Viaţa ca într-un tablou

dimensiune dispărută, pe perete
inima... nu mai pulsează
un picior este în ramă, iar un sân
cuprinde o palmă
ochii tac
buzele se dezbracă
se zbat ca să iasă şi parcă spun
cine sunt eu?

poezie de Viorel Muha (mai 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel somnolent

Ochii mi-au căzut în palmă,
Mă cuprinde somn de pic
Şi simţirea-mi este calmă,
Totul mie-mi pare şic.

Chiar de-mi zice-ţi vreo sudalmă,
Nici aşa nu mă ridic...
Ochii mi-au căzut în palmă,
Mă cuprinde somn de pic.

Capul mi-e-nfăşat în şalmă,
Că aşa dormeam de mic,
Ca să nu aud nimic
Că era afară valmă.

Ochii mi-au cazut în palmă.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eii ... a venit toamna!

seceta din mine nu m-a uscat
stropi de sus cad
mă ard
aşternutul colorat, lasciv mă priveşte
în cerculeţe
te ating, locul gol lipseşte
sunt acolo

atigerile mâinilor, buzele sărută
sunetul intră în mine şi cântă
o ramură se uită chiondâş prin colţul geamului
piciorul tău ritmic, se strânge
un tablou strâmb se uită de pe perete
între sânii tăi mă-ascund
masa nu mai are decât două picioare
un fragment de soare scrie
pe perete

uşa s-a mărit şi parcă năvăleşte spre mine
în urechi geamătul vieţii-mi şopteşte
înalţă-te
lebăda începe să zboare
soarele mă lumineză pe chipul ei
şi-apoi râzând, zâmbim strigând amândoi
Eii... uită-te pe geam, a venit toamna!

poezie de Viorel Muha (august 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc şi buzele tale în vânt mă îndemnă să-ţi spun: te doresc de la începuturile existenţei Evei.

Viorel Muha (ianuarie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost

nu-ţi spun repetând cuvinte,
gânduri-n amintiri eu pun
şi-n buzunarul de la piept
încet acolo bate
încă o amintire, încet, plângând

pijamaua de pe noptieră
rămâne acolo, aruncată,
ea se uită însă, tristă, la mine
şi parcă strâmb

iar cearceaful mototolit
rămâne grea amintire,
pentru tine nu mai sunt nimic,
am rămas decât un tablou
dincolo de perete
când tu ai fost şi eu

poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de mic ne este ochiul şi cât de multe poate el cuprinde, chiar şi ce nu este mărginit. Dar ce păcat că de multe ori nu ne putem cuprinde pe deplin pe noi.

Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

taie adânc
au, ce doare
sala este mare
albă
preaplină de alb
chirurgul operează
iubirea
atenţie pe masă se află
inima mea...
ce pulsează
lumina orbeşte
lobul stâng
acolo unde eşti tu
incizia este adâncă
încă nu te găseşte
te ascunzi
fugi
rătăceşti
bisturiul taie
taie
taie
sau eu nu vreau
sa fii găsită
inima mie hărpănită
se zbate
se agită
deodată...
se opreşte
tresare şi tace

poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare dintre noi vede lumea din interior prin cel mai perfecţionat obiectiv de văzut, ochii, dar nimeni nu a reuşit să iasă cu adevărat afară din interiorul lui, ca să constate că ceea ce vede este real.

Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octogenarii, spun geriatrii, sunt mai scunzi cu o palmă decât la tinereţe, mai uşori. Dispărem încă în viaţă fiind, ni se golesc oasele de parcă le schimbăm cu oase de porumbei, dispărem fizic din ochii celorlalţi slăbindu-ne şi simţurile: auzul, văzul, mirosul. La bătrâneţe şi ficatul şi rinichii se fac mai mici, ba chiar şi inima – cu toate amărăciunile ei.

aforism de Mircea Oprea din Mirarea de mine (2010)
Adăugat de Mircea Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare curaj are acela care-şi dezbracă eul şi-l arată celorlalţi.

Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cine iubisem eu în scurta-mi şi tulburea-mi viaţă? Acum pe cine iubeam eu? Pe sub ferestrele cui, mohorât, însă cu inima plină de nădejdi, s-ar fi cuvenit să trec? Uscată iască mi-era inima. Uscate lemn îmi erau buzele. Uscate lemn şi acre oţet. La Sotir parcă băusem oţet, nu vin tare şi vechi. Cenuşă şi câlţi parcă mâncasem...

Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel (cu iz de gelozie)

Tu chiar m-ai ţine-n ramă pe perete,
Mi-ai înălţa statuie, chit că-s vie,
În ciorbă mi-ai turna pe îndelete
Acid cianhidric, iz de gelozie.

Ţi s-a urât, pesemne, ai regrete;
M-ai vrea inchisa intr-o colivie.
Tu chiar m-ai ţine-n ramă pe perete,
Mi-ai înălţa statuie, chit că-s vie.

Ce-ar fi să batem palma, măi, băiete,
Să dăm orgoliile pe pustie?
Eu încă te iubesc, fără regrete;
Tu, fără margini..., toată lumea ştie;
Tu chiar m-ai ţine-n ramă pe perete.

rondel de Valeria Merca (24 mai 2014)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt

sunt un spaţiu gol
cu un fruct oprit, înăuntrul său
sunt
fără mine de multe ori
sunt
o fereastră fără ramă, fără geamuri
sunt o cheie încuită în gândul meu
am devenit o lacrimă ce încet coboară
acum pe chipul tău

să nu mă mai cauţi

pictez pe un apus o cruce
cu picături de sânge şi sârmă ghimpată
sunt o marmură rece

poezie de Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai alintat doar cu o palmă...

Plimbată încoace şi încolo
De numai vorbele-ţi bogate...
M-am rezumat la chip de Apolo,
Uitând de strategii versate.

Şi te-am dorit aşa cum eşti,
Precum şi creanga-şi poartă rodul...
N-aş fi crezut să împietreşti
Cum mintea-ţi proiectează golul.

Te-aş fi văzut bogat în suflet,
De-ai fi ştiut să străluceşti!...
Însă, n-am auzit vreun sunet
Din inima ce n-o munceşti!

M-ai alintat doar cu o palmă,
Ce ai trântit-o din senin...
Deşi, tabloul nostru prins în ramă
Spunea sfârşitul de venin.

Nu spun nici DA, nu spun nici NU,
La ce mi-arăţi c-o să mai fie...
Dar ce-mi dai tu, nu e acum,
Şi-atunci... mă-nchid în colivie...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenii de valoare se pierd pe străzile din ei şi nu ştiu cum să iasă afară!

Viorel Muha (noiembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în general,
nu încurc dozele sau manierele.
de data asta,
ideea îmi stă picior peste picior,
ca o golancă urcată pe un scaun înalt
într-un club,
atee, arogantă şi inabordabilă.

în urmă cu un minut,
până să-şi pună un picior peste altul,
dragostea părea o religie
cu biblie şi dumnezeu aferent.

acum
îşi priveşte genunchii,
necredincioşi dintr-odată,
parcă sunt mai mişto rotulele aşa,
sărace cu duhul.

trage un fum şi o privire în jur,
scoate o rublă grea din portmoneu,
o lasă pentru consumaţie
pe masă,
a ei e împărăţia absenţei.

ideea asta a mea,
superbă cu liniile din palmă tunse la zero,
îşi dă cu ruj într-un geam negru,
fluieră metale
şi, cu buzele strunjite mură,
ignoră
gropile încă bigote
şi sentimentele lor apoase
de pe bulevard.

în general,
nu încurc dozele şi manierele,
dar...
ideea asta e o golancă
atee.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât ne-am strădui, noaptea va cuprinde şi umbra!

Viorel Muha (octombrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există femei nescrise, ci cărţi care nu le pot cuprinde!

Viorel Muha (aprilie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valorile nu sunt decât ceea ce este de băgat în seamă, însă omul pierde pentru că depinde cine hotărăşte aceasta!

Viorel Muha (decembrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu fi maimuţă, nu fi oglinda prostiei, să încercăm să nu ne deformăm în ceea ce nu ne poate cuprinde!

Viorel Muha (octombrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbetul este inima fericirii!

Viorel Muha (ianuarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!