Prea Ianuarie
E prea iarnă și parcă prea gheață
Și foarte trist că te privesc în față,
A trecut Decembrie parcă prea mut,
E Ianurie, dar noi n-avem început.
E prea ger și prea tare bate vântu,
Când buzele tale își rostesc cuvântu'
E rece inima crăpându-se ca gheața,
Când lacrimi reci și grele îți zgârie fața.
Deșii ți-ai dorii să fie prea la început,
Când miciuna lovește fără să fi durut,
Ești mult prea albă ca zăpada,
Păcat, caci din orice pată îți gust otrava.
Te-aș reface cu puterea mâinii mele,
Din zăpada curată și câteva nuiele,
Dar ai dispărea la primele raze de soare,
Sau știi să pleci doar când soarele dispare?
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (6 ianuarie 2019)
Adăugat de Iustin Miron
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.