O gâscă sălbatică rătăcită

Singură, gâsca sălbatică refuză să mănânce şi să bea,
iar strigătele ei caută stolul călător.

Cui să-i pese de umbra solitară
pierdută printre miile de nori din depărtare?

O auzi chiar şi atunci când dispare din vederea ta,
chemările ei tânguitoare îţi străpung inima ca un pumnal.

Jos, ciorile gălăgioase o ignoră:
mulţimi clevetitoare, mulţimi certăreţe.

poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica şi Armata sunt nişte mulţimi artificiale, adică mulţimi a căror coeziune este menţinută printr-o constrângere exterioară care se opune în acelaşi timp modificărilor structurii sale.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţimi de game...

Mulţimi de game cântă-n mine,
Pe strune de nervuri vibrând –
Cobor din înălţimi divine –
Eu le aştern rând după rând.

Arcuşurile-n minte saltă,
La maximum se înfierbânt –
Plesneşte-o fibră după alta –
Poemele se schimbă-n cânt.

Pe pagini albe se adună
În universul virtual,
Unde nu-s stele, soare, lună,
Ci doar un cip, rece, banal.

Mulţimi de game cântă-n mine
Pe strune de nervuri se zbat,
Se scurg prin căile sangvine,
Şi pier pe-un cip neanimat...

poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţele de atracţie tind să nască mulţimi identice, iar forţele de respingere tind să nască mulţimi disjuncte.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Mulţimi (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Violină în concert

Ca o fantasmă răzbate violina
solitară în tumultul orchestral
al instrumentelor
dispare apoi în acorduri
de note muzicale
revenind mai târziu
prin susuri de bocet ascunse
în sunetele tânguitoare
ale corzilor
fermecate de atingerea
plină de viaţă a arcuşului.

poezie de Ioan Marginean
Adăugat de Ioan Marginean
Comentează! | Votează! | Copiază!

E multă agitaţie în jur

mulţimi de mâini
îşi iau rămas bun

alte mulţimi
îndeasă batiste
în buzunarul din piept
sau între coaste

acarii declară grevă

câteva trenuri deraiază

pierd sensul mişcării

o voce răguşită anunţă
următoarea staţie este pe dreapta

totul pare a fi şi n-a fost

batista rămâne pe fierul coclit

eu îmi odihnesc fruntea
între staţii de vis

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începe să-ţi pese de tine cu adevărat doar atunci când începi să-ţi pese de altcineva. Cea mai frumoasă relaţie o ai cu tine însuţi, mai ales când inima ta trăieşte prin inima celuilat - uimit începi să te (re)descoperi ca şi când până atunci doar ai mimat viaţa...

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refugiu

Ca un pilot de curse sfidam sub mine norii:
I-am spart fără de milă trecând deasupra lor.
Am fost sus, la-nălţime, precum prin nori cocorii,
Dar când văzui că-s singur, decis-am să cobor...

Din înălţimi celeste, plonjai în scufundare.
M-am afundat în goluri cu negre adâncimi...
Acolo-am fost tot singur şi bezna tot mai mare;
De-aceea, din extreme, ieşii între mulţimi.

Aici, la suprafaţă, pe scoarţa pământească,
La mijloc, între oameni, nu ştiu ce-i de făcut,
Căci văd cum jalnic piere chiar firea omenească
Şi-o molimă de ură pe glob a apărut!

Ca să-mi salvez o parte din ce-a fost bun în mine,
M-am refugiat prin codri, pe lângă răuri, mări,
Şi peste tot am prieteni: păsări, furnici, albine,
Mulţimi de patrupede - oriunde-n patru zări...

Mi-s dragi şi mă respectă, căci toate-au legi perfecte.
Le ştiu secretul vieţii şi le respect la fel.
Nu am găsit la ele nici vicii, nici defecte;
Multe-nvăţam alături şi-s mândru de-al meu zel.

Stând printre flori, prin iarbă, prin peşteri primitoare,
Nu-i zi să n-am privelişti spectaculoase-ades:
Măreţe răsărituri ori asfinţiri de soare,
Încât mă-mbăt de-un farmec de alţii ne-nţeles.

Când vreau, caut izvoare şi dorm chiar lângă ele,
Vrăjit, le-ascut şoptirea deplin melodioasă,
Care-nsoţesc sub lună triluri de filomele -
Şi, totuşi, chiar şi-acolo, eu mă visez... Acasă!

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În august, bogăţia de fructe care, atunci când erau flori, atrăseseră mulţimi de albine sălbatice, îşi asumă treptat nuanţele de un purpuriu strălucitor şi, sub apăsarea greutăţii, îşi rup cozile fragede si cad pe pământ.

citat clasic din Henry David Thoreau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri pe cer

Trimite-mi cerul tău! Al meu e gol
Când nu mai văd lucirea unei stele;
Doar stau la umbra gândurilor mele
Ce dau întruna cerului ocol

Şi caută, tot caută prin hău
O ştire despre urma ta pierdută
Pe-o cale ce-i acum necunoscută,
Sperând să întâlnească gândul tău.

Nu au nici teamă, ele, nici control:
Mai vin, mai pleacă-n cerul fără stele,
Atunci când vor, căci poartă-un dor şi ele
De cerul tău. Al meu, acum, e gol.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neadormită fereastră

Cât de albastru zboară spre frumos
o pasăre cu aripi de lumină
prin veşnic neadormita fereastră
prin care se pândesc reciproc
polul de sus şi polul de jos.

Prin nunţi de zvonuri marea simfonie
alunecă pe-un povârniş de aer
şi se-odihneşte pe un glob de tină
îmbrăţişând mişcarea în nesfârşit vaer.

Apoi mulţimi după mulţimi
tot urcă-n slăvi, coboară în morminte,
spre a zădărnici cuvântul să se-ascundă
şi spre a toarce viaţa din nesfârşitul caer.

poezie de Aurel Ştefan Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt în deşert

o tristă piesă
jalnice personaje
o poveste de mult spusă
de nimeni cunoscută
deşi trăită zi de zi
an de an
într-un carusel etern
al vieţii şi al morţii
de ei
bravi eroi ai nimănui
mândri de lucrul prost făcut
trompetele sună
mulţimi se agită
e zarvă mare, e sărbătoare
nu, nu...
doar nişte actori retardaţi, prost educaţi
de mulţimi aplaudaţi
aleargă aiurea
pe o scenă improvizată
numită de unii pompos... viaţă
ţipă deci există
în rest nimic
am tras cortina
îngrozit de nimicul ce trece
pe lângă mine

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin de candelă

cunosc legi divine dar şi omeneşti
mi-ai intrat în suflet printre catrafuse
bucurii şi amintiri azi le răscoleşti
gem în depărtare emoţii apuse.

prietenia noastră a fost o minciună
regretele îngheaţă într-o indiferenţă
secunde mâhnite în clepsidră se-adună
ca nisipul în valuri de interferenţă.

în candelă pâlpâie lumina difuză
lucruri banale îmi amintesc de ţine
n-ai fost nălucire, inima refuză
să te dea uitării printre serpentine.

candela aprinsă suspină în noapte
inima tresaltă cu amare şoapte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam o imagine foarte clară despre mulţimi, până când am citit cursul de "Teoria Mulţimilor".

aforism de Cristinel Mortici (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare sălbatică

Iubirea nu-i o floare de seră, ci o floare sălbatică,
născută dintr-o noapte umedă, născută dintr-o oră însorită;
răsărită dintr-o sămânţă sălbatică,
suflată pe drumuri de-un vânt nebun, de o sălbatică ursită.

O plantă sălbatică, plantă pe care, atunci când din întâmplare
înfloreşte-ntre gardurile grădinii noastre, o numim floare;
şi când înfloreşte dincolo de ele o numim buruiană; dar, fie floare,
fie buruiană, parfumul şi culoarea ei sunt întotdeauna sălbatice.

poezie de John Galsworthy, 1867 - 1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu? Singuraticul înconjurat de mulţimi.

aforism de Alex Dospian (septembrie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sufletul unei femei, cu adevărat este elevat, pur, fantastic, poate purta chiar mărgele de plastic şi tot va străluci ca un briliant expus în marile muzee ale lumii vii şi mulţimi de oameni va uimi.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Civism, nedevoalat

Atât extaz pe-asfalt şi-n noapte,
Ascuns sub umbra de-o pancartă,
Cu strigăt doar în cor, în şoapte...
Aşa, printre mulţimi se poartă!

Online pe facebook, like divers
Cel mai ades sub avataruri,
E greu de dezvăluit pervers...
Când nu se-mparte nimic, daruri!

Invitaţi ziua, în unicat
Un, câte unul, pe vedere,
Doar sub fular, pe gât urcat
Şi-adăpostesc... pân' şi plăcere!

E diferenţa-ntre truism
Şi adevăr în enunţ pe faţă,
Când doar pitit este civism,
În lumea noastră... de paiaţă!

Rămânem tot în misticism,
Creduli că-i îndeajuns doar greaţă
Sau, poate-i numai pesimism,
De-atât neadevăr... de-o viaţă?

Dar, civism e... O ţară, în piaţă!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna după nori –
câinele adulmecă
umbra pierdută

haiku de Vasile Moldovan (august 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea, nesimţitoare, să-mi smulg inima din piept şi s-o arunc câinilor ca s-o mănânce, pentru ca să n-o mai simt că bate la vederea ta, - atâta de mult te iubesc!

citat celebru din Alexandru Macedonski
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albele

cel mai mult timp l-am petrecut în parcare
printre canguri cu cotiere de sticlă -
cel
mai înalt dinre ţopăitori
putea să ridice picioare până la nori
şi
nori chiar erau: se simţea cum zburau măturaţi! la origini acei
nori plini de coji acrişoare de măr...
cel puţin
miroseau foarte frumos! până la os
miroseau şi până în australia
ah
la aborigenii nomazi! bolnavi la vederea
femeilor albe ca melcii. ele
cel
mai adesea cu mişcări deplasate
în trafic. de organe abia prelevate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!