privirilor de foc și jar,
Amestec cerul cu pământul
Și te cuprind în brațe, iar.
Mă-ncolăcești, năucitoare,
Topindu-mă înspre amiezi,
Abilă... și provocatoare,
Mă tragi în așternuturi verzi.
Printre măsuri și epitete
Ce prind contur... abia șoptit,
Mă storci încet pe îndelete
Din dimineți spre asfințit.
Voi rândui... chemări nebune,
Noroc, speranțe, pasiuni,
Cuvintele ce știu a spune
Și adevăruri... și minciuni.
Le pun apoi... acolo unde,
Sunt sigur c-ai să le găsești
Și-n umbra clipelor rotunde,
Voi rândui... să mă iubești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre noroc sau poezii despre nisip

Abilă și provocatoare
Voi rândui... iluzii mute,
În spatii ample de culoare,
Ispitele abia-ncepute
Și umbra macilor în floare.
Pun clipele în secundare
Și vraja toată... pe nisip,
Redefinind o-mbrățișare
Cu umbrele fără de chip.
Mai caut încă necuvântul
Privirilor de foc și jar,
Amestec cerul cu pământul
Și te cuprind în brațe, iar.
Mă-ncolăcești năucitoare,
Topindu-mă înspre amiezi
Abilă... și provocatoare,
Mă tragi în așternuturi verzi.
Printre măsuri și epitete
Ce prind contur... abia șoptit,
Mă storci încet, pe îndelete,
Din dimineți... spre asfințit.
Voi invoca... chemări nebune,
Noroc, speranțe, pasiuni,
Cuvintele ce știu a spune
Și adevăruri... și minciuni.
Le pun apoi... acolo unde
Sunt sigur c-ai să le găsești
Și-n umbra clipelor rotunde,
Voi rândui... să mă iubești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești întrupată din plăceri nebune
Ești întrupată din plăceri nebune,
Din nefirești atingeri... și din flori,
Din tot ce e frumos și nu se spune,
Din taine, din peceți și din comori.
Ești hărăzită... viselor de noapte,
Ce ard în mine patimi și dorinți,
Topindu-te în răsuflări și șoapte,
În brațe mătăsoase... și fierbinți.
Ești plămădită din sfințite taine,
Din sentimente, lacrimi și cuvânt,
Din sâmbure de dor și clipe faine
Din pasiuni, speranțe și avânt.
Ești zămislirea gândurilor toate,
Chemarea inocentelor iubiri
Timpul lăsat a ne seduce... poate
Sau veșnicia pusă-n amintiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seducție, poezii despre plăcere, poezii despre inocență sau poezii despre frumusețe

Rondel în dimineți de rouă
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte
Și mii de doruri mă încearcă,
Dinspre tăceri, înspre cuvinte.
Vrea timpul, iar să se întoarcă
Și visele... mi-le tot minte
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte.
Destinul, cu poveri se-ncarcă
Vâslind mereu spre înainte
Cu-a dragostei eternă barcă,
Când vin luceferi să te-alinte
În dimineți de rouă... parcă.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre dor sau poezii despre bărci
Sonata pentru cafea
Pe tine nu te consum nicicum
Adulmecându-te, din ochi te sorb
Bolborosind, tu cearcăne ai prins
Simțite, la pipăire, și de un orb
Gândul spre tine aleargă în amurg
Când, ghicită, nu vrei să ne minți
Că pasiuni devorante te-or râșni
Cu sorbituri, prea în grabă, fierbinți
Și-ți derulez în frisoane trecutul
Culeasă de pe-ndepărtate plantații
Și aruncată cu sila în burtă de vas
Pentru a-ți vinde negre carnații,
Din colonii, trufandale li se cuvin.
Pe țărm de dor te-aștept ca să vii
Ultimul sfanț îl ascund pentru tine
Fii doar a mea, și de-aș avea insomnii.
parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Stratan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre insomnie sau poezii despre cafea

Veșnic îndrăgostit
Nu te-am întrebat:
Pe care dintre noi o minți?
Eu aș vrea să mă minți numai pe mine
Pentru că ar fi mai înțelept.
Dar dacă ne minți pe-amândouă?!
E mult mai grav
Te minți și pe tine!
Port în inimă două păcate:
Pe-al tău,
Că ești într-o mare încurcătură
Și pe-al meu,
Că ucid o poveste frumoasă.
Am încercat să judec logic
Și am ajuns la concluzia că ea
Știa de la început în ce poveste se bagă.
Tu ești veșnic îndrăgostit!
Indiferent că sunt eu sau alta,
Tu, tot ai să iubești
Și n-ai să fii niciodată al ei cu totul.
Am dreptate?
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre început, poezii despre logică sau poezii despre dreptate

Ignorantul veșnic
Mă-mbrățișezi cu gânduri neștiute
De parcă ai pleca arzând de dor
Și străluciri de nimeni cunoscute
Redefinesc al trupului fior.
Atins de pana umbrelor vrăjite,
Mă reașezi în dimineți de-argint
Pe florile abia îmbobocite
Și-n clipa de tăcere și de alint.
Mă risipești, apoi, spre zări uitate,
Descoperind adâncuri de nesomn
Și coapsele... de frunze zgâriate
Sau de privirea nu știu cărui domn.
Tresaltă sânul... roua prinde viață,
Închisă-i ușa și păcatu-i greu,
Iubirea e mereu... petrecăreață,
Iar ignorantul veșnic... voi fi eu.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre ignoranță

Mă regăsesc în ochii
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor,
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre senzualitate, poezii despre picioare sau poezii despre ochi

Mă regăsesc în ochii tăi
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi, fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când zâmbești
Când zâmbești, mă pierd adâncuri
Și plutiri mă-nvârtoșează
Cu fiori, sclipiri și sfârcuri,
Ce în trupuri... decontează.
Respirând tăceri... rebele,
Nestatornice și-mpinse
Înspre-o noapte fără stele,
Care-n grabă... ne cuprinse.
Când zâmbești, a câta oară
Așteptând iertări sfințite,
Așternuturile... zboară,
Albe... și neprihănite.
Și mă ceartă și mă strânge
Împletind chemări nebune
Cu păcatele din sânge
Și târziul... ce apune.
Când zâmbești... mă faci a crede
Taina frunzei... păcălită
De speranța veșnic verde
A căderii... în ispită.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sâni, poezii despre zâmbet, poezii despre sânge sau poezii despre păcăleli
În tăcere
Cuvinte nespuse
rătăcite priviri
și tăceri...
Pierdute iubiri
vorbe fără rost,
în acorduri
de tăceri...
copilul,
un scâncet
și zâmbetul lui
și tăceri...
Un poet plângând în tăcere
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Monica Trif despre zâmbet, citate de Monica Trif despre poezie, citate de Monica Trif despre iubire, citate de Monica Trif despre cuvinte sau poezii despre copilărie