Singurătatea nu este rodul hazardului. E suficient să intâlneşti suferinţa doar o singură dată în decursul experienţelor pasagere şi vei simţi nevoia să-ţi pui sufletul la adăpost.

Andreea Palasescu (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la o vreme tăcerea îşi aşternea ecoul surd într-o aglomeraţie de clipe. Fără menanjamente, timpul alipit de şoapta amintirilor işi presăra agale trecerea zgomotoasă într-o fărâmă de viaţă. Era pustiu apusul uitării şi gândurile împletite frumos într-un mănunchi de amintiri târzii, se amestecau frenetic, înfiorându-mi simţurile. Nu mai era nimic de spus. Poate şi pentru că simpla etalare a sentimentelor pierdute în zbucium şi echivoc, devenise o încercare banală, nereuşită de susţinere a unor realităţi inexistente. Mă retrăsesem în colţul mic de lume, înţeleasă pe jumătate, ascultând ploaia viselor care pătrunsese adânc până dincolo de ziduri, aparenţe şi necunoscut. Înţelegeam că singurătatea nu este rodul hazardului. E suficient să întâlneşti suferinţa doar o singură dată, în decursul experienţelor pasagere şi vei simţi nevoia să-ţi pui sufletul la adăpost.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu-şi opreşte niciodată cursul experienţelor fireşti din pricina unor idile ieftine menite să păstreze amintirile în epavele trecutului. ŞI oricât ar fi de intensă suferinţa resimţită iniţial e posibil să nu ai prea mult timp pentru a îngriji răni provocate de un suflet hoinar.

Andreea Palasescu (26 ianuarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultam în tăcere şoaptele atingerilor tăinuite în surâsul unui gând rătăcit. Trebuia să te pierd uşor prin vâltoarea hazardului neînţeles fără să-mi fie dor. Dar cum să te alung? Îmi râdea sufletul când mă priveai...

Andreea Palasescu (11 septembrie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertarea constituie cea mai sigură cale spre regăsirea sinelui propriu. Înţelegerea şi disculparea totală, fără repercusiuni tardive, justificate, necesită dobândirea capacităţii de a lupta cu trăirile interioare. Iubirea şi ura deopotrivă, atrag energii extraordinare, inepuizabile. Avem nevoie de timp, răbdare şi compasiune. Însă odată învăţată, lecţia asumării experienţelor pasagere, suntem liberi să căutăm fericirea fără a privi înapoi.

Andreea Palasescu (9 decembrie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În goana după jumătăţi pierdute şi vise irealizabile există raţiuni incapabile să accepte că timpul cerne toate amintirile şi viaţa se trăieşte doar o singură dată.

Andreea Palasescu (9 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa atribuită acelor sentimente pasagere, justificate doar de apanajul vârstelor fragede denotă acelaşi spirit ludic, pueril şi nepregătit pentru provocările vieţii. E firesc să dapăşeşti acel travaliu de doliu sufletesc, necesar desprinderii definitive şi irevocabile de himerele trecutului. Orice stăruinţă inutilă iţi va aduce statutul de rob in propria viaţă. Singura oportunitate de eliberare, rămâne alegerea consecventă în a păstra lângă tine, doar acei oameni care nu te-ar părăsi niciodată deliberat.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunătatea este un atribut sufletesc cultivat şi ales voit dintr-un sumar de trăiri exprimate în decursul timpului. Sporadic, oamenii o împărtăşesc, căutând pacea resimţită într-o oază de echilibru interior. Avem nevoie de glasul binelui, prin acelaşi amalgam nesfârsit de ispite. În definitiv, este singura cale de a primi harul Lui Dumnezeu cu sufletul curat.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hmm... Ştii că la început îmi spuneai "domnule"?! Ţi-aminteşti? Dintre toţi, ai fost singurul care mi-a spus vreodată astfel.
Mihai: Cine, eu?! Ah, da, Luci... Sigur; însă doar atunci, la început, când de abia te-am cunoscut; tu, cu Alex şi cu Nis... Ce să-ţi spun?! Eram timid, emoţionat... Şi-mi păreai; nu ştiu cum... Deosebit? Oricum, o singură dată ţi-am spus astfel; după aceea, nu mai; gata!
Lucian: Da; o singură dată...
Mihai: Şi?! Ce-i cu asta, comandante? Ai vrea să-ţi spun din nou astfel? Să ştii, aş putea, nu mi-ar fi greu...
Lucian: Cum?! Nu! În nici un caz, Mihai! O singură dată a fost mai mult decât suficient.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate dacă ne-am folosi constructiv energia, irosită adesea în fuga constantă de propriu adevăr, am reuşi să ne bucurăm de viaţă. Atât cât se poate. De frumos şi lumină, ascunse într-o frântură de clipă firavă, pe care ne-a fost dat să o trăim doar o singură dată!

Andreea Palasescu (23 februarie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiam cu disperare să te trăiesc. Să te gust în adâncuri de slabă simţire până la agonie. Să te respir regulat, într-un amalgam de vibraţii amestecate până la refuz de exaltări. Să te domin şi apoi să-ţi decid regăsirile şi uitarea pe care noaptea işi împletea cu măiestrie amintirile. Să mă dăruiesc permanent atingerilor tale pasagere, până ce se vor scurge zilele fade şi vom rămâne lut, regrete şi zâmbet. Să te gust şi să-mi pari veşnic ca o ispită pe care dragostea o sărută la margini de zare nesfârşită. Îţi promit că voi fi doar a ta şi a mea.

Andreea Palasescu (7 ianuarie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt momente când simţi nevoia să-ţi aduci aminte că adevărul e gol, că nudul nu e impudic, că statuaria e o artă... simţi nevoia de argumente tari pentru a suferi priveliştea.

Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am aşteptat câteva ceasuri. În decursul timpului făcând un calcul aşteptarea devenise un fapt şi sfârşitul o consecinţă a deciziei mele. Când ai venit n-am simţit nimic. Linişte totală, absenţă, aer proaspăt fără fior şi zbor de fluturi. Într-o zi m-ai făcut să mă simt neînsemnată. Îţi mai aminteşti? Oricum astăzi pentru ultima dată, ca un autograf pe suflet, ţi-am scris că omul, nu poate oferi mai mult decât ce, sau mai corect spus cine este cu adevărat.

Andreea Palasescu (16 decembrie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele fiului

O singură dată, fiule, numai
o singură dată ai fost printre noi
dar prin singura ta viaţă ne-ai învăţat
cât de sterilă ne-ar fi existenţa
fără căutarea locului în care
singurătatea e sfântă în eu.

O singură dată, fiule, numai
o singură dată ai fost printre noi
dar prin singura ta viaţă ne-ai învăţat
să iubim iubirea mult, într-atât de mult
încât să o uităm crezând-o doar
felul cel mai firesc de-a fi al lui eu.

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce te-aş mai mângâia cu dorul. Cât să mă caut într-o inimă mică, pesemne acolo ne-am văzut şi întâia oară. Când nu erau ceasuri şi mulţimi de oameni care să ne robească timpul preţios. Pot să te am în priviri şi să te apropii. Cu precizia orgoliilor care mint şi aproape ne aseamănă, cu atâtea gânduri nespuse. Pot să-ţi fiu prizonieră cât vreau. Într-un sens îmi place nevoia ta de control. Am chei pentru toate uşile. Altfel cum aş putea să-mi ţin sufletul deschis?

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea e un proces afectiv necesar şi benefic sufletului nostru. Presupune efort, implicare raţională şi renunţare desăvârşită la refugile alocate amintirilor pasagere. E preferabil ca înainte de a îngropa visele vechi să-nvăţăm lecţia asumării. În altă manieră, stăruinţa în sine se dovedeşte a fi inutilă.

Andreea Palasescu (15 august 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vreodată un călător singuratic, îndrumat să-şi adăpostească speranţele în sufletul tău, te va face să-ţi aminteşti chipul fericirii cu nostalgie, înseamnă că într-un moment al vieţii, ai făcut o alegere greşită.

Andreea Palasescu (6 iunie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentu-i numai o răsuflare de şoaptă strânsă în pumnii hazardului cu ardoare şi simple fericiri. Pentru unii e dar, conştiinţă şi nesfârşită recunoaştere iar pentru altii nimic mai mult decât ce-i cuvenit. Din sine, fără stăruinţă şi restricţii impuse propriului suflet, spre evoluţie.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alege cu grijă omul care poartă visele tale într-o fărâmă de suflet. Caută în surâsul desenat pe chip, nebunia acelei clipe pe care viaţa o aşează în drum doar o singură dată. Iubeşte din toată inima! Iubeşte ca şi când mâine ar fi un ideal utopic rătăcit într-o privire străină. Sunt braţe în care o inimă ghemuită pare uşoară ca un fulg de nea...

Andreea Palasescu (3 noiembrie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compromisurile sunt expresia subtilă a slabiciunilor sufleteşti. Iertarea atribuită sentimentelor profunde, iraţionale, fagăduită tainic unui suflet călător devine relativă în decursul relaţilor efemere. Poţi acorda şanse nelimitate iubirii, însă nu şi celui care nu ştie să aibă grijă de iubirea ta!

Andreea Palasescu (19 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă să-ţi cadă toate măştile! Ai curaj? Aparenţele ne sărăcesc de esenţă, îndepărtându-ne, definitiv. Câteodată doar imperfecţiunile ne apropie, înlesnind cumva certitudinea ca iubirea e mai mult decât suficient.
Totuşi, simţindu-te în toate ipostazele mele, fără vâltoare sau incertitudini, parcă nu înţeleg cum se face că lăcomindu-te să muşti încă puţin din viaţă, ai uitat. Suntem mici într-o mare de visuri. Contrast.
Poate de aceea uneori se spune că iubirea nu e de ajuns..

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!