Gest

Să-nţeleg trecutul, hlamida lui Tla,
blestemul Mirandei hăulit sub stele
în sacrele ore de ploaie şi nea
sorbit pe pe-un mirt de stimele mele!

Lapte de cucută biciuiască-mi ura
cu sălbatici cai uitaţi în ispite
când prin setea arsă sleită e gura
şi tremură umbra revisând copite!...

Cum şerpii de irişi maceraţi se-ntrupă
după-un rit supus clipei ancestrale;
mânzul prins de spume dincolo de crupă,
semn ce prosternează sfinţi prin catedrale;

şi să sparg ulciorul cel cu două toarte
purtat pretutindeni prin vârstă, să ştiu
de ce crupierul câştigă pe-o carte
la târgul de vieţi, de la tatăă-n fiu!

poezie de Paul Dogaru din Fotografii voalate (2002)
Adăugat de Paul Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă în noapte cu un potop de gânduri,
Fulgere-mi luminează amintiri despre tine,
Mă aşez să-ţi scriu pe suflet câteva rânduri,
Şi-ncetişor închid ochii ca să te văd mai bine.

Simt timpul trecându-mi printre degete,
Şi destinele noastre împletindu-se-n ploaie,
Îmi las trecutul în întuneric să cugete,
Şi apa prin simţuri să-mi curgă-n şuvoaie.

Şi-mi tună trecutul prin al vieţii întuneric,
Îmi scânteiază prin amintiri câte-un fulger,
Vreau să-ţi vorbesc chiar acum ca un cleric,
Aşa că la icoană am să te chem ca pe-un înger.

poezie de Paul Aelenei din Gingăşii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-o aripă de râs

pe cărări de vise ne-am strâns
eu şi cuvintele mele
când pe-o aripă de râs
picuram printre stele

când luna privea printr-o uşă
cu-o sete în ochi fluturând
prin nori transpărând jucăuşă
în râuri de ploaie curgând

poezie de Ioan Daniel Bălan (21 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă amar

Îmi plouă pe-o stradă anume
Cuvintele cad în zadar
În stropii cu gustul amar.
Ce ploaie, ce ploaie cu spume!

Mă fulgeră cerul prin norii
Din care îşi scutură, sec,
Cuvinte de dor ce se-ntrec
Să-nvie prin mine fiorii.

Îşi mută văzduhul taraba
Din pagina stropilor reci
În cea a uitării pe veci

Şi plouă cuvinte cu graba
Pe care o ai când te-apleci
Să iei ce-a căzut... şi-i degeaba.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt de dincolo de moarte

am plecat într-o noapte
am vrut să ating taina unei lumi
am tot căutat prin ploaie, prin anii împovăraţi
am găsit un om, un biet nebun
trăia retras de lume, de toţi
pe cer treceau caii sălbatici
plângea timpul sub copite de fier
uneori străbătea tăcerea în penumbra gândurilor
atunci am înţeles că lumea e o tristă umbră
desigur ei sunt morţi de mult
ploaia a spălat cadavrele de pe drum
eu nu ştiam că erau morţi
râdeau bezmetici, credeau că eu sunt acel nebun
şi dacă sunt...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desculţă prin primăvară

Am mers desculţă prin primăvară
ca prin cuvinte
Ochii pierduţi au clipit
sub lacul supraomenesc al cerului
când floarea de cireşi
mi-a aşezat grămezi de umbre pe gene
jucându-se de-a îngerii
prin risipirile mele...
Am mers desculţă prin primăvară
ca prin ţărâna de stele...
Tăişul lunii întemniţat în noapte
mi-a luminat umerii
prinşi sub povara iubirii tale...
Am mers desculţă prin primăvară
ca prin lumi paralele
să nu trezesc umbra fructului
lumină zidită
în plâns de vioară....
Am mers desculţă prin primăvară..

poezie de Valentina Ştefan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

încerc zadarnic să te-adun din stele,
tu te topeşti în fumul de cocori,
surpând văzduhul, cântec de viori
se cuibăresc în gândurile mele.

şi în nuntirea nopţii printre brazi
privirea-mi naşte nostalgii celeste
precum zisese-odată Malateste,
pe braţul meu, frumoaso, tu să cazi.

ne soarbe umbra timpului întoarsă
cu zimţii lui de lacrimă şi gând,
din vise sterpe ne trezim plângând,
ca frunza toamna cu nervura arsă.

cu linişti moi azurul se întoarce,
tu calci pe-un pod de fluturi prin văzduh,
e un blestem al vremii de la Parce.

ai fost dulceaţa mea dar şi otravă,
prin foşnetul de frunze scăpărând,
tot mai străină-mi eşti şi mai suavă...

poezie de Ion Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leopardul solitar

nici o iubită n-a fost luna mea de sidef
şerpuindu-se prin fereastra oniric luminată
drept la mine-n tâmpla de vise sărutată
iubito, te-am sorbit ca pe-o otravă blestemată
la ospăţul hienelor din mugurii sălbatici.
eu, leopardul tău n-am fost niciodată acelaşi
fiindcă jinduiam cruzime şi iubire şi dorinţă de semizeu
şi-atunci Dumnezeu îţi punea făptura ta într-un poem
şi te priveam fără de ochii uitării ca pe o stea de mare
aşezându-te nu în universul fiarei jinduitoare
ci în galaxia lumii mele de fragedă stea
eu eram nisipul lunar, tu stea printre stele
plimbându-te pe orbita singurătăţii mele.
când mă priveai, împietream o clipă
din a timpului curgătoare aripă.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul iubirii

Cum treci tu prin mine
numai primăvara trece prin muguri,
mirosind a îngeri tăvăliţi prin iarbă.

Ştiu, mâinile care îmi încheie trupul
sunt aceleaşi care le-au dat zeilor să bea din palmele lor,
cu pete de lună pe ele...
Ştiu, cel mai frumos m-au scris ele!

Ah, buzele mele te-au cules măr roşu,
îmi tremură fiinţa,
noaptea şi ziua sunt una,
şi noi, tot mai flămânzi de noi,
ne naştem unul din celălalt-
două aripi de ape trecând în testamentul iubirii
numele nostru.

poezie de Magdalena Dorina Suciu din Femeie, nu ţi-e îngăduit să mori!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

Privesc la tine prin ochelari fumurii
Ca la o eclipsă totală de soare
Acoperită eşti de regrete târzii
Câţi ani au trecut-nici tu nu mai ştii
Câţi ani au rămas- e-un semn de-ntrebare

Cu umbra odată alerg şi mă mir
Că noapte-i afară deşi e-n amiază
Prin aer se simte miros de vampir
Abea de mai pot cu greu să respir
Pe-o bancă în parc doi tineri oftează.

Pe-un vers melancolic alunec şi eu
Ca sania pe derdeluş, la vale
Priveam la eclipse cândva, prin liceu
Dar anii se-adună, se-adună mereu
Şi-n urmă rămân doar regretele tale.

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curge dor în ploi de stele

Roua-n talpa mea desculţă
astăzi dorul mi-l aţâţă
dor de ploaie şi izvoare
şi-alte tehne curgătoare.

Dor de cer cu stele-aprinse
când sta luna în culise
şi prin voalul de-ntuneric
gura gurii-i era petic.

Când prin voal de perle, sânii,
precum vedrele fântânii
săturau buzele-ncinse
cu săruturi interzise.

Săturau buze şi trupuri
sărutări cu gust de purpuri
iar când ploi ne erau hramuri
închinam iubirii lamuri.

Iar când ploi plouau plăcere
tot trecutul de durere
se sfărma precum o zală
lăsând Clipa siderală.

Se zdrobeşte roua'n gleznă
sufletu-mi iese din beznă
şi din dor dus la extreme
rup tăcerea... cu noeme...

Când stă luna în culise
mie-mi plouă'n stele... vise!

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cămin de păsărele

În pădure, la cămin,
Zarvă mare în pridvor.
Unii pleacă, alţii vin
De la treburile lor.

La bucătărie
Şi prin dormitoare,
Bat din aripioare,
Fac gospodărie:

Două codobaturi
Mătură prin paturi,
Două gheonoaie
Spală rufe-n ploaie,

Două pitulici
Adună furnici,
Şi două răţuşte
Răsucesc găluşte!

Numai cucul, moş portar,
Care n-are altă treabă,
Stă pe-o vargă de arţar
Şi pe toată lumea-ntreabă:
– Cu? Cu?

poezie pentru copii de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caută, prin amintiri, trecutul

Incătuşate-n vremea destrămată,
Inchipuiri, prin care tu nu vezi,
Imi mai îndeamnă gândul, câteodată,
Sa pun un braţ pe care să te-aşezi.

Din ochi tăi, sclipiri să mă adie
Ca un ecou, din magicul zefir...
Mirific zbor, cu fulgi de păpădie.
Din părul tău, o toamnă, să respir.

Să desenez, pe gura ta, sărutul,
C-o altă-nchipuire să te-alint,
Prin nostalgii să caut începutul,
Cu clipele frumoase să mă mint.

Doar sufletul mai are azi, scânteia,
Unui copil, prea greu de părăsit.
Prin ochii lui mai adorăm femeia
Şi gândul ne mai poartă spre iubit.

Mă caută, prin amintiri, trecutul,
Ca un răsfăţ... în temere cuprins.
Un alt trecut îşi caută debutul
In părul meu, de-atâtea stele nins.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de menestrel

îmi simt trupul vibrând cu ardoare
într-un dans ştiut numai de el
cu iubire nesfârşită scăldată în soare
la margine de vis cântă un menestrel.

nu ştiu ce e ziua fără soare-n cuvânt
nu ştiu ce e noaptea fără licăr de stele
miresmele de vară se-mprăştie în vânt
prin versatile rime trec secundele mele.

în lumina ochilor dragostea se joacă
să nu mai curgă lacrimi arzătoare
seducţii ancestrale sufletul descarcă
nu mă mai tem de moarte sunt o visătoare.

prin iubiri am găsit mângâierea cerească
le ordonez în versuri expresii curgătoare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şerpii

Copil fiind, de şerpi eu m-am temut
Şi de-i vedeam prin iarbă un fior
Mă săgeta din creştet până-n tălpi,
Apoi, crescând, pe toţi i-am cunoscut.

Cu ei, eu am crescut şi m-am jucat
La sân i-am pus şi i-am hrănit cu lapte,
Cu miere, cu blândeţe şi prin fapte
I-am făcut mari, de jos i-am ridicat.

Încolăciţi pe mine i-am ţinut
I-am respectat şi sângele le-am dat
Şi haina de pe mine mi-au purtat...
Mai mult de-atât, i-am pus în aşternut!

Şi-a venit vremea să îmi fie de-ajutor,
Atunci şi-au arătat limbile-n furcă
Şi colţii cu veninul de năpârcă
În carne s-au înfipt... cu darul lor...

Şi n-am murit... nici bine nu mi-a fost...
Şi-am delirat tot digerând veninul,
Când de cucută plin mi-a fost tot vinul
Dar chiar şi asta a avut un rost...

Să crezi în om... în şarpe... e totuna
Dezamăgirea e atât de mare
Pe cât e amăgirea, lungă, tare...
Lume cretină, nu mai face pe nebuna!

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 8 septembrie 2018 (8 septembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimb de experienţă

Erai tu Venus, eu Adonis,
Ne-am întâlnit aşa de-odată,
Iar delegaţia la Tomis
Am prelungit-o vara toată;

Erai frumoasă şi nebună,
Erai a mea şi-aveam noroc,
Zburdam pe plajă împreună -
Doi cai sălbatici, plini de foc,

Prin valuri ziua şi prin soare,
N-aveam nici griji şi nici urgenţe,
Iar noaptea ne-o doream mai mare,
Să tot schimbăm experienţe.

Erai o iapă lată-n crupă,
Eram un tânăr armăsar,
Şi ne-am iubit atunci, dar după,
Ai dispărut c-un marinar...

Ne-am întâlnit acum, vezi bine,
Când devenim sexagenari
Şi suntem două cabaline
Ce fac... doar schimb de ochelari.

poezie de Marius Coge din Vis şi armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plesneşte talpa...

Plesneşte talpa în ţărână,
Se-nalţă sânge-n foi de carte,
Luna mai toarce fir de aur
Ca vrajă pentru lunga noapte.

Ecoul bâzâie ca-n oală
Nedesluşind văpăi de foc,
În mine un butoi de smoală
Îşi soarbe setea din noroc.

Plesneşte talpa şi curg vise
În dorul soarelui arid
Unde îmi pun pe axa lumii
Gândul iubirii, să-l aprind.

Amară-dulce e prigoana
Tălpii plesnite în ţărână,
Se vindecă atunci când morţii
Întind uşor spre noi o mână.

De cad, mă-nalţ împărăteşte
Prin uşa visurilor mele,
Un ideal purtat în largul
Iubirilor zidite-n stele!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă prin ploaie

Mersul tău prin ploaie
Rai sau iad văpaie?
Mersu-ţi ca prin vis
Iad sau paradis?

Mersul tău pe drum
Flacără sau scrum?
Drumul tău prin mine
Pleacă sau mai vine?

Pasul tău prin sânge
Râde sau se plânge?
Ochiul meu privindu-l
Sufletu-i sau gândul?

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri pe cer

Trimite-mi cerul tău! Al meu e gol
Când nu mai văd lucirea unei stele;
Doar stau la umbra gândurilor mele
Ce dau întruna cerului ocol

Şi caută, tot caută prin hău
O ştire despre urma ta pierdută
Pe-o cale ce-i acum necunoscută,
Sperând să întâlnească gândul tău.

Nu au nici teamă, ele, nici control:
Mai vin, mai pleacă-n cerul fără stele,
Atunci când vor, căci poartă-un dor şi ele
De cerul tău. Al meu, acum, e gol.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de cuvinte

am legat un ţărm de ultima furtună
am legat picăturile de ploaie de jur-împrejurul insulei
la mijloc am prins cel mai înalt val
şi-am făcut un cort viu pescarului meu

de-acum ştiu că
liniştea e singură
aşa cum iubirea mă plimbă prin eu-l şi prin tu-ul
acestei depărtări din suflet

de-acum ştiu să
citesc anotimpuri care mă leagă şi dezleagă
într-un şotron configurat în trifoiul plin cu rouă

de-acum ştiu şi
merg acelaşi pas pe loc
într-o suire nemuritoare
cu pescarul bătrân şi insula mea verde

de-acum ştiu că
tot acel timp de care n-am ştiut
e tot acest zâmbet din furtună

am legat de mine un fluture
şi-am prelungit o zi
cât o viaţă

poezie de Dorina Şişu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un zeu ciudat

beau nectarul florilor de gheaţă
apoi înalţ zmeul zmeilor prin poiana albastră spre olimp
în cerul de dincolo de cer nu urc pe vrejul de fasole
doar cobor din visul acesta prin alt vis
în lumea cuvintelor
nu sunt zeul gâzelor nici ocrotitorul pinguinilor
poate doar satrapul atlantidei
un fel de tiran al curcubeului
dintre două lumi de umbre
nu ştiu când am învăţat cărarea
nici de unde e atâta culoare în muzica stelelor
dar ştiu că am puterea ca între două nopţi
să dezleg florile de rouă
prin sărutul soarelui

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!