Cimitir globular - Oceanul Antlantic de Nord
φ = 048o60'N
λ = 036o06'W
Volturno. Dimensiunile reperului
pe o scară neconvențională zero!
nicio guvernare,
presiunea, densitatea și căldura
au hotărât soarta răzlețelor vestigii.
De aur aripile celui care se reîntoarce
și pleacă imediat,
într-un dialog mut
cu eul destinului său.
Ca o lumină care bate între două carturi,
copleșitoarea liniște
în care totul se trezește
fără a te duce cu ea până se pierde,
fără să mângâie nesfârșirea trecerii ei.
Sunt ochi care veghează competențe
arborate drept pavilioane eterne,
umbre scuturate de tremur
și ridicate din ceața gălbuie,
ultimele care mai cred
în existența noastră.
În calitate de martor,
cel desemnat să indice Nordul
cobora odată cu sine
marca de identificare.
Rugul fusese înălțat
pentru familiile înrudite
chiar în fața hublourilor sparte,
iar unii și-au asumat sărbătoarea
în timp ce alții consultau manuale
de tactică navală.
Din refuzul de a mai căuta ce nu se află,
pentru prima dată, apa obosi până în adânc.
Vin zorii.
Cel desemnat să indice portul
notează penibilul realității
ca pe o falsificare planificată.
În fața rugului stins
trebuia continuată vorbirea,
pavilioanele erau coborâte în bernă,
iar pe platou jucau reflexele lunii.
poezie de Vasile Durloi
Adăugat de Vasile Durloi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre vorbire
- poezii despre sărbători
- poezii despre realitate
- poezii despre porturi
- poezii despre ocean
- poezii despre lumină
- poezii despre galben
- poezii despre familie
Citate similare

Un principe care se sprijină numai pe soartă, se prăbușește de îndată ce aceasta se schimbă. De asemenea, mai cred că e fericit cel care se pricepe să se dea după vremuri și nefericit cel care nu se pricepe. Căci, după cum se vede, pentru a-și atinge ținta care se află în fața fiecăruia, adică glorie și bogății oamenii acționează în diferite feluri. Unii înaintează cu grijă, alții năvalnic, unii cu violență, alții cu viclenie și pricepere, unii cu răbdare, alții fără.
Niccolo Machiavelli în Principele, XXV
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre violență, citate despre schimbare, citate de Niccolo Machiavelli despre schimbare, citate despre nefericire, citate despre fericire sau citate despre bogăție

Ca o liniște
o viață pleacă alta vine însă
puțini sunt cei care știu
că între cele două respirații
sunt două lumi și
un singur loc din care
se pleacă
ca o liniște
chiar și Dumnezeu se află în derută
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre religie sau poezii despre Dumnezeu
Imaginați-vă o lume lipsită de religie. Fără atentate sinucigașe, fără 11 septembrie sau 7 iulie, fără cruciade și vânători de vrăjitoare, comploturi, războaie și separatiști, fără războaie israeliano-palestiniene, masacre între sârbi, croați și musulmani, persecuții ale evreilor sau atacuri nord-irlandeze. Fără acei tele-evangheliști cu costume strălucitoare și coafuri bufante, care le spun oamenilor despre banii lor că "Dumnezeu vrea să dați, până la suferință". Fără talibani care să arunce în aer statui antice, fără execuții publice ale celor care proferează blasfemii și fără femei biciuite pentru crima de a-și fi arătat fața... O lume tolerantă și rațională, care să ia în calcul și posibilitatea că Dumnezeu nu există sub nicio formă și pentru nicio religie.
Richard Dawkins în Himera credinței în Dumnezeu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre religie
- citate despre vânătoare
- citate despre toleranță
- citate despre suferință
- citate despre sculptură
- citate despre război
- citate despre posibilitate
- citate despre islam
- citate despre femei
Între 1830 și 1860, au văzut lumina zilei la Ponteils nu mai puțin de vreo douăzeci de copii cu numele de Chanel, și deja se deslușește la ei un gust care se va perpetua, gustul pentru prenume masculine cu consonanțe istorice. Vreme în care, în fața acestor băieți, mai degrabă înzestrați pentru aventură decât pentru muncă, și al căror adevărat, unic domeniu, era dragostea; în fața acestor Chanel Marius, Chanel Auguste, Chanel Alexandre, Urbain sau Jules-Cesar, logodnicele din Ponteils, fetele brunete cu piele chihlimbarie, toate cu numele de Marie, Virginie, Apollonie, care le cădeau în mână, vor fi, de-a lungul a două generații, ceea ce au fost fără excepție toate soțiile Chanel: niște victime, niște albine harnice, care și-au asumat toate rolurile stupului: regine și albine lucrătoare totodată, până la moarte.
Edmonde Charles-Roux în Coco Chanel (2014)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre apicultură, citate despre timp, citate despre soție, citate despre muncă, citate despre monarhie, citate despre logodnă, citate despre iubire, citate despre istorie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Totul există în Liniște. Dincolo de aparențele sunetelor, dincolo de totalitatea zgomotelor, Liniștea este fundamentul creației, care, neîncetat, e prezentă fără a pretinde nimic. Liniștea nu cere, Liniștea nu condiționează, Liniștea nu așteaptă, pentru că Ea este lipsită de nevoi. Liniștea se oferă pe Sine, se dăruiește în mod necondiționat și susține, fără efort, existența sunetului. Căci în spatele sunetului se află Liniștea din care provine sunetul; în profunzimea sunetului, se află Liniștea din care s-a dezvoltat sunetul; în inima sunetului, se află Liniștea din care a pornit sunetul. Inima sunetului este locuită de Liniște, iar această Liniște se îngrijește de buna funcționare a sunetului, chiar dacă sunetul nu este conștient de ceea ce se află în inima sa. Căci Liniștea nu face zgomot și nu cere atenția sunetului - tocmai de aceea este nesfârșită.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sunet, citate despre existență, citate despre inimă sau citate despre cadouri
Visam
că trăiesc într-o țară liberă
și conducătorii nu sunt viermi
sau râme credeam eu în alt vis
conectat la altă dimensiune
unde soarele era gratis pe cer
mă spălam cu apă fără să stau
în genunchi în fața celor care
și ei au căzut în genunchi în fața
stăpânilor stăpânilor mei
inima era străpunsă de iubire
pentru modelul de viață intrat
în vigoare odată cu deschiderea
ferestrelor care se jucau cu umila
mea ființă când se închideau
sau deschideau și totul depindea
de visul visat înainte să-i ating
limitele de sclav într-o lume rea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viermi, poezii despre sclavie, poezii despre limite, poezii despre libertate, poezii despre iubire, poezii despre inimă sau poezii despre Soare

Fluture de noapte
Sunt un fluture de noapte
care își arde mereu aripile de cântec
Sunt femeia
care aduce întrebări eterne în suflete
Sunt eu...
cea care ucide apusul
cu umbre de vis...
Sunt mâna care mângâie
si gândul care sărută...
Sunt adierea vântului prin părul tău...
Sunt liniștea care se cerne deasupra luminii...
Atinge-mi fața să afli
cum se aprind în mine felinarele sângelui!
Atinge-mi căldura
să poți topi vorbele la flacăra
trupului meu!
Se cutremură amurgul în brațele mele
când te mângâi...
Calea Lactee își pierde urma în mine...
Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii...
Eu sunt cea care întinde mâna spre tine
ca spre o oază de fericire...
Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău!
Dă-mi palmele să le adun
intr-o lacrimă de ploaie
care să spele toate nopțile plânse odată!
Modelează lutul meu
să poți face din el
chipul adevărat al omului din mine!
Scrijelește cu buzele tale urme de dor
atât de dureros încât
să nu-mi mai treacă nicicând!
Și nu te mai întreba ce se intamplă!
Suntem doar noi doi,
atât de puri
că albul e prea puțin alb
și cerul prea puțin înalt
ca să poată ajunge până la el
ceea ce simțim:
infinitul fiecăruia dintre noi...
poezie de Lelia Mossora (6 martie 2004)
Adăugat de Lelia Mossora

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre înălțime, poezii despre vânt, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre sânge, poezii despre suflet, poezii despre păr sau poezii despre prăpăstii
În fața sa se deschideau două drumuri, ca două guri flămânde ale unui destin-vânător pe care nicio strategie elaborată minuțios, pe timp de zi sau de noapte, nu l-ar fi putut păcăli vreodată, în fața sa se deschideau două drumuri, ca două condamnări la moarte, pe care dintre ele o vei alege până la urmă?, dar întrebarea nu se desprinse de pe buze, iar drumurile acelea pietruite unduiau în fața sa, bizare, părelnice, tăiate în utopie și străjuite de insinuări abia date în pârg...
Cristian Lisandru în Două drumuri (mai 2013)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Cristian Lisandru despre timp, citate despre păcăleli, citate despre pedeapsa cu moartea, citate despre noapte, citate de Cristian Lisandru despre noapte sau citate despre gură
Ceață
Un poet privește de la fereastra etajului 10.
Prin fața geamului său stoluri de păsări
taie cu aripile ceața,
halucinant o desfac în fâșii.
"Ce minunat! exclamă poetul.
Să vezi atâtea păsări
zburând în fața ta
prin ceața acestei dimineți!
Pare că ferestrele
sunt hublourile unei nave,
iar păsările negre -
valuri care curg, curg,
în flux și reflux.
Luați-mă și pe mine cu voi,
păsări ce răzbateți prin ceață!"
Iar glasul lui se amestecă
cu țipetele de păsări
care curg, curg...
De partea cealaltă, peste drum,
în fața zborului dezlănțuit
vede spitalul cenușiu,
cu ferestre, multe ferestre,
luminate de o lumină artificială bolnavă,
aburite de răsuflări bolnave,
de spaime și dureri
ale unor ochi muribunzi,
care se văd prin ceață.
O altfel de ceață,
care tulbură
perdeaua insesizabilă dintre viață și moarte.
Jos, străzile - un furnicar.
O cerșetoare cântă aceeași litanie,
din minut în minut,
obsesiv,
și-un clopot o îngână, cu dangătul
înecat de-atâta ceață:
"Un bănuț, domnule!
Un bănuț, doamnă!"
Pe lângă ea viața trece nepăsătoare,
grăbită,
într-un sens haotic,
ca un stol mare de păsări
cu aripile legate prin ceața densă, densă:
mașini claxonând într-o goană infernală,
oameni mergând grăbiți spre serviciu,
mame cu copii de mână,
pe care-i târâie pe un drum
ce pare că nu e al lor,
doi îndrăgostiți ce se sărută
în văzul tuturor,
două adolescente cu căști în urechi
ce traversează râzând
pe culoarea roșie a semaforului...
Și pentru prima dată
poetul simte frigul acestui spațiu de jos,
un spațiu intermediar
între zborul în valuri al păsărilor
și spaimele ochilor bolnavi
pe care îi vede prin geamurile aburite
ale spitalului.
Pentru prima dată,
nu se mai recunoaște,
nu mai știe cărui spațiu aparține,
în timp ce aripile-i tremură, legate,
și tulbură cu fâlfâirea lor ușoară
perdeaua insesizabilă
dintre viață și moarte...
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre boală, poezii despre zbor, poezii despre spaimă, poezii despre poezie sau poezii despre medicină

Lumina și întunericul
Noaptea s-a născut fără ochi
și tu vrei să ne vadă,
lumina și întunericul sunt împărțite frățește la poli
fără nicio nevoie de tergiversări de timp.
În fața noastră totul pare normal,
se deschid porțile prin care trecem
ca într-o poveste odată cu zânele și zmeii
pe tărâmuri necunoscute.
Fiecare se oprește la locul său
cu semnele distinctive ale obârșiei,
intră în cetatea soarelui
și se roagă Dumnezeului iubit
fără niciun orgoliu ori patimă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre orgoliu sau poezii despre naștere
Dragostea a fugit până la cer
Când sunt cu tine
nu există timp
pare a fi o
veșnicie.
Și chiar dragostea
s-a uitat la timp
și a-nceput să râdă,
pentru că știa
că nu are nevoie de el.
S-a prefăcut
că moare
pentru o zi
pentru a-nflori seara,
fără legi de respectat.
A adormit cuminte
într-un colț
al inimii mele
pentru un timp
care nu există.
A fugit până la cer
fără să plece,
s-a întors
fără să plece,
timpul a murit,
iar ea a rămas.
poezie de Eugenia Calancea (6 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre moarte, poezii despre legi sau poezii despre existență

Cea fără de somn
fără de vise
fără de dragoste
cea rătăcită prin firescul clipelor
cea neîntrebată
nelocuită
cea fără de limite
cea fără timp
ca un ceas defect
ce atârnă pe zidul unei lumi
roase de invidie
cea care a strigat în pustiu
cea care s-a hrănit cu praf
când vântul i-a spulberat speranțele
cea neîntoarsă din drum
neclintită în dorințe
ca un bețiv care-și cheltuiește banii
ca să guste noroiul din șanț
,, cea fără de somn''
așa cum o numește un pictor
când își amestecă toate culorile
și se plânge de timp
că absoarbe ca un burete
tot albul pânzei
cea fără de lumină
îngenuncheată în fața destinului
caută cu lăcomie să mestece
începutul unui poem
despre care
nicio inimă nu își va aminti
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre plâns sau poezii despre pictură

Joi, de (prea)albastru
se consumă
prea multă vară în busola
de căutat posibilitatea.
ce facem
cu vulturii de cald
care ne smulg toată povestea organică
din partea cea mai simplă a zilei
(plină de timpul acela
care nu trebuie rostit,
ci surprins
de nicio pagină înapoi
a luminii)?
tu
ai o parte cea mai albastră a ta
care păstrează
într-un portmoneu al văzului
(pentru un cândva te iubesc)
nordul meu neatent,
tenișii mei dezlegați la nori
și
mâna mea cu maniere albastre.
pe străzi abcd
stă
un dintotdeauna invalid de sărut
care simte cum dor buzele
ce nu și le află.
pentru tine,
cea mai singură singurătate a mea,
mă aleg
din cutia cu panglici, premoniții și perle
să-ți fiu,
când îmi vei fi,
frumoasă.
ai numărat
câte păduri de joi se străbat
între noi?
nu știm
unde e locul acela simplu al verii
în care vom merge
la un film despre o fericire (pre)simțită,
dar e un timp rar
și,
până la el,
e albastru
la prima vedere.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre vulturi, poezii despre singurătate, poezii despre păduri, poezii despre posibilitate, poezii despre perle sau poezii despre nori
Dacă e așa de probabil să existe ființe inteligente pe alte planete, cum se face, totuși, că n-am detectat până acum nici un semn care să indice existența lor? (Or avea motivele lor să se ferească de noi...)
citat din Enrico Fermi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre planete sau citate despre inteligență
Izvor tulbure și fântână stricată este omul drept care își pierde cumpătul în fața celui fără de lege.
în Septuaginta
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre legi
Cel mai departe ajunge cel care nu cedează în fața celui egal cu el, își păstrează demnitatea în fața celui mai puternic decât el și știe să se înfrâneze în fața celui fără apărare.
citat din Tucidide
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înfrânare sau citate despre apărare
Erau uniți cu un fir elastic și invizibil, ascuns sub o mulțime de lucruri fără importanță, un fir care numai între două ființe ca ei putea să existe, două ființe care și-au recunoscut singurătatea una în cealaltă. Acea singurătate care nu poate fi fără soț.
citat din Paolo Giordano
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre singurătate
Frâiele scăpate
au dus pe câmpie lebăda
care tremura sub spicul copt
de atâta supărare căuta apa
și ținutul neted din fața sa
ardea ca o sahară ziua
fără încetare au dispărut buzele
uscate erau hamurile cu toate
capetele de cai și cămile uitate
într-o oază ce dur sugrumă
o sete dintr-o poveste spusă
de șeherezada care mângâie
lebăda adusă în pustietate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre supărare, poezii despre oaze, poezii despre lebede sau poezii despre cămile
Se făcea apelul morților. În concepția legionară, care este cea creștină, existența nu se termină în moarte, ci continuă mai departe, sub o altă formă. Legionarii cred că morții lor, aceia care și-au dat viața pentru idealul care ardea în ei și care trebuia revărsat peste întreg poporul românesc, stau alături de cei vii, într-un front nevăzut, dar real, și ajută cu prezența și rugăciunile lor Mișcarea Legionară și pe camarazii rămași în viață, ca să ducă mai departe, până la limitele existenței lor, gândul unei Patrii mai bune, mai curată, mai dreaptă și mai iubitoare de Dumnezeu.
Nicolae Roșca în Ce este Frăția de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre patrie, citate despre mișcare, citate despre limite, citate despre idealuri, citate despre gânduri sau citate despre curățenie

Ceață și lumină
Am înghesuit cuvintele în pâlnie
și au început să curgă înjurături
peste capul frazelor care erau prea lungi,
copii se mutaseră pe alte pagini.
Întunericul se zvârcolea pe panta greșită
pe care o apucasem și eu din inerție,
pe celelalte pante era o liniște ieftină
care aluneca spre dezamăgire totală,
zilele se perindau șchioape pe drumuri
care nu duceau prea departe.
Atunci am hotărât să mă răzvrătesc,
simțeam lipsa de perspectivă prezentă,
ceața cobora peste mine ca o singurătate.
Numai sufletul se zbătea în gol și căuta
inima ta zdrobită de umilința înfeudării
principiilor morale desuete.
După ce ne-am pus de acord
lumina se înscăuna în ochii obosiți
și ne sorbeam unul pe altul dezinvolt,
umpleam camerele goale cu dragostea noastră
și plecam împreună cu aceleași gânduri
stăpânite de imprevizibil.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre principii sau poezii despre ochi