Sunt
sunt un spațiu gol
cu un fruct oprit, înăuntrul său
sunt
fără mine de multe ori
sunt
o fereastră fără ramă, fără geamuri
sunt o cheie încuită în gândul meu
am devenit o lacrimă ce încet coboară
acum pe chipul tău
să nu mă mai cauți
pictez pe un apus o cruce
cu picături de sânge și sârmă ghimpată
sunt o marmură rece
poezie de Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.