Ioan Petru Culianu

Imaginează-ți asta: fără înainte, fără după. Veșnic amurg într-un codru de brazi. Sângele care o ia în răspăr, ochii privind înlăuntru, urechile care țiuie niște semnale, mâinile care mângâie blana unui animal neînchipuit de gingaș. Acolo e ea, covârșindu-te, străluminată și blândă. Inima ți se strânge, buzele ți se întredeschid. Dacă atâta frumusețe nu te strivește, e din pricină că nu există nici înainte, nici după.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.

Citate similare

Ioan Petru Culianu

E de-ajuns să-ți îndrepți ochii către înlăuntru și vei vedea izvorul tuturor frumuseților. (Cu greu izbuteam să văd; iar după fiecare izvor venea altul și la urmă nu mai rămânea nicio frumusețe. Era ceva precum un vagon obosit fără niciun fel de șine și cu un hârdău înăuntru; și asta nu era decât începutul, cum ar fi zis Tozgrec - dar asta-i altă poveste; mă întreb dacă ea privea îndărătul tuturor acestor lucruri; după mine, tot felul de ciudățenii se întâmplaseră în acel hârdău, dar lipsite de orice frumusețe sau generozitate; da, era o chestiune de importanță vitală de-a ști dacă venea de dincolo de toate acestea, de acolo unde vreo frumusețe oarecare ar fi putut să se înfiripeze în cele din urmă; mă întreb însă dacă ea seamănă cu frumusețea îndeobște admirată de noi.)

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înainte

Cum să vă părăsesc? Și totuși va s-o fac
dar fără voia mea, vai, fără voie
cum se urcau împinse de mai rău
acele animale, cîte două
în arca monstruoasă a lui Noe

voi merge înainte neștiind
unde mă duc și către care drum
și nici o stea să-mi vină-n ajutor
nici de argint și nici de plumb
și înainte fum și-n urmă fum
sau nici atît

și o să las în urmă cîteva
cuvinte în zăpadă
cîteva zbîrcituri de sunete
pe care fără grabă, liniștit,
o să le șteargă vîntul.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Ceata de squaws își agita pletele ca niște tăișuri negre. Sângele țâșni, bețivii își pierdură capetele. Într-o clipită, se ciocneau ca niște bile pe podeaua însângerată. Nici înțelepți n-au mai fost, nici beție: n-au mai fost decât niște squaws de o frumusețe amenințătoare - câteva sute, poate. Iar când ele s-au alăturat armatei de suflete ce le aștepta nerăbdătoare sosirea, s-au făcut atunci o mie de miriade de squaws care zburau în tăcere către patria lor, ca să pună stăpânire pe trupurile cuceritorilor.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Nu degeaba în munți se aștepta sosirea unui ajutor. Mii de emigranți jormani au intrat pe la granița de vest fără nici un obstacol. Printre ei a sosit și Boba, în fruntea grupului său numit Grupul celor 42, căci era alcătuit din acest număr fatal, după unii, de persoane. S-au instalat într-un oraș de munte, care a devenit repede centrul unei noi ordini. Orașul se reconstruia, se găseau alimente, medicamente, medici fără frontiere și soseau în masă, din toate regiunile țării, partizani înarmați ca să se pună la dispoziția lui Boba.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Demoni

am rămas într-un loc fără nume,
într-un loc fără lume,
pe un drum sterp, steril,
care nu duce nicăieri,
nici măcar înainte sau înapoi,
nici măcar la dracu-n praznic,
pe un drum fără început și fără sfârșit,
unde până și Dumnezeu a uitat cum se mai fac
oamenii din lut,
vorbind singur
pe fața Pământului,
vorbind cu El însuși
despre noua
arhitectură a Raiului,

am rămas singur
cu întunericul din mine
pândind niște umbre fără fond,
trăgând o cortină grea de cenușă
de fier
peste ochii obosiți ai societății
și peste
noua dezordine mondială,
să mă cert
de moarte
doar cu demonii mei
fără viziune,
care îmi denaturează
perspectivele asupra lumii
și năzuințele,
din când
în când.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Mi-am închis ochii și am trecut în neființă. Nici un gând, nici un sunet, nici o percepție, nici un fel de senzație. Nu exista nici spațiu, nici timp.

în Jocul de smarald (1987)
Adăugat de MadameSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Șoarecii au niște mecanisme mult mai complicate: sunt plănuiți ca să aibă o infinită capacitate de duioșie, o nesfârșită admirație pentru frumusețe și mai multe în genul ăsta, lucruri care mai mult ca sigur că nu sunt împărtășite și de capcanele neînsuflețite. Comportamentul unui șoarece poate fi uneori surprinzător de antihedonist și chiar așa s-a și întâmplat cu mine, după cât îmi pot aduce aminte.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Premiul minus întâi

Muuuult înainte să mă nasc
am avut o ghiată fără picior
și o mănușă fără nici măcar
o mână!
Mă scărpinam pe ceafă
și îmi cocoșam un
înger care pe atunci
era șiret!
Vezi tu mă șiretule
degeaba ești lung și subțire
dacă eu nu sunt nici scund
nici n-am găuri în iubire
prin care să treci!
Și ce dacă!
Și ce dacă!
Și-mi făcea dublă fundiță...
Și ce dacă
Și ce dacă
Și ce dacă
Presimt eu
măi mamă...
că pe cruce-ai coroniță!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Cât despre Boba, al doilea exil al său s-a dovedit calitativ superior celui dintâi. Puțin înainte de a muri, a scris celebrul roman "În viață", care conține această nemuritoare frază privind existența umană: "E ca și când am șofa mereu pe o noapte neagră într-o negură deasă sau ca și când am călări un tigru furios. Recompensa noastră e să murim înainte ca el să ne azvârle la pământ."

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să fii...

Fii fără de grijă, să fii curat și sfânt (1 Corinteni 7:32; Filipeni 1:10; 1 Petru 1:16)
Desăvârșit și primitor de oaspeți pe pământ (Matei 5:48; Romani 12:13
Simțind cu alții și-n nădejde tare (1 Petru 3:8; Romani 15:13)
Făr' răutate și s-ai în necaz răbdare (Matei 10:16; Romani 12:12).
Fii bun și treaz și veghetor (Efeseni 4:22; 1 Petru 5:8
Să fii supus și de Cuvânt împlinitor (Evrei 13:17; Iacov 1:22)
Fii plin cu vlagă, râvnă, bucurie (Mica 3:8; Romani 12:11; 2 Timotei 1:4)
Cu har, putere, Duh Sfânt din veșnicie (Fapte 6:8; Mica 3:8; Efeseni 5:18).

Îmbracă-te cu armele luminii, cu omul nou și sfânt (Romani 13:12; Coloseni 3:10
Cu haina mântuirii, cu Domnul pe pământ (Isaia 61:10; Galateni 3:27)
Cu platoșa credinței, Divină armătură (1 Tesaloniceni 5:8; Efeseni 6:11)
Cu dragoste te îmbracă s-o ai peste măsură (Coloseni 3:14).

Comoara ta o strânge nu-n lucruri care pier (Matei 6:20)
Comoara ta o strânge - comoară pentru cer – (Matei 6:20)
Lucrează cât e ziuă și fără de cârtire (Ioan 9:4; Filipeni 2:14)
Cu dragoste, după adevăr, ca pentru nemurire (1 Corinteni 16:14; Ioan 3:21; Coloseni 3:23).

Iubește tu vrășmașul și adevăr și pace (Matei 5:44; Zaharia 8:19)
Pe frați, pe oameni și aproape, dar făr' a te preface (Ioan 15:12; 2 Petru 1:7; Matei 5:43)
Iubește mântuirea, iubește tu pe Domnul (Psalmul 40:16; Matei 22:37)
Nu lumea, lucrul lumii și nu iubi tu somnul (1 Ioan 2:15; Proverbe 20:13).

Nu fi nepriceput nici gata de certat (Eclesiastul 7:17; Tit 3:2)
Nu fi bețiv nici pricină pentru păcat (1 Timotei 3:3; 1 Corinteni 10:32)
De duhul de mândrie nu fi tu stăpânit (Luca 22:26)
Nici iubitor de bani ori pricină de îmbogățit (1 Timotei 3:3; 1 Timotei 3:3).

Urăște tu minciuna, urăște lăcomia (Proverbe 8:7; Proverbe 28:16)
Purtarea păcătoasă, răul și josnicia (Psalmul 101:3; Psalmul 97:10)
Pricepe tu nădejdea chemării ce ți-a dat (Efeseni 1:18)
Și bogăția slavei la care-ai fost chemat (Efeseni 1:18).

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Nu sunt singura femeie ce și-a înfipt cuțitul în piept

nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie ce și-a smuls inima
cu mâinile amândouă
ca un măcelar profesionist
așteptând să fie plătit
pentru sângele scurs pe tejghea
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie care a avut curaj
să își arunce inima în țărână
apoi să o calce în picioare
nu
nu sunt singura femeie care a crezut
că poate să își pună inima la loc
fără să urle
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie
care a înfipt acul în carnea sângerândă
și a promis că se vindecă
nu
nici pe departe
că doar asta au făcut toate femeile
ce te-au privit
măcar o secundă
până în adâncul durerii tale

poezie de din Recuperarea sinelui
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Oceanul iubirii

Lângă ocean ea st㠖 cu mâinile lăsate
Privind cum valuri vin și-apoi cum pleacă toate
Privind la pescărușii care în zbor plutesc
Privind la doi iubiți cum mâinile-și unesc.
Privind cum iahturi vin grăbite de pe drum
Și singură dorindu-și să nu mai fie acum
Pantofii ea și-i scoate, fără ciorapi pășește
Respiră adânc și luna cu ochii o privește.
Dar el este acolo și pe furiș o vede
Cum lucrurile-și strânge și-n noapte-apoi se pierde.
Acesta e bărbatul cu mâinile lăsate
Privind cum valuri vin și-apoi cum pleacă toate
Pe care ea adesea și fără echivoc
L-a tot văzut în vise cum stă în acel loc.
Și lângă el se duce și mâinile își țin
Stând pe nisipul rece și albicios și fin.
"Știam că o să vii", "și eu știam de-acasă",
Apoi tăcuți așteaptă ca soarele să iasă.
Niciunul nu e singur și nici nu se mai teme
Căci în această noapte iubirea o să-i cheme.

Când vor să fie singuri, unii se duc pe plajă
Se plimbă, adună pietre sau scoici cuprinși de vrajă
Alții vor alinare, o mână să ofere
Precum aceștia doi, căci asta-nseamnă avere.

Deci dacă noaptea singur pe țărmul nisipos
Te plimbi și cauți chipul acela luminos
Fie ca cineva de mână să te-apuce
Și să te ducă-n pragul iubirii ce seduce.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Cu treisprezece ani în urmă, mi-am scos mai multe pagini de note înghesuite după un document, pe care mă voi mărgini să le transcriu aici fără a adăuga nimic. În zadar am încercat să regăsesc opusculul, ce purta mențiunea "rar", în noua Koninklijke Bibliotheek, care s-a mutat de atunci. Mai mulți funcționari mi-au confirmat că, de altfel, vechile cataloage nu păstrau nici urmă din el și că, în consecință, această carte nu aparținuse niciodată Bibliotecii. Mai mult, Repertoriul general al publicațiilor olandeze nu menționează nici volumul însuși, nici pe tipograful Shemoth: ca și cum am zice că niciunul n-a existat vreodată. Dacă notele mele seamănă cu originalul, acesta fusese redactat într-un stil comercial laconic și pe alocuri căutat; niște fraze bizare întrerupeau ca niște cratere de explozii monotonia povestirii: cititorul era proiectat într-un abis brusc surpat la picioarele sale, dar experiența, fulgurantă, ținea deja de trecut când se punea să reflecteze asupra ei. Și iarăși deșertul prozei lipsite de inspirație a lui Van Haeren acoperea urmele adâncurilor căscate. Notele mele păstrează destule citate din povestirea originală. În majoritatea cazurilor, le-am pus în relief cu caractere mai groase.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

După unii specialiști, primarul n-avea de altfel niciun interes să vorbească despre el, căci pusese mâna în mod rușinos pe suta de dolari, fără s-o mai împartă comunității. După alții însă, asta era practica obișnuită în toată regiunea, iar buna credință a primarului e dovedită de faptul că nu rupsese foaia din registrul care confirma această vânzare neobișnuită. După toate probabilitățile, găsise absolut normal să-și însușească banii; iar Tozgrec devenise proprietarul legitim al ruinei.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să aveți credința deplină

Un credincios nu-i gata pentru ceartă (Tit 3:2)
Nu-i fără minte, ci pe toții îi iartă (Elc. 7:17)
Nu e bețiv, nici pricină de păcătuire (1 Tim. 3:3; 1 Cor. 10:32)
Nu-i iubitor de bani, nici piatră de poticnire (1 Tim. 3:3; Rom. 14:13)
Este curat, este supus și răbdător (Filip. 1:10; Evrei 13:17; Iac. 5:7)
Făr' răutate, treaz și veghetor (Mat. 10:16; 1 Petru 5:8)
Desăvârșit este, fără de grijuri, sfânt (Mat. 5:48; 1 Cor. 7:32; 1 Petru 1:16)
El este bun, un primitor de oaspeți pe pământ (Efes. 4:22; Rom. 12:13)

El umblă-n adevăr, în dragoste, frumos (3 Ioan 3; Rom. 14:15)
Și cârmuit de Duhul, pe urma lui Hristos (Gal. 5:16; 1 Petru 2:21)
Smerit, cu Dumnezeu, el umblă, fără de vină (Mica 6:8; Fac. 5:24)
În dragoste, neprihănire, în lumină (Rom14:15; Ps. 26:11; Ioan 12:35)

Se împodobește cu smerenie și chip blând (1 Petru 12:16; Filip. 4:5)
Și umblă-n haine albe orișicând (Apoc. 7:9)
El înspre o țintă aleargă, bine și prin har (Filip. 3:14; Gal. 5:7)
Să capete un premiu, nu-n zadar (1 Cor. 9:24; Gal. 2:2)

Nu strânge pe pământ comori și arginți (Mat. 6:20)
Comori în cer el strânge s-ajutore pentru sfinți (1 Cor. 16:1; Mat. 6:20)
El face aceea ce Domnul a poruncit (Luca 17:10)
Și-și dă toată silința în viața ce-a pornit (2 Petru 1:5)

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adriana Szilagyi

Tu fii doar!

Ti-am șoptit
în amurg:
Nu apune
înainte să
răsari
Nu cere
înainte să
dai
Nu râde
înainte să
plângi
Nu te însingura
înainte să
fi iubit
Nu te bucura
înainte să
fii trist...
Tu fii doar!

Te voi găsi
înainte de răsărit
mă voi umple de tine
și de inima ta
plăpândă
înainte ca ea
să apuce
să plângă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Am crezut atunci că se hotărâse să se retragă în acel adânc calm despre care vorbea. Credeam asta cu adevărat, căci adunasem dovezi cum că era o străină în acest loc: nu mânca, nu bea (și nici nu dormea, după câte spunea), n-avea articulații, îi displăceau trandafirii și muzica și nu era plămădită din aceeași substanță ca noi toți.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Pradă jubilației constante a contopirii cu Tara, Zeița Verde, Calul Alb își urmă cursa fără de oprire. Împovărat de două taine formidabile, dintre care una atât de îngrozitoare încât nimeni n-o cunoștea, el alerga printre oamenii care, ocupați cu ale lor, nu-și dădeau seama de nimic. Puțin le păsa lor că Tibetul fusese cotropit, puțin le păsa de mesajul indicibil depus în străfundurile sufletului lui rTe-hu, acolo unde conștiința sa n-avea acces. Nevăzând pe nimeni și nefiind văzut de nimeni, alergătorul tibetan trecu de Darjeeling, se înfundă în Bihar și se îndreptă către Miazăzi fără să simtă nici oboseala, nici foamea, nici frigul, nici căldura, nici strigătele de groază și aceasta, în principiu, avea să dureze o veșnicie, căci nu mai exista nicio instanță care să-l controleze, cu excepția Zeiței Verzi ce se complăcea în îmbrățișarea lui.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă nerostită: trăiește!

acum nu mai știu dacă mi s-a părut sau chiar am auzit șoapta ca o adiere
dar am primit porunca fără să mă îndoiesc în suflet
știam că o voi respecta. porunca e poruncă
și rugămintea e poruncă uneori.

unde se duc toate iubirile care se nasc pe pământ?
au și ele oare un loc al lor,
un loc în care să-și depene suspinele?
trăiește!

și da, ochii mei trăiesc și cuvintele își leapădă straiele
urechile mele trăiesc și pot să aud șoaptele vieții
buzele mele trăiesc sărutând fiecare suflare
mâinile mele trăiesc: pipăie, mângâie, ard de nerăbdare
și picioarele mele trăiesc, purtându-mă de colo colo
suflete, tu cu ce te lauzi?
atâta timp cât singura unitate de măsură ce contează e viața
mă bucur de ea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Augustin Jianu

Cândva

Plimbarea fi-va împreună...
Eu înainte, iar tu după,
Fără inel, fără cunună
Și ochi te vor privi prin lupă.

Ce-o fi găsit, cum de-a iubit-o?
Vor spune fără să-nțeleagă,
Ce cauți tu aici smintito?
Lăsați-o, n-are mintea-ntreagă!

Vei fi total descoperită
Și nimeni care să te-ajute,
La ora cea nepotrivită,
Doar gânduri grele, neștiute.

Alei ca un peron de gară,
Eu înainte, iar tu după,
Tu ultima mea locatară
Din viața ce-am privit prin lupă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook