
Generație
Cete de îngeri,
Rostogolesc În noroi,
Propria neprihănire.
poezie de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Când ploi de azur
Se rostogolesc pe vis,
Condorii se-ntorc...
haiku de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Luptă-te să scrii propria ta poveste în lume și să lași propria ta urmă în ea prin împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu cu fermitate în viața ta și Dumnezeu îți va scrie numele în Cartea vieții; te va însoți cu propria Lui putere, te va împodobi cu propria Lui neprihănire și te va încununa cu propria Lui biruință!
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Sara

Comentează! | Votează! | Copiază!

O rândunică
rupând un boț de noroi
zidește cuibul
haiku de Constantin Păun din Foșnet de stele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngeri
Îngeri de piatră
Îngeri de vatră...
Îngeri sub piele
Îngeri de stele.....
Biruințe, înfrângeri
Sunt doar constrăngeri
A sorților îngeri...
Îngeri...
Îngeri pierduți în mare
Îngeri orbiți de soare
Îngeri uitați în cuvânt
Îngeri alungați de pamânt.
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2015)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie
Am încercat să picur în noroi
Sămânță de muștar și de lucernă,
Sperând ca un trifoi cu patru foi,
Să facă epigrama mea eternă.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Constantin Păun
Împăunarea sa e vană,
Pozând în dur inteligent,
Căci n-are pene, are-o pană
Și-aceea-i... pană de talent.
epigramă de Janet Nică din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor preocupați de Păun și Corbu
Dacă totuși vă frământă
Poanta este următoarea:
Păsările astea cântă
În rând cu privighetoarea.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Constantin Păun
Gândurile îmi adun
Si o spun întemeiat:
După cum e înfoiat,
Sigur este un... păun!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

George Corbu - Președintele actual al U.E.R.
Maestre, încă presupun,
Că am o pană de... Păun,
Și-aș da orice, că nu sunt orb,
Să am o... *aripă de Corb*!...
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu măgarul la plimbare
Printre sfinți pictați pe ceruri,
Mă plimbam cu-al meu măgar,
Povestindu-mi, de prin veacuri,
Cum era el armăsar.
Trăncănind ca un limbut,
N-a putut zări în zare,
Coborând din azimut,
Cete de îngeri călare.
poezie de Nicolae-Toma Posa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- macaz
- Pentru accelerat o armă,
Comparabilă c-un tun!
Pentru alții o alarmă,...
Că acarul e... Păun!
Macazul
definiție epigramatică de Constantin Păun din Cu ochii-n patru (1991)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Haz de necaz
Din Craiova la Pitești
Poți să cauți cât dorești
Că epigramist mai bun
Nu există ca Păun!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara
De prea multă lumină a zilei,
Se aprind licuricii,
Stele care sar comete,
Din noroi pân-la erete.
De prea multă stamină,
Cad storurile zilei,
Rămân afară,
Cu o mână, cu o cicoare...
Dar greul storurilor doare!
Nu mi-e de mine,
Nici de mână,
Ci de câmpul împreună,
Că întunericul îl plâmge
Și-un poem e scris cu sânge!
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestie
De când scrie Păunescu
N-am văzut talent mai bun!
Eu sunt unul fără... "escu"
Deci semnez modest, Păun!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre
uneori vorbesc cu întunericul
când nu plâng
trăiesc sufocat de gânduri
spuse sau nespuse
rătăcite în cotloanele sufletului
în cap se zbat amintiri
ne târâm în zbuciumul disperat al neputinței
trăim în umbră
o teamă perpetuă
pe stradă, în lume, în noi
care noi, eroi de gunoi
o lume eșuată lamentabil
în propria inexistență
tăcem, atent, cu grijă, cu sfială
să nu tulburăm miasmele din jur
ne-am legat gurile cu lanțuri
să nu fugă pomana zilnică
trăim în zoaie, murim în gunoaie
trec singurătăți peste câmpuri
tăcute și negre
în noi curge noroi
noroi, ales de soi
ne-am murdărit și noi
trăind în noroi și gunoi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Scriu pe cer
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cabala a fost predată de Dumnezeu unei cete selecte de îngeri care au format o școală teosofică în Paradis. După căderea îngerilor, această doctrină cerească a fost comunicată, prin bunăvoință, copiilor neascultători ai pământului.
Albert MacKey în Revised enciclopedia of free masonery
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mistuire
Mistuiți de suferință,
Cad îngenunchiați și goi,
Îngeri sfârtecați de doruri,
Prinși cu tălpile-n noroi.
Și mustesc vulcani, de teama
Ferecatei dăruiri...
Curge-n suflete veninul
Nerostitei amăgiri.
Se întind liane stranii...
Sugrumate adevăruri...
Trec prin vis colindătorii
Ți ne cântă triste doruri.
Lanț de umbre și tăcere,
Îngeri cad secerători.
Suntem gâzi cu arme care
Pot ucide uneori.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferință
În turle părăsite din biserici
Plâng îngeri buni
Goniți de prin altare.
Iar cei ce-l caută pe Domnul
Sunt prigoniți atât de tare!
Sufletul meu, dantelă fina
Țesută de îngeri, purtată pe nori,
De ce -l aruncați azi în tină?
De ce-l aruncați în noroi?
Drumul e lung, crucea e mare,
Mai am puțin si ajung la liman.
Deschide-mi, Doamne, ușa la care
Am plâns si-am batut an de an.
poezie de Dorina Stoica din De la poezie la rugăciune (25 octombrie 2006)
Adăugat de Dorina Stoica

Comentează! | Votează! | Copiază!
În câmp de lavandă
îmi trezesc extazul cu semințe de mac
și mă rostogolesc în câmp de lavandă
leagăn de visare un albastru hamac
orizont deschis în ritm de sarabandă.
sorb cu sete mare cafeaua cu caimac
mici bucurii alunecă pe-o bandă
îmi trezesc extazul cu semințe de mac
și mă rostogolesc în parfum de lavandă.
nu cred în trăinicia gândului buimac
și toate sentimentele revin dintr-o legendă
demonului negru am să-i vin de hac
doar fericiri să transcriu în agendă.
îmi trezesc extazul cu semințe de mac
și mă rostogolesc în câmp de lavandă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Arzătoarea actualitate a clasicilor
"Cum nu vii tu, Țepeș - Doamne, ca punând mâna pe ei
Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei..."
Precum vrut-a Eminescu, se făcu poți să constați:
Astăzi, ei sunt două cete: senatori și deputați!
epigramă de Ion Bucheru din Spinii trandafirului (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!