În câmp de lavandă

îmi trezesc extazul cu seminţe de mac
şi mă rostogolesc în câmp de lavandă
leagăn de visare un albastru hamac
orizont deschis în ritm de sarabandă.

sorb cu sete mare cafeaua cu caimac
mici bucurii alunecă pe-o bandă
îmi trezesc extazul cu seminţe de mac
şi mă rostogolesc în parfum de lavandă.

nu cred în trăinicia gândului buimac
şi toate sentimentele revin dintr-o legendă
demonului negru am să-i vin de hac
doar fericiri să transcriu în agendă.

îmi trezesc extazul cu seminţe de mac
şi mă rostogolesc în câmp de lavandă.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarabandă

pretind de la toamnă un bob de zăbavă
că să-mi izvorască extazul în piept
azi sting cu lacrimi flăcări de lavă
parcă m-am rătăcit de drumul drept.

aripi de lumină să-mi crească aştept
să zbor spre interstiţii de soare
el este-n Univers suprem înţelept
iubirea pentru el freamătă ca o floare.

trudesc la fericire trăiesc o sarabandă
printre griji şi tristeţi compun poezie
mă-nvălui cu miresme din câmp de lavandă
să piară moliile chiar şi din fantezie.

galbenă melancolie s-a cuibărit în glandă
vara a luat cu ea ultima frenezie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transfigurare appasionata

sunt transfigurată în câmp de lavandă
cad în faţa mea roiuri roiuri de molii
parfum de poezie port în glandă
înmiresmând farstitii şi orgolii.

zâmbete violet îmi înfloresc pe buze
gânduri care nu se ofilesc niciodată
le trimit spre cer la stele şi muze
recunoscătoare pentru viaţa toată.

dantelă lila călduroasă şi moale
îmbracă inima cînd este frig
anotimpul dragostei mi-a ieşit în cale
beată de fericire dansez şi strig.

iubeşte-mă şi tu sunt femeia lavandă
străbat îndrăgostită lumea ca o sarabandă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un câmp

Un câmp de lavandă e sufletul meu
care adastă mări înspumate tremurând valuri mângâiate de soarta
stând la taifas cu stropi de lumină stăpânind visarea albastră
ţinând în palme universul nopţilor tandre cu tine.
Pe un câmp de lavandă penelul curge lacrimi de dor
dansând mersul dragostei licărind umbra dorului sfânt
versul ţi-l fac pavăză îndepărtând uitarea şi frigul
sunt doar o Evă alungând renunţarea pe cerul înstelat al nerisipirii.

poezie de Limona Rusu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul toamnei

mă rostogolesc prin câmpul de lavandă
hainele se îmbibă cu parfumul suav
n-am mai trăit frumoasă sarabandă
timpul este receptiv, cucernic, brav.

soarele e blând şi orele au gust
sorb elixirul toamnei ca tot omul
visul se îndulceşte cu un pahar de must
prind rădăcini peste veacuri ca pomul.

vântul împrăştie arome peste dealuri
şi cântece vesteşte din grup de ceteraşi
se umple lumea mea cu terne idealuri
pe drumuri de iubire se fericesc nuntaşi.

râuri de împlinire curg valuri după valuri
azi scriu poemul toamnei pentru înaintaşi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrări de suflet

caut prospeţimea câmpurilor de lavandă
mănunchiuri violete le strâng pentru molii
ce zboară printre lucruri nebună sarabandă
rod amintirile cu savori de magnolii.

ura şi dispreţul otravă se combină
pentru inima creată din iubire
nu vreau să frângă zborul de colombină
ziua printre raze să surâdă-n privire.

bag aspiratorul în mine fac curăţenie iar
aspir din suflet toată murdăria
păienjeniş de regrete, să mă bucur de har
să întâmpin sărbătoarea Sfintei Maria.

şterg icoane de praf mă scutur de amar
să readuc în suflet extazul, bucuria.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pamflet prin urechea de ac

moartea îmi presară în cale aluzii
mi-a ucis trandafirii, inima suspină
sufletul se amăgeşte cu galbene iluzii
nu am gândit că toamna repede o să vină.

compun euforia cu seminţe de mac
dorul de mare să nu fie prea greu
pe ţărmul amintirilor rătăcesc buimac
compun romanţa toamnei ca un corifeu.

ghiceşte-mi viitorul în cafea cu caimac
nu lăsa ceaţa să fure visul meu
se leagănă sub soare în albastru hamac
în el doarme trecutul, viori din ateneu.

firul vieţii trece prin urechea de ac
de câte ori se rupe îl leagă Dumnezeu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

câmp de lavandă –
învăţ ce înseamnă
accesul interzis

haiku de Ana Irina Drobot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul pe câmp
Cioara pândind seminţe
Să-i scape din mâini.

haiku de Mihail Mataringa (8 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conversaţiile cu o femeie tandră sunt ca plimbările prin parc sau printr-un câmp de lavandă într-o zi cu soare: lungi şi fermecătoare.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Defectele au şi seminţe de calităţi, la fel cum şi calităţile au în ele seminţe de defecte..

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Calităţi , defecte (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mare iubire sfârşeşte în extazul morţii, fiindcă de prea mult extaz, a sfârşit viaţa. Extazul e corosiv şi distrugător, fiindcă afectează centrul a tot ce este; el e suprema indiscreţie din iubire. După el nu mai poate fi nimic, fiindcă el sfârşeşte totul. Extazul sfârşeşte şi nesfârşitul morţii. Iubirea mistică este cel mai zdrobitor exemplu. De ce elanurile mistice le succedă un sentiment penibil de neant, o ariditate a conştiinţei? Indiscreţiile ultime ale extazului, imposibilitatea ca extazului să-i mai succeadă ceva în afară de nebunie.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extazul nu e ceva ce trebuie obţinut. Pe de altă parte tu eşti extazul. Dorinţa (de a-l obţine) este născută din senzaţia de incompletitudine. Dar a cui este această dorinţă de incompletitudine? Întreabă-te. În somnul adânc erai în extaz. Acum nu mai eşti. Ce s-a interpus între extaz şi non-extaz? Eu-l. Caută-i originea şi află că tu eşti Extazul.

citat din Ramana Maharshi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extazul nu e ceva ce trebuie obţinut. Pe de altă parte tu eşti extazul. Dorinţa (de a-l obţine) este născută din senzaţia de incompletitudine. Dar a cui este această dorinţă de incompletitudine? Întreabă-te. În somnul adânc erai în extaz. Acum nu mai eşti. Ce s-a interpus între extaz şi non-extaz? Eu-l. Caută-i originea şi află că tu eşti Extazul.

citat din Ramana Maharshi
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patrie de seminţe

Patrie de seminţe plutind în lumină
Străluminând zare de zare
Noi suntem fiinţa ta care
Nicicând nu se termină.

Foşneşte istoria sub pleoapele tale
Ochiul tău magic ne arde în sânge
Ca să ne scoată din visele noastre
Un continent de miresme nu ar ajunge.

Patrie de seminţe germinând inocente
Veşnicia noastră sub ierburi solare
Respiraţia ta se cheamă viitor
Durerea ta oricând ne doare

Cerul nostru e un zbor înalt
Nu aşteptăm aripile târzii
Patrie de seminţe respirând prin idee
Sângele tău arde sensuri înalte şi vii.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extazul religios este nebunia gândirii desprinse de legăturile ei corporale; pe când, în extazul amoros, se confundă, se unesc şi se cuprind forţele celor două naturi ale noastre.

Balzac în Istoria celor treisprezece, Ducesa de Langeais
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrierile tradiţionale descriu conştiinţa ca pe un câmp, o bucată de pământ pe care pot fi semănate tot felul de seminţe - seminţe pentru suferinţă, fericire, bucurie, tristeţe, teamă, furie, speranţă. Iar memoria acestor emoţii este descrisă ca un hambar umplut cu toate seminţele strânse de noi. De îndată ce o sămânţă se manifestă în conştiinţă, ea se va reîntoarce mult mai puternică la locul său din hambar. În fiecare moment în care percepem ceva frumos şi liniştitor, udăm seminţele păcii şi ale frumuseţii din noi. Iar în acest răstimp, seminţele pentru frică sau durere se usucă.

citat din Thich Nhat Hanh (1995)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba Română mon amour

Mă trezesc cu ea pe limbă
mă trezesc cu ea în gând
în ea dorul mi se schimbă
fără-a spune un cuvânt

Mă trezesc cu ea în gând
parcă-i pasăre măiastră
mă trezesc în ea visând
stea şi doliu la fereastră

Parcă-i pasăre măiastră
în ea dorul mi se schimbă
a mea lacrimă-i a noastră
mă trezesc cu ea pe limbă

Mă trezesc cu ea visând
nopţi şi zile stele-n gând

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 august 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtuală beţie

nutresc prin poezie un strop de măreţie
îmi petrec cu slova virtuală beţie
nutresc o vară veşnică în suflet
cu florile iubirii cu armonii în umblet.

împrospătez câmpul cu miresme de mac
fluturi fericiţi îmi zburdă în stomac
ca pe un răzor cu parfum de lavandă
izvoare şi ecouri să-mi murmure în glandă.

inima mea cere mângâierea cerească
în întunecime o lumină să crească
timpul e solemn leagăn de amintiri
cu lecţii de viaţă azi frâng dezamăgiri.

pe iubirea sfântă pun mare accent
concentrată zilnic pe-un cer transcendent.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Vis cu miresme de lavandă..." de Violetta Petre

De m-aş ascunde-n lan de levănţică,
Aş fi din cale-afară de prudent,
Fiindcă recunosc, imi este frică
De-amorul tău nespus de violent.

Ai vrea ca să mă storci, ca o petală,
Să-mi scoţi esenţa, un real infern,
Amorul tău nu-i loc de îndoială,
E conceput doar pentru uz intern!

Albastru sunt pe coapsă mea cea dreaptă,
Pe stânga sunt de-un vînăt mai discret,
Aproape negră-i mâna şi inaptă,
Iar spatele imi este violet.

Doar inima în piept îmi este vie,
Dar nu cred că am şanse să mai scap,
Te rog să mă transformi intr-o mumie
Şi pune-mă discret intr-un dulap...

Şi cînd mai scotocesti după linţolii,
Pe rafturi, de vreo doua ori pe an,
Mai pune-mi şi lavandă, pentru molii
Să-mi treacă pe vecie de alean!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoană de lavandă

Ave, icoană bizantină
Scăldată in aură albastră de Voroneţ
Cu sfinţenia ta mă incalţ
Când talpa mie vlăguită

In piept-mi bat tunurile ce-au spart
Zidurile Constantinopolui cu clopote de vitralii
Cămaşa de zale cu foc deşart
Infinge ghiaure iatagane de scoici

Mă alini cu smirnă de Mangop
Izbind duşmani ca un potop
Te inalţi in şaua ochilor ca o candelă
Cu mir de lavandă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!