
Ca o liniște
o viață pleacă alta vine însă
puțini sunt cei care știu
că între cele două respirații
sunt două lumi și
un singur loc din care
se pleacă
ca o liniște
chiar și Dumnezeu se află în derută
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre religie sau poezii despre Dumnezeu
Citate similare

Captiv între două respirații
iartă-mă pentru ceea ce am fost
am palmele ude și mă agăț de viață
ca iedera de cer
nici nu știu dacă mai am nevoie de dragoste
momentul este o taină prin care
mă plimb zi de zi și e
firesc să fie așa
nu mă simt niciodată singur
iubirea se ascunde în oameni și
fiecare are povestea sa
și-n fiecare poveste
sunt eu
captiv
între două respirații
privesc iubirea
durerea și oamenii
dar cine mai are nevoie de cuvinte
prin acest labirint
se ajunge la Dumnezeu
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre plimbare, poezii despre durere, poezii despre cuvinte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

* * *
sunt golul dintre cele două respirații
prin care aleargă durerea
poezie de Teodor Dume din Un fel de avarie
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Teodor Dume despre durere
Unii oameni vin și pleacă și sunt uitați. Sunt însă alți oameni care fac parte din destinele noastre. Ei vin, pleacă, dar nu sunt niciodată uitați. Ei vin, pleacă, dar și după ce pleacă, rămân aici. Nu pleacă niciodată cu adevărat dintre noi.
citat din C. JoyBell C.
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre adevăr

Între două respirații
pe aici n-a mai trecut nimeni
sub buzele grinzii crăpate de timp
singurătățile sufocă tăcerea
la ora când toate
umbrele adorm
sub piele
e multă tristețe
curge înspăimântător
ca o clepsidră
cu vieți
picură ultimul fir
timpul exersează
prin mine
se plimbă tăcut Dumnezeu
printre coastele strivite
de singurătate
picură liniștea
nu mai e nimeni
mă agăț de culoarea cerului
aerul s-a rarefiat
timpul sinucigaș de cuvinte
îneacă umbrele
din trupul dezbrăcat
pornește un nou început
urmele adâncite pe margini
vorbesc de o trecere
tălpile miros a iarbă
între cele două respirații
se joacă un copil
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre singurătate
- poezii despre început
- poezii despre vorbire
- poezii despre tristețe
- poezii despre spaimă
- poezii despre somn
Două vieți eu am
Două vieți eu am în mine:
Una pleacă, alta vine!
Și doi poli în mine bat:
Unul cântă, altul-tac!
Între valuri prinse-n iele
Sunt doi poli care mă cere:
Unul visul mi-l cuprinde,
Altul tremură, surâde...
Două poluri nu mă lasă:
Unu-i bolta, altu-i casa!
Pe o strună de vioară,
Cei doi poli se arată iară:
Unu-i zbor prin zări albastre,
Altul cântă la fereastră.
Două ruguri ard în mine,
Unu-i Eu și altu-s Liră;
Unu-i lumea ce o am,
Altul eu oglindă-n geam!
Curcubeie colorate,
Legăminte între toate,
Rog, așterneți puntea mea,
Între o viața și o stea!
Două poluri nu mă lasă:
Una-i bolta, altu-i casa!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre vioară, poezii despre muzică, poezii despre culori, poezii despre albastru sau poezii despre Iele

Revăd tot Jurnalul. Ce închide el, în fond? Numai două lucruri, două mituri proprii: mitul Școlii și mitul Fratelui. Și poate că nu sunt nici măcar două, ci e unul singur. Căci sunt eu însumi Fratele, care caută, prin Școală, împăcarea cu lumea: cu fiii ce vin, cu fiii ce pleacă în lume.
Constantin Noica în Jurnal filozofic
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre școală sau citate de Constantin Noica despre școală

Durerea atingerii
Sunt nopți în care îl ignori pe Dumnezeu
frigul îți taie răsuflarea
pari o statuie care imită o rugă
fără să știi
rupi din cuvinte
ca dintr-o
halcă de carne crudă
nu te interesează nimic
în patul tău cineva
a făcut dragoste
îți tremură mâinile
dar taci
privești dintr-o bătaie de inimă
durerea ți se prelinge în suflet
ca un răstignit aștepți dimineața
prin care încerci să evadezi
Dumnezeu a ațipit
dincolo de lumea ta
e liniște
ești singur și gol
între viață și moarte
se derulează o altă poveste
în care
durerea atingerii poate fi
ură
iubire
sau trădare...
(Autor: Teodor Dume)
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre suflet, poezii despre sculptură, poezii despre noapte sau poezii despre mâini

Între mine și cer e o umbră
nici nu știu dacă numele meu e teodor dume
și dacă stăpânul celui însemnat de Dumnezeu e
moartea într-un capăt și viața în celălalt
uneori prins între cele două liniști
îmi lipesc urechea de marginea pământului
și vorbesc cu tata în prezența căruia
am învățat să iubesc să sufăr
și să aprind prima lumânare
țin minte cum am sărutat-o pe mama
și m-am rugat lui Dumnezeu
să se joace cu mine
eram devorat de frică și de
întunericul decupat
din veșmintele lui tata
prins în acest sentiment ciudat
am ucis o lacrimă
am strigat și
moartea s-a zgâit la mine
ca la o pradă
nici nu știu dacă sunt fericit sau trist
știu doar că nu-mi aparțin
am privirile amputate și oscilez
între cer și o umbră leneșă
aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea
sau într-o altă prezență în care numele
nici că ar conta
numai că
între mine și cer există o legătură
care definește viața și moartea
și totul sfârșește cu un alt anotimp
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre întuneric, poezii despre urechi, poezii despre tată sau poezii despre moarte

Iubirea și sufletul sunt două entități indispensabile una față de alta care nu îmbătrânesc niciodată.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre suflet sau aforisme despre iubire
Mai sunt două constelații circumpolare, dar acestea sunt formate din stele foarte mici. Astfel, între Casiopeia și Ursa Mare se află Girafa, care ocupă un loc foarte mare pe cer, populat însă numai de stele dintre cari cele mai mari sunt de mărimea 4.5-5. Tot acolo se află și Linxul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre superlative
- citate de Victor Anestin despre superlative
- citate despre stele
- citate de Victor Anestin despre stele
- citate despre populație
- citate despre girafe
- citate despre constelații
- citate de Victor Anestin despre constelații

Scriitorii sunt oameni, însă puțini știu că și ei trăiesc prin oameni ca și Dumnezeu.
aforism de Teodor Dume din Colecționarul de răni (2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre viață, aforisme despre scriitori, aforisme despre religie sau aforisme despre Dumnezeu

Scriitorii sunt oameni, însă puțini știu că și ei trăiesc prin oameni, ca și Dumnezeu.
aforism de Teodor Dume din Colecționarul de răni (martie 2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Între el, Dumnezeu și timp
întotdeauna am știut că
omul minte din cauza prostiei lui
și asta ca să scape de singurătate
între cele două ticăituri de ceas
oftează și o face des
undeva în inima lui
se cicatrizează o rană
știu că într-alt anotimp
e soare
dar nu-i pasă
întotdeauna a știut că
între el și celelalte lucruri
există minciuna
și că se împarte între el, Dumnezeu și timp
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre minciună, poezii despre inimă, poezii despre existență, poezii despre ceas sau poezii despre anotimpuri

Între două singurătăți
mă plimb între două singurătăți
nici nu știu pe care să o aleg
una dintre ele îmi biciuie obrajii
negreșit voi continua să mă plimb
și să sorb din trupul meu ca
dintr-o ceașcă
cu iluzii
prin ochiul de sticlă al timpului
imaginile trec una câte una
nu mă recunosc
știu însă că Ea
va veni
dinspre partea cealaltă a răsăritului
și-mi va spune că
viața are gust de pământ
voi trece și prin gândul acesta
așa cum de la o vreme
am trecut pe lângă mine însumi
... și nu m-am recunoscut
poezie de Teodor Dume din Timpul, devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre imagine sau poezii despre gânduri

Un fel de avarie
înăuntru
o neliniște aproape de inimă
ștrangulează o iubire
se strivesc umbrele
e multă ură și nu vreau
să negociez nevoile trupului
în fașa oglinzii
temerea ascunde realitatea
e ca un fel de scuză
dar las de la mine
îmi unesc palmele
amândouă
atât timp cât
vorbele mele
caută iertarea
sunt golul dintre cele două respirații
prin care aleargă durerea
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Teodor Dume despre timp, poezii despre realitate, citate de Teodor Dume despre iubire, citate de Teodor Dume despre inimă, poezii despre iertare, poezii despre frică sau citate de Teodor Dume despre frică

Între două posibilități
există întotdeauna o altă posibilitate
cea a luminii împletită în jurul trupului
sau cea a umbrei suprapuse perfect
pe ceea ce sunt în momentul
în care
singurătatea din interior
se dislocă și oscilează
între propriile limite
totul este parte din mine
pe care
nu o pot reconstitui
însă
dincolo de muchia malului
este o altă zi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre posibilitate, citate de Teodor Dume despre singurătate, poezii despre perfecțiune, poezii despre lumină, citate de Teodor Dume despre lumină, poezii despre limite sau citate de Teodor Dume despre existență

Poarta spre cer
în fiecare duminică
la biserica albastră
slujba începe la nouă fix
Dumnezeu mereu pare grăbit
îmi șterg ochelarii
iau biblia și plec
între două rugăciuni
cineva îmi spune că Dumnezeu
trăiește prin noi
deși nu s-ar fi cuvenit
să vorbesc despre asemenea lucruri
i-am răspuns
dacă eu sunt poarta spre cer
și Dumnezeu este calea
atunci copilul meu va fi
consistența trupului sau
șoapta morții trupului meu?
o bucată de liniște oprită între noi
scurta dangătul clopotului
poate din pricina asta încercând
să-mi descâlcesc nodurile din viață
am tăcut...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre copilărie sau poezii despre biserică
Cel care vine cu o poveste, pleacă cu două.
proverbe irlandeze
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie mi se pare, totuși, că problema nu este bine înțeleasă. Practic, la noi nu există o problemă a emigrării. Lunar, pleacă din țară un anumit număr, care este tot mai mic. Între cei de origine evreiască sau germană, cei mai mulți pleacă acum în RFG. În total, mai sunt în România circa 55-60.000 de cetățeni de origine evreiască, iar cei care doresc să emigreze sunt tot mai puțini. Deci, nu există nici o problemă din acest punct de vedere.
Nicolae Ceaușescu în Dialogul româno - american: N. Ceaușescu - Henry Kissinger, Secretar de Stat al SUA, Vizita în București a Delegației de Stat SUA (3 noiembrie 1974)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate de Nicolae Ceaușescu despre timp, citate despre numere, citate despre existență, citate de Nicolae Ceaușescu despre existență, citate despre emigrație, citate despre dorințe, citate de Nicolae Ceaușescu despre dorințe, citate despre România, citate de Nicolae Ceaușescu despre România sau citate despre Germania

Durerea atingerii
sunt nopți în care îl ignori pe Dumnezeu
frigul îți taie răsuflarea
pari o statuie care imită o rugă
fără să știi
rupi din cuvinte
ca dintr-o
halcă de carne crudă
nu te interesează nimic
în patul tău cineva
a făcut dragoste
îți tremură mâinile
dar taci
privești dintr-o bătaie de inimă
durerea ți se prelinge în suflet
ca un răstignit aștepți dimineața
prin care încerci să evadezi
Dumnezeu a ațipit
dincolo de lumea ta
e liniște
ești singur și gol
între viață și moarte
se derulează o altă poveste
în care
durerea atingerii poate fi
ură
iubire
sau trădare...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!