Lumina
Lumina izbește-n icoane
Cu chipuri de lume uitate
Și zidul din sine oprește
Culoarea cu ochi de cristal.
Și lacrima taie lumina.
Vrei să-mi fii cuvintelor zidul,
S-oprești năruirea iubirii
La întâlnirea pură cu visul?
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre iubire
- poezii despre icoane
- poezii despre cuvinte
- poezii despre culori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Inmuguriri de aripi
Dimineața, lumina se dilată
În gândurile noastre
Și iese afară din timp.
Trupul devine
O fântână adâncă,
Cu numele de Ana.
Un destin, mă împinge mai încolo,
De-a lungul zidului.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre gânduri, poezii despre dimineață, poezii despre devenire sau poezii despre aripi
Dincolo de zidul alb
Dincolo de zidul alb e soarele
Tolănit pe lanuri verzi și pe copaci.
Smulge-i sufletului aripele,
Tu, cel mai sărac dintre săraci.
Dincolo de zidul alb e visul
Căutat pe cărărui întortocheate.
Hai, îngroapă-ți liniștit ucisul
Dor în inima ce încă bate.
Dincolo de zidul alb sunt mări,
Clopote, păduri, ereți și vrăbii.
Ochii tăi trudiți și fără zări
Taie întunericul ca două săbii.
Dincolo de zidul alb e viața
În care niciun fir de iarbă nu-i stingher.
Tu, captiv, așteaptă-ți dimineața
Și o să te urci pe scări de nori la cer.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărăcie
- poezii despre întuneric
- poezii despre vrăbii
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre suflet
- poezii despre păduri
- poezii despre ochi
Dinspre viitor
Într-un anume loc,
într-o anume seară,
pasăre fără de nume
ca o viziune zboară...
Eu nu îi aud foșnetul,
e ca și cum ar fi departe,
răzbate doar o mireasmă ciudată
fără de moarte...
Dacă te uiți în trecut
o să vezi venind dinspre viitor,
atât de plină de cântec,
de tăceri ce te dor...
Și când ora este o urmă
devii conștient că tu ai învins-o,
iar lumea nu e decât lacrima
pe care ea a plâns-o...
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre viziune, poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre seară, poezii despre păsări sau poezii despre muzică
La caderea noptii
Pe lumina zilei, asemeni celorlalti
simt intepatura intunericului
cum o simti si tu, trist, cenusiu,
la caderea noptii
Coboara linistea pe pamant
un ciudat presentiment
ma face sa cred
ca-i renasterea mea.
Sunt atat de luminoasa, launtric
Nu te ingrijora
Iubeste-ma daca-ti plac
Alunga-ma nu-s psalmul tau
Eu sorb nectarul intunericului
sarbatoarea sufletului meu
Iarasi ma simt renascand, singura
intr-un cort necunoscut.
Cu zorile se trezeste lumea
si in valtoarea ei ma pierd
Ca sa revina dulcele vis
mai trebuie sa astept venirea noptii!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe
Sentiment
Sentimentul acesta inefabil
izvorăște din cea mai adâncă zonă a inimii,
unde totul are limpezimea apei vii
din basmele copilăriei.
Florile flămânde de moarte
urcă necontenit în sufletul meu,
așa cum se mută seva din glie
în sămânța ce devine floare, spic, ori stejar.
Scurta mea declarație,
neatestată de acte cu semnături și peceți,
e singura mea avere personală autentică,
demnă de a fi lăsată moștenire
stelei sub care Iubirea dăinuiește în lume.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre stele, poezii despre stejari, poezii despre moștenire, poezii despre inimă sau poezii despre copilărie
Avalansele diminetii
După o veșnicie
Soarele înmugurise între zăpezi.
Oglinzile din oglinzi
Prin care au privit cei de dincolo
Ne-au pus pe gânduri.
O astfel de lacrimă
Îmbrăcată într-o rochie subțire
Arde cu o flacără transparentă.
Prin insomnia mugurilor
Intrăm în miezul zilei.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre rochii, poezii despre muguri, poezii despre miezul zilei, poezii despre insomnie, poezii despre foc sau poezii despre Soare
Floarea de colt
Pe colț stâncos,
Crescută din piatră,
De soare scăldată,
De caprele negre săpată,
De ploaie udată,
De vânt mângâiată;
Steaua alpină,
Munților regină!
Floarea de colț
În vremi zbuciumate
Tristețea ne alină
Prin puritate
Și prin lumină!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre ploaie, poezii despre negru, poezii despre munți sau poezii despre monarhie

Pictează-mă în inima ta
Iubire am să te pictez in vis
Pe o foaie cu chenar si aurie
Cu puterea ta de nedescris
Rămâne foaia albă de hârtie
Voi picta pe zidul casei mele
Dar cu lumina din privirea ta
Zidul se va transforma in stele
Râzând tu printre ele vei sălta
Îți voi picta chipul sub mască
Dar ochii tăi vor lumina sticlosi
Iubirea din iubire să se nască
Eternă ca anii lumină valorosi
Mă dau bătută, nu te lasi pictată
Iubire crescută din iubirea mea
Dorința-mi este limitată strictă
Pictează-mă acum in inima ta
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre arte plastice, poezii despre naștere sau poezii despre măști
Zidul de la Universitate
Zidul de la Universitate
Este astăzi doar ruine,
Căzut nu din greutate,
Ci de prea multă rușine.
epigramă de Paul Constantin (18 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre universitate, epigrame despre rușine, epigrame despre prezent sau epigrame despre greutate
Candela uitata
De fiecare dată, înainte de somn,
Neauzit ies din forma trupului meu,
Răspund cu blândețe salutului lumii
Și nu mai există nici sus nici jos.
Totul este infinit nou,
Chiar și iubirea și obiceiurile vânătorii.
Dar îți mai vine, oare,
Să mai faci cale întoarsă,
Să te trezești și să spui:
Gustul nu va mai păstra
Forma fructului!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre somn, poezii despre infinit, poezii despre fructe sau poezii despre existență
Zborul timpului
Adaug vorbe despre tine
În lumină
La adieri de aripi și de sfinți.
La răsăritul cel dintâi
Luna se-nchină
Cu soarele la căpătâi.
Zadarnic curg stihiile din ființă,
Spre nordul din busole,
Deasupra lumii stă trupul meu
Ca o provocare din Rai. Aici,
În zborul timpului durut
Pământul visează umil
Luceferii tandri
Ai cântecului meu.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Umbra liniștii
Se oglindesc zorii pe lacul străveziu,
Ecourile tăcerii rătăcesc pe ape,
Stau în umbra liniștii
Și parcă aud
Petalele albe de nufăr
Cum încep a se desface.
Deschide-te, inimă,
ca o floare de nufăr
Și adună-ți frunzele
risipite prin ceață,
În zorii ce plâng
cu lacrimi de rouă.
Tu ești din nou
ca la-nceput de viață.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre plâns, poezii despre nuferi, poezii despre frunze sau poezii despre alb

Zidul unui cimitir părăsit
Sentimente pictate, dungi ridicate și mișcări circulare
Singurele noastre cuvinte vor prinde picioare
Și vor pășii printre lespezi
Ochii s-au închis
Lumina nu mai pătrunde prin geamul unui ochi artificial
Irisului îi lipsește credința în propria potențialitate
În depărtare sunt cranii ce supraveghează
Zidul unui cimitir părăsit
Fiecare noapte devine zi pentru sufletele rătăcite
Pentru oamenii ce au avut morți violente...
Călătoresc prin gerul inimii mele.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre violență, poezii despre picioare, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre mișcare
Anotimp
În dimineața aceasta
și copacii au dezertat
de la obligațiile lor
și-au încărunțit;
de atâta privit
în sufletul trecătorilor.
Dimineața aceasta a copacilor
e un avertisment
pentru ochiul meu nesătul
de poezia nescrisă a străzii;
mâine o să le cer
chirie
pentru etajul de sus
al gândurilor mele;
dar numai până la primăvară.
Închinată luminii,
fotosinteza lor
e un poem pentru fruntea
însulițată de albastru,
a Catedralei.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre copaci, poezii despre religie, poezii despre păr cărunt sau poezii despre primăvară

Ora unirii
Ființe de piatră, cu fulgere grele,
Fac zid de rachete, scrâșnind din măsele,
Cruzimea li-i oarbă, răbdarea li-i suptă;
Au poftă de sânge și sete de luptă,
Lumina izbește-n zăvoarele firii;
Sunați, trâmbițași, pentru ora unirii!
Hefaistos înghite secunda majoră,
Cu fremăt de clopot în barba sonoră,
Himere auguste valsează cadrilul,
La puntea speranței domnește delirul,
Lumina izbește-n zăvoarele firii;
Sunați, trâmbițași, pentru ora unirii!
Pământul în goana pierzării tembele,
Își flutură vraja genezei prin stele...
În marea de zbucium și lacrimi amare,
Mai cerne norocul fiori de salvare,
Lumina izbește-n zăvoarele firii;
Sunați, trâmbițași, pentru ora unirii!
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre vals, poezii despre unire, poezii despre sânge, poezii despre secunde sau poezii despre salvare
Prea multe ziduri
Prea multe ziduri în jurul nostru,
Zidul discreției, al tăcerii mincinoase,
Al decenței parșive, zidul morții,
Zidul zidului, sula de au zidul străpunge,
Zicea cronicarul, câinii iubesc zidurile
În felul lor, andrele, biluțe, nimicuri,
Până la urmă, îndrăgostit de un zid,
Am văzut cum el înflorește,
Nu mă-ngropați voi între ziduri,
Trandafirii sălbatici trec peste margini,
Iar marea, ah, marea, este chiar patul zeiței nebune.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre minciună, poezii despre depășire sau poezii despre câini
Zidul din cărămidă rezistă; zidul uman dăinuie!
aforism de George Geafir din Solilocuri
Adăugat de George Geafir

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Ană, Ană
Ană, Ană, țipăt dulce,
Curgi în mine ca un râu
Ce-ar vrea mâna să-mi usuce...
Cărămida-i pân' la brâu.
Ană mor și eu cu tine,
Mor în mine-s blestemat!
Cărămida-n gât îți vine
Zidul nu s-a surupat.
Ană, Ană cerul plânge,
Sufletul și pruncul meu,
Plânge zidul și te strânge
Surd rămâne Dumnezeu...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Gabriela Mimi Boroianu despre suflet, citate de Gabriela Mimi Boroianu despre religie, citate de Gabriela Mimi Boroianu despre plâns, poezii despre mâini, citate de Gabriela Mimi Boroianu despre copilărie, poezii despre bebeluși sau poezii despre Dumnezeu
Zid
Pe zidul plângerii,
cu o cretă albă
desenez
forma trupului meu,
mă îndepărtez
cu o rotație elipsoidală
de inimă pe axa propriei orbite,
arunc
cu pietre în el,
colțurile
tăioase
trec prin mine
schijele luminii,
lacrima
ustură până la oase;
piatră după piatră,
privită din cer
carnea
e o karmă deschisă.
Zidul ciobit
întoarce un zâmbet
mâinii mele războinice
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre desen sau poezii despre Zidul Plângerii
Ritual de întoarcere acasă
se răsucește ora pustiului
între mine și singurătatea pietrei
i-am descântat de împrietenire
i-am cântat pietrei să zboare cu pustiul meu cu tot
de pe țărmul plecării păsări de pămant
păsări de piatră
își trec zborul prin mine
ce sfânt era timpul ce blânde clipele
ce inimă vie aveam ce ochi rezemat de senin
zidul acesta de umbră de pustiu nepotolit
zidul acesta dintre mine și lume
aș vrea să-l trec el crește mai înalt
clipele noastre duioasele noastre clipe
le așez în cerc și le învăț din nou arta iubirii
un fel de ritual de întoarcere acasă
poezie de Nuța Crăciun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre învățătură sau poezii despre singurătate