* * *

în general,
nu încurc dozele sau manierele.
de data asta,
ideea îmi stă picior peste picior,
ca o golancă urcată pe un scaun înalt
într-un club,
atee, arogantă şi inabordabilă.

în urmă cu un minut,
până să-şi pună un picior peste altul,
dragostea părea o religie
cu biblie şi dumnezeu aferent.

acum
îşi priveşte genunchii,
necredincioşi dintr-odată,
parcă sunt mai mişto rotulele aşa,
sărace cu duhul.

trage un fum şi o privire în jur,
scoate o rublă grea din portmoneu,
o lasă pentru consumaţie
pe masă,
a ei e împărăţia absenţei.

ideea asta a mea,
superbă cu liniile din palmă tunse la zero,
îşi dă cu ruj într-un geam negru,
fluieră metale
şi, cu buzele strunjite mură,
ignoră
gropile încă bigote
şi sentimentele lor apoase
de pe bulevard.

în general,
nu încurc dozele şi manierele,
dar...
ideea asta e o golancă
atee.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!