Iertarea constituie cea mai sigură cale spre regăsirea sinelui propriu. Înţelegerea şi disculparea totală, fără repercusiuni tardive, justificate, necesită dobândirea capacităţii de a lupta cu trăirile interioare. Iubirea şi ura deopotrivă, atrag energii extraordinare, inepuizabile. Avem nevoie de timp, răbdare şi compasiune. Însă odată învăţată, lecţia asumării experienţelor pasagere, suntem liberi să căutăm fericirea fără a privi înapoi.

Andreea Palasescu (9 decembrie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea e un proces afectiv necesar şi benefic sufletului nostru. Presupune efort, implicare raţională şi renunţare desăvârşită la refugile alocate amintirilor pasagere. E preferabil ca înainte de a îngropa visele vechi să-nvăţăm lecţia asumării. În altă manieră, stăruinţa în sine se dovedeşte a fi inutilă.

Andreea Palasescu (15 august 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea nu este rodul hazardului. E suficient să intâlneşti suferinţa doar o singură dată în decursul experienţelor pasagere şi vei simţi nevoia să-ţi pui sufletul la adăpost.

Andreea Palasescu (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marile provocări ale vieţii presupun nu doar păstrarea întegrităţii ci mai ales dobândirea asumată a capacităţii de menţinere a propriei demnităti, neatinsă de ispita oglindirii intr-un gând străin. Pe de altă parte, smerenia, un atribut creştinesc, constituie reflexul sufletului, obişnuit cu suferinţa comună, care răsplăteşte răului cu bine. Nu trebuie înţeles ca o abnegaţie totală în faţa nedreptăţilor. De aceea, oamenii înţelepţi îşi pleacă fruntea doar în faţa celor care manifestă empatie şi sentimente veritabile, către semenii lor. În altă conjunctură timpul, cu aceleaşi valenţe efemere, nu trebuie oferit, sub nici o formă, celor care nu-ţi preţuiesc prezenţa.

Andreea Palasescu (21 mai 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent de natura implicării emoţionale ori de structura sufletelor aflate la răscrucea unui drum comun, relevant este să păstrăm intact dreptul la propria libertate. Orice iniţiere spre experimentarea unor sentimente guvernate de posesie şi incertitudini poate deveni tardiv sursa marilor dependenţe emoţionale. Fericirea presupune înţelegerea şi asumarea certitudinii că nu avem nevoie de completări pentru a corecta imperfecţiuni. Cei aleşi să admită adevăruri işi vor regăsi libertatea. Cei mai mulţi însă işi vor purta închisorile după sine pentru totdeauna...

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent de natura implicării emoţionale ori de structura sufletelor aflate la răscrucea unui drum comun, relevant este să păstrăm intact dreptul la propria libertate. Orice iniţiere spre experimentarea unor sentimente guvernate de posesie şi incertitudini, poate deveni tardiv sursa marilor dependenţe emoţionale. Fericirea presupune înţelegerea şi asumarea certitudinii că nu avem nevoie de completări pentru a corecta imperfecţiuni. Cei alesi să admită adevaruri işi vor regăsi libertatea. Cei mai mulţi însă işi vor purta inchisorile dupa sine pentru totdeauna...

Andreea Palasescu (10 noiembrie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac oamenii. Mă intrigă şi deopotrivă atrag, trăirile mute, trăsăturile fine de suflet, integritatea şi vanitatea care amestecă visuri mici şi mari într-un amalgam surd. Îmi place că seamănă şi adună fericiri şi tristeţi de pe cer deschis, cu nori şi colţuri de senin. Suflă peste primăveri din zâmbet, fluieră suferinţele altora, dansează pe note de clipă fără portativ şi ritm. Îmi plac oamenii liberi. Nu în aparenţă ci intens, asumat, din toată puterea esenţei lor. Sunt siguri, fragili în proporţii inegale, neştiut de nimeni, decenţi şi simpli. Eu zic că simplitatea-i virtute şi vârf de speranţă într-o lume aproape înghiţită de consumerism şi ipocrizie la pachet. Îmi plac oamenii care judecă drept, pe sine, în vederea evoluţiei. La ce-mi foloseşte slăbiciunea sau neputinţa altuia dacă sunt oglindite în limpezimea inimii mele sub altă formă?
Îmi plac oamenii selectivi dar nu aroganţi. Iubeşti, ierţi, dai totul fără măsură, dar cui?

Andreea Palasescu (29 octombrie 2020)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una din cele mai mari dovezi de iubire pentru cineva este să-l laşi să-şi rupă gâtul, acceptându-i alegerile. Iubirea lasă spaţiu şi oferă timp. Dar după ce lecţia este învăţată, cel ce a primit timp are nevoie să accepte că timpul nu se mai dă înapoi şi e imposibil să mai revină asupra alegerilor. Viaţa nu stă pe loc, şi nici iubirea, care este, de fapt, însăşi viaţa. Ele curg doar înainte şi găsesc permanent noi căi de exprimare.

citat din Caroline Myss
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergem, alergăm printre gânduri, construim suflete la cheie. Acolo unde altii au lăsat gunoaie şi urme de fericire strivită, într-o zi vor creşte flori în colţ de surâs.
Oamenii sunt investiţii fără preţ. Răspunsul celor mai intense nevoi stă înghesuit într-o bătaie de inimă. Am încredere în tine!
Şi când greşim cu scuze sau nu, ne aducem aminte pe furiş, la adăpostul regretelor tardive cât de mult suntem datorită cuiva.
Pentru că toţi avem de fapt un "cuiva" fără renume şi recunoştinţă care ne-a definit cu grijă principiile. Tu ai avea curaj să recunoşti?
E atât de important să ne regăsim chiar şi în ipostaze fără însemnătate. Am înţeles cât de anevoios e să câştigi respectul şi să rămâi neclintit într-o lume schimonosită.
Şi cumva am înţeles cât de importanţi sunt tocmai acei oameni care au reuşit să-mi aducă lumină în suflet, tocmai când eram sigură că n-a mai rămas nimic dincolo de măşti...

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile constituie eventuale consecinţe atribuite încheierii definitive a unui capitol din sumarul experienţelor noastre. Unele călătorii se sfârşesc firesc, altele însă păstrează şi acum mireasma dorului blând în amurgul regretelor pustii. Uneori inima poartă razboaie, alteori işi aruncă sentimentele în calea infrângerii orgolilor. Dar cu fiecare respiraţie a timpului, te iubeşte mai mult...

Andreea Palasescu (2 aprilie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se întâlneau trăirile intense, lumea îşi stingea aglomeraţia fadă. Brusc, fără introduceri ample, fără final echivoc. Doar cuprinsul ne frământa trupul gol, şi sufletul plin de iubire până la suspin. Ajungeam la extaz doar regăsindu-mi rostul firesc în profunzimea ta nesfârşită. Şi apoi mă căutam din nou fără oprire...

Andreea Palasescu (mai 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa în noi, rămâne

La noi, în România
credinţa a învins.
În lupta cu stihia,
victorie am scris.

Ne este scris pe frunte
să fim învingători.
Am mai urcat un munte
spre cerul fără nori.

Avem imunitate,
nimic nu ne dărâmă.
De viaţă avem parte,
suntem tot împreună.

Oricât de grea e lupta
noi nu dăm înapoi.
Vom câştiga reduta,
vom deveni eroi.

Aşa e scris în carte.
Credinţa în noi rămâne.
Vom duce mai departe
tradiţii vechi, străbune.

poezie de Dumitru Delcă (16 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frecvente deficienţe, întâlnite în cadrul relaţiilor interumane se rezumă la incapacitatea individului de a se adapta corespunzător unei societăti care solicită compromisuri, săvârşite în vederea convieţuirii armonioase. Pentru aceşti rebeli ai vremurilor orice formă de toleranţă constituie o dovadă clară de regres. În rândul experienţelor neplăcute, numim întâlnirea cu acei oameni care doresc să primească toată agoniseala unui suflet, fără a oferi nimic in schimb...

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frecvente deficienţe întâlnite în cadrul relaţilor interumane se rezumă la incapacitatea individului de a se adapta corespunzător unei societăţi care solicită compromisuri, săvârşite în vederea convieţuirii armonioase. Pentru aceşti rebeli ai vremurilor, orice formă de toleranţă constituie o dovadă clară de regres. În rândul experienţelor neplăcute, numim întâlnirea cu acei oameni care doresc să primească toată agoniseala unui suflet, fără a oferi nimic în schimb.

Andreea Palasescu (15 august 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firesc, integru şi asertiv, într-un acord subtil şi asumat cu destinul. Stăruie în schimbare şi în dorinţă de recunoaştere şi regăsire a fărâmei de lumină care dăinuie în celălalt, indiferent de adâncimi necuprinse şi întuneric. Pentru că suntem răspunzători de calitatea vieţii şi de lecţia pe care încercăm să o împărtăşim. Iubeşte şi iartă mult, consecvent şi plin de răbdare. În definitiv noi suntem înfăptuiţi din experienţe şi trăiri dobândite în timp, datorită celui care a produs răni adânci dar şi brume de frumos în interior. Întotdeauna datorită şi niciodată din cauza. Concluzia aceasta ne ajută să înţelegem cât de necesar este să fim buni şi să dăruim.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul trebuie preţuit pentru lecţii şi concluzii determinate, pentru cărămizi lipite cu freamăt de suflet, agonie şi amintiri. Mai abitir are nevoie de lumina iubirii în întuneric şi de surâs în vremea mohorâtă a neliniştilor lumeşti. Iertarea e pentru cei puternici. Nu trânti uşa cu zgomot, reproşuri şi gânduri nespuse. E permis o vreme când ţi-e ştirbit orgoliul dincolo de limite însă marginea acestor capricii pasagere e delimitata de nevoia de a dărui. Nu luăm nimic cu noi. Plecăm singuri cu geamantanul plin de vise purtat pe umerii goi până la întâlnirea cu esenţa unei intense existenţe. Rămâne din noi fărâma de bine dăruit, bucuria împărtăşirii trăirilor care ne îmbogăţesc.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea de a ne îndrăgosti e cea mai rară calitate. Nevoia de a fi iubiţi şi dorinţa de a ne dărui iubirea, sunt singurele rămăşiţe Divine, care au supravieţuit. Noi căutăm să-l seducem, să-l impresionăm pe celălalt; insistăm să ne creadă că îl iubim. Dar nu căutăm ce trebuie. Avem nevoie de cineva care să ne înţeleagă şi să ne înţeleagă iubirea. Numai înţelegerea aduce apreciere, recunostinta pentru toate sacrificiile facute, respect şi încredere. Iar într-o inimă unde găseşti înţelegere, afli, întotdeauna, iubire.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertarea e un semn al adevăratei puteri interioare, recunoscând că nu mai avem nevoie de durere ca de o cârjă.

Vladimir Pustan în Coşmarul lui Dumnezeu, Capitolul 2 (2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem nevoie de timp

Avem nevoie de timp pentru a creşte şi a descoperi că suntem tot mai mici,
avem nevoie de iubire pentru a înţelege că a dărui este mai înainte de a primi - o lege nescrisă,
avem nevoie de lumină pentru a şti unde să fugim din calea coşmarului întunericului din noi,
avem nevoie unii de alţii pentru a realiza cât de neciopliţi suntem cu toţii,
da, cu toţii
avem nevoie de Dumnezeu Creatorul cerurilor şi al pământului pentru a ne lăsa ciopliţi în chip de sfinţi de mâinile nevăzute ale Marelui Sculptor.

Deşi puţini înţelegem
şi mai puţini acceptăm mustrarea cioplitorului
dar cei care rămânem până la capăt
vom vedea
în micimea noastră
că am fost mereu iubiţi,
înconjuraţi numai de lumină.

Avem nevoie de timp pentru a transcende clipa
într-o eternitate.

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aruncăm piatra fără a privi unde aterizează. Aruncăm piatra doar pentru a scăpa de ea. Suntem nemulţumiţi cu ceea ce avem, însă nici măcar nu ştim ce avem.

citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compromisurile sunt expresia subtilă a slabiciunilor sufleteşti. Iertarea atribuită sentimentelor profunde, iraţionale, fagăduită tainic unui suflet călător devine relativă în decursul relaţilor efemere. Poţi acorda şanse nelimitate iubirii, însă nu şi celui care nu ştie să aibă grijă de iubirea ta!

Andreea Palasescu (19 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!