De la o vreme tăcerea își așternea ecoul surd într-o aglomerație de clipe. Fără menanjamente, timpul alipit de șoapta amintirilor iși presăra agale trecerea ...
De la o vreme tăcerea își așternea ecoul surd într-o aglomerație de clipe. Fără menanjamente, timpul alipit de șoapta amintirilor iși presăra agale trecerea zgomotoasă într-o fărâmă de viață. Era pustiu apusul uitării și gândurile împletite frumos într-un mănunchi de amintiri târzii, se amestecau frenetic, înfiorându-mi simțurile. Nu mai era nimic de spus. Poate și pentru că simpla etalare a sentimentelor pierdute în zbucium și echivoc, devenise o încercare banală, nereușită de susținere a unor realități inexistente. Mă retrăsesem în colțul mic de lume, înțeleasă pe jumătate, ascultând ploaia viselor care pătrunsese adânc până dincolo de ziduri, aparențe și necunoscut. Înțelegeam că singurătatea nu este rodul hazardului. E suficient să întâlnești suferința doar o singură dată, în decursul experiențelor pasagere și vei simți nevoia să-ți pui sufletul la adăpost.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Votează! | Copiază!
Nu cunoaștem unde a fost publicat prima dată acest citat. Dacă știi, poți trimite o semnalare.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.