"Mâine va trebui să plec la serviciu. Gata cu vacanţa! Am lenevit parcă prea mult şi nu ar fi indicat să mă obişnuiesc cu răsfăţul" gândeam eu. "Măcar să profit de această ultimă zi." Zâmbeam trist. Mi-aş mai fi dorit câteva zile libere.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gata cu jocurile. Gata cu bombele. Gata cu plimbarea. Gata cu distracţia. Gata cu înotul. 67. Adică cu 17 peste 50. Cu 17 ani mai mult decât mi-aş fi dorit. Plictiseală. Sunt mereu ţâfnos. Nu mai sunt amuzant pentru nimeni. Începi să devii lacom. Poartă-te ca la vârsta ta. Relaxează-te – nu te va durea.

citat din Hunter Thompson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a trecut

S-a trecut supărarea,
S-a trecut şi amor,
Se trecură cu toate,
Se trecură uşor!

Am pierdut ochii negri,
Ochişorii fierbinţi,
Ce n-au fost niciodată,
Ce nu fură cuminţi.

Am pierdut buze roşii,
Buzele ce-mi zâmbeau,
Prea de tot ele mândre.
Ah prea mândre erau!

Nici măcar rău nu-mi pare,
C-amintirile trec,
Timpul trece şi zile,
Zile plec, zile plec...

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea ta

Ar trebui să plec; se bate-o oră
Mult prea târzie ca să mă conforte.
Chemarea ei m-atrage în cohorte;
Chemarea ta, ascunsă, mă devoră.

Te joci cu vorba ca să mă escorte
Prin vreme, ca o masă piroforă,
Când ceasul bate ca să ies din horă
Şi nu ştii, a te-abţine, ce efort e!

Stau prins ca-ntr-o capcană ilicită,
Gata să-i sparg ferestrele opace,
Când gestul tău mă prinde în ispită

Cu-aceeaşi abdicare zălogită
Ca dopamine paradiziace.
Ar trebui să plec şi n-o pot face...

poezie de Adrian Erbiceanu din Confesiuni pentru două generaţii (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refren

Cântec

Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
Cu zile
cu flori
cu nimic altceva
Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
cu frunza ta!

Eu stau şi-ţi aduc
bănci calde de toamnă
şi te usuc
pe ţeava de armă...

Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
Cu zile
Cu flori
cu din tine ceva
Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
cu arma mea

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fior o străbătu şi se gândi la pasărea pe care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate şi dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca şi celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor. Şi pasărea parcă auzi chemarea tovarăşei de altădată; veni, dar se opri puţin, pe o altă ramură, ca şi când n-ar fi cunoscut locul obişnuit în care cântase; apoi îşi luă zborul şi, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ţinându-se, căzu la rândul ei. Şi lăvicerul de jos nu se mai îngroşă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Frunza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Paşte, la serviciu

Eu vin, când vacanţa e gata,
Cu drobul - fineţea mătăsii,
Cu carnea de miel, de la tata,
Iar şefu' cu paştele mă-sii!

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii care au fost care sunt şi vor fi

azi fac 59 mâine voi face 60
de ani căţăraţi pe un soclu
copilul meu 35 - şi el dintr-o daltă -
mama avea 82
şi câteva zile când s-a
retras cu blândeţi patinate din viaţa de bust (?!)
ce nu-i ajungea uite nici
până la îmbrăţişarea cu dragoste a
fiului - pe aici
trist artist trist artist trist artist
risipitor câteodată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea Ianuarie

E prea iarnă şi parcă prea gheaţă
Şi foarte trist că te privesc în faţă,
A trecut Decembrie parcă prea mut,
E Ianurie, dar noi n-avem început.

E prea ger şi prea tare bate vântu,
Când buzele tale îşi rostesc cuvântu'
E rece inima crăpându-se ca gheaţa,
Când lacrimi reci şi grele îţi zgârie faţa.

Deşii ţi-ai dorii să fie prea la început,
Când miciuna loveşte fără să fi durut,
Eşti mult prea albă ca zăpada,
Păcat, caci din orice pată îţi gust otrava.

Te-aş reface cu puterea mâinii mele,
Din zăpada curată şi câteva nuiele,
Dar ai dispărea la primele raze de soare,
Sau ştii să pleci doar când soarele dispare?

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (6 ianuarie 2019)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine...

mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare

mâine poate o speranţă,
mâine o zi şi-o nouă viaţă,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece

mâine mult mai bun ca azi,
mâine foşnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri

mâine, mâine, până mâine,
e prea mult şi nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult ne stăpâneşte Astăzi

Ce mult ne stăpâneşte Astăzi
de parcă nici n-a fost vreun ieri
şi parcă nici n-ar fi vreun mâine
— ci-i numai Astăzi-de-dureri
sau numai Astăzi-de-plăcere
de încântare şi belşug —
— uităm de Ieri cel ca un leagăn
şi Mâine, cel ca un coşciug...

Uităm de Ieri, uităm de Mâine
cum n-ar fi fost sau n-ar mai fi
şi stăm robiţi de Astăzi numai
de parcă-i Timpul tot, o zi.

Uităm, uităm... Dar şi-Astăzi trece
ca alte zile mii şi mii
ce pierdem azi, sau credem veşnic
sunt — mâini — păreri de rău târzii.

... O, nu fi prea robit de Astăzi
nici prea zdrobit, nici prea-ncântat
Prezentu-i scurt, iar Viitorul
necunoscut şi neaşteptat.
Ci pleacă-ţi inima, mai bine,
smerindu-ţi-o spre Dumnezeu
că-n El e liniştea deplină
dincolo de uşor sau greu.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E drept ca-n patul conjugal
Să doarmă-o singură persoană,
Iar celălalt (adică... el)
E indicat să doarmă-afară.

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viziunea mea, cerul şi pământul se ascunseseră atât de departe că nu le mai puteam simţi nici căldura şi nici pulsul de suflete ce le popula într-un joc nesfârşit. Mi-aş fi dorit în clipa aceea să dilat strălucirea imaginii, apoi s-o pliez în evantaiul de gene şi s-o păstrez pentru eternitate.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Bine. Gata! Să lăsăm rocile, deocamdată. E 10.30, iar în curând va trebui să plecăm. Astăzi, Felix ne va însoţi în incursiunea noastră, iar Robby va rămâne în navă. Ne vom întoarce seara, poate vom întârzia mai mult decât ieri.
Stela: Luci, nu ţi se pare că ai uitat ceva important? Încearcă, te rog, să nu uiţi.
Lucian: N-am uitat nimic, doctore, fii liniştită. Deci, mai întâi de toate, înainte de a pleca, vom mânca cât mai bine, iar în plus, cu excepţia lanternelor şi a altor lucruri necesare, Felix va căra şi câteva pachete cu mâncare, bineînţeles, câteva bidoane cu apă şi... un sac de dormit. Deci, cel puţin eu voi mânca şi voi dormi măcar o oră în această după-amiază. E bine, Stela?
Stela: Aşa, da, sigur.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dar de ziua mea

De ziua mea, eu mi-aş dori în dar,
Doar un sărut... şi-un vin de Mulfatlar.
Şi aş mai vrea un praz cu rădăcină,
Luat de la vreo băbuţă din grădină.

Să-mi împliniţi un vis frumos, pe care
Îl am de fiecare sărbătoare...
Mă simt legată ca de-o amuletă –
Vreau mijloc de transport, o bicicletă.

Şi-apoi cum nu am bani în buzunar,
Vreau bonuri pentru-un mic dejun, lunar.
Prânzul să-l am asigurat măcar.
Apoi cred că mi-aş mai dori în dar,

Bani, flori, parfumuri, un bărbat, renume...
Dar toate astea, oare, cine-anume
Să mi le dea, căci sunt sub lacăt puse?!
Privesc în gol, cu un surâs pe buze.

Nu, nu mai vreau nimic. Vreau sănătate!
Forţă să-nfrâng necazurile toate,
Căci am de ani de zile diabet,
Dar că rezist, mă bat cu pumnu-n piept.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrem cât mai multe ore libere pe zi, cât mai multe zile libere pe săptămână, cât mai multe săptămâni libere pe lună, cât mai multe luni libere pe an!

aforism de Mihail Mataringa (16 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi–aş fi dorit...

Era atâta primăvară
În ochii tăi când te-am văzut,
Că aş fi dorit să fiu lumina
Ce-ţi mângâie intregul chip.

Mi-aş fi dorit să fiu eu vântul
Ce-ţi vântură rochia inflorată
Şi părul tău să-l răscolesc
Suflându-ţi flori pe la urechi.

Şi aş fi dorit să fiu şi soare
Să te cuprindă a mea căldură;
Şi ploaia ce te răcoreşte
Şi curcubeu după furtună.

Mi-aş fi dorit să fiu eu luna
Ce o priveşti târziu in noapte;
Apoi, când somnul te cuprinde,
Să-ţi invadez visele toate.
Să mă visezi in tot şi-n toate
Numai pe mine.

poezie de Angelina Nădejde (2 iulie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş fi dorit să mă aducă barza

dealtfel mult timp am crezut asta cu sfinţenie
faptul că veneam de undeva din cer
dintr-o lume atât de albastră
dintr-o lume atât de lipsită de margini
mă făcea să mă simt special
dar apoi am auzit că barza asta îi aduce pe toţi
şi nu-i decât mesager cu picioare subţiri
apoi ca mai toţi copiii am aflat adevărul
într-o zi tristă sub un cer parcă întors pe dos
de atunci număr berzele primăvara
din doi în doi mai tot timpul

chiar dacă mi-aş fi dorit să fiu puiul cerului
singurul bărzoi adevărat mi-a fost ceauşescu

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea ta

Vocea ta e mai mult un ecou
Lunecând spre o ultimă oră,
O săgeată de dor incoloră,
Aşteptând într-un colţ de tablou.

Vocea ta e mai mult o derută
Ce mă-ndeamnă să stau şi să plec,
Semnătură în alb pe un cec,
Însă ştim că nu mai ajută.

Ochii tăi, un palat de cleştar,
Nu se cade să-ncerc să ajung,
Un gând trist ce se năruie ciung,
Undeva, cu aripi de Icar.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândeam incoerent, dar aceasta beţie ameţitoare care mă ducea cu ea pe drumurile veşniciei îmi plăcea uneori.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa nimica pe mâine. Mai bine lasă pe poimâine - vei avea două zile libere.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!