Primăvara

Cioc-cioc-cioc bate-n fereastră,
Cin' să fie, cin' să fie?
A venit o ciocârlie,
Primăvara să vestească!

În stoluri se-ntorc cocorii,
Graurii-s din nou prin vie,
Cioara, tot voind să stie
Stă cu ochii-n largul zarii.

Mierla, măcăleandrul, stârcul
Harnici cuiburi îşi refac,
Vesel, cântă un brotac
Vrând să le mărească sârgul.

Grangurul şi cu cinteza
Recitalului dau curs,
Tulburându-i, în ascuns,
Doamnei bufniţe, asceza.

Rate, gaşte,-s iar pe baltă,
Cuiburi fac în stufărişuri
Strângând paie şi frunzişuri,
Sub pereţi de iarbă-naltă.

Curge albastrul din cer
Şi se scurge-n ciocârlie,
Cântec, soare-i peste glie,
Primăvara-i un mister.

poezie pentru copii de Valeria Tamaş (2011)
Adăugat de Valeria Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crâmpeie de Martie

primăvara a venit prin triluri de mierle
prin ghiocei timizi cu zâmbetul calin
în piept cu mărţişoare în forme de perle
în spiritul renaşterii cu harul divin.

cocori întorşi acasă refac vechile cuiburi
pe lacul dezgheţat lebedele dansează
se grăbesc spre mare frumoasele râuri
vremea este blândă, profund fascinează.

violete şi brânduşi au răsărit în lunci
bobocii de narcise freamătă în poiene
florile de colţ tronează peste stânci
e cântec de privighetori în păduri mirene.

boemi transpun în slove sentimente adânci
aspirând la cerurile cu fluxuri lumene.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară şi armonie

Primăvara e viaţă
Şi-s flori şi verdeaţă
E glas de ciocârlie
E vocea din glie.

Din nou se trezeşte
Vacarmul pe creste
Izvoare ce-şi cântă
A lor doină lungă.

Ursul se-ntinde
Bucuros pe-o colină
Stă leneş la soare
Şi-adoarme în tihnă.

Un greier îşi cântă
Parcă gata de nuntă
Serenada lui pe note
Bogată în strofe.

Un iepure ţanţoş
Ţopăie-n voie
Vrea să pară neaoş
Ca un mândru mire.

Actorii sunt gata
Pe scena ce-i vie
A venit primăvara
Pe deal şi câmpie.

Aşa trece viaţa
În ton de-armonie
Ce dulce-i creaţia
Izvor de bucurie.

poezie de Simion Ioanăş
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu flori

Ninge cu flori de cais şi flori de măr,
Ninge în taină, vis şi adevăr,
Îmi bate-n geam, târziu, un ram de stele,
Alerg pe-un câmp de flori de viorele.

E fraged cer şi fraged vis, cuvântul,
A-nmugurit în orice colţ pământul,
Lumina ca o candelă musteşte,
Un an de muncă nou se pregăteşte.

Se-ntorc la cuiburi păsări călătoare...
Pe câmpuri cântă roiuri de tractoare,
Cu flori în plete,-n marmuri ceruite,
Sculptez din nou aducerile-aminte.

Se-ntoarce la geneză libertatea
De-a renaşte-o altă primăvară,
Îmi bate-n geam un ram de stele, noaptea,
Îmi bate-n geam în fiecare seară.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie de vioară

Cântă ciocârlie cântă
Rapsodie zării sfântă
Ciocârliei-n colivie
Cu vioară ce-mi ştie...

Să-mblânzească şi vântul
Să-nflorească omătul
Să-mpietrescă demonul
Răsarind curcubeul..

Cu arcuşul de magmă
În fuiorul de ciocârlie..
Enescu, struna feerie!
Poezie de vioară, sublimă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciune

De-atâta primăvară mi-e sufletul un mugur
Şi stoluri mari de păsări în mine se întorc,
Izvoare dezgheţate de-acum le-aud în susur,
Vapoarele cu vise, mi s-au întors în port.

Am ghiocei la tâmple şi nu mai bag în seamă
Cum zilele la vale pornite-s, rostogol,
Mi-ar încolţi în suflet poate teama
De sufletul uscat mi-ar fi şi gol.

Dar nu ştiu cum se face că trupul se-nfioară
Sunt ca şi-un gorun singur şi bătrân,,
Ce-aşteaptă, ca în fiecare primăvară,
De păsări, cuiburi, să strângă iar la sân.

poezie de Valeria Iacob Tamaş (2010)
Adăugat de Valeria Iacob Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă târzie –
Prin cuiburi părăsite
Bate vântul.

haiku de Valeria Mahok (3 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâng cocorii

auz istovit sub dezamăgiri de entuziasm.
fug sentimentele pe lângă lună...
se sparg cuvinte de granit
în răbdarea achiziţionată
de tâmpla unui colos.

aflaţi, că prezenţa mi se divulgă
când privighetoarea vitejeşte cântă,
când frunza e peste frunză exaltată
şi asfaltul, tocul femeii ascultă.
sau când de viaţă îmi vine o despărţire,
între mine şi rest
fiind o cădere nudă de gest.

mai încolo în dimensiuni
plâng cocorii în proprii pumni,
au uitat cum se zboară.
în năduf de clipe ei se ghemuiesc
surprinşi de un liric chemat
să ţese cuiburi din mele gânduri
văzând cum eu peste lume stau
fantastic, de aştrii surescitat.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În aşteptarea primăverii

Plângând în ploaie după clipe
Priveam cum trec în şir cocorii,
Prin cuiburi gaiţele-or să ţipe
S-alunge de pe ceruri norii,

Am spart paharele minciunii
Lăsând să curgă adevărul,
Să-mbrace haina-nţelepciunii
Când înfloreşte-n poartă mărul,

Tot aşteptam ca primăvara
Prin lanuri macii să răsară,
În verde să se-mbrace ţara
Şi toate florile s-apară,

S-a rupt în ceruri taina vieţii
Lumina s-a ascuns în noapte,
Sau poate-n roua dimineţii
Când sufletul vorbea în şoapte,

Plângea şi ploaia după clipe,
Pe câmpuri totul înverzeşte,
Iar pitpalacii pot să ţipe
Căci tot ce-i viaţă se trezeşte,

Şi tot aştept ca primăvara
Salcâmi să explodeze-n floare,
În verde să se-mbrace gara
Unde-am rămas uitat de soare.

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorii pleacă –
lasă în urmă cuiburi
şi clipe însorite

haiku de Letiţia Iubu din Paşi pe nisip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă vie, apă moartă

De cum am gustat din acel lichid,
Am şi devenit autocefal,
Ca biserica de răsărit,
Cu multele-i turle de vis opal.

Fermecat în mâini ţineam şipul,
Plin ochi de vrăjitele picături,
În fiecare picătură-mi vedeam limpede chipul,
Zguduit de fantastice furnicături.

Ce bine c-am dat eu de apa vie,
Căutată de toate poveştile laolaltă.
Ba e moartă - mi-a spus o ciocârlie -,
Apă moartă, luată din baltă.

Atunci, cum se face că are efect?
Am întrebat firoscoasa de ciocârlie.
- Aceeaşi apă ce palpită în piept,
Pentru unii e moartă, pentru alţii e vie.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muncă binefăcătoare, neamul meu îţi ştie harul,
Că, din veacuri, frânt pe glie,
Sub alean de ciocârlie,
Cu sudoarea mir pe frunte, ţi se-nchină tot plugarul!...

catren de Vasile Militaru din Slavă muncii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

cer senin noaptea
stolul de cocori în zbor
aproape de stele-
în cuiburi părăsite
doar paie şi fulgi

tanka de Gabriela Genţiana Groza (10 iulie 2017)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă târzie -
cuiburi părăsite,
de ciori risipite.

haiku de Valeria Mahok (1 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

cântec întrerupt -
în cuiburi străine
puiul de cuc

haiku de Mirela Duma
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea toamnei

în palmele nopţii suspină un flaut
crinii s-au ofilit în poala grădinii
a plecat mirajul, dar unde să-l caut?
toamna a venit sub pleoapa luminii

fluturi au pierit în grindina rece
nu se mai aude cântec de ciocârlie
berze şi cocori s-au pregătit să plece
urme de mândrie au lăsat pe glie.

dar e vremea nunţilor rost de veselie
mesele-s bogate cu bucate alese
toamna meştereşte iubiri cu măiestrie
timpul ca episcop cunună mirese.

înec melancolia într-un pahar cu vin
înţelepciunea toamnei este dar divin.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara ca o eternă surpriză

Iar vine primăvara peste noi
Şi tot penibili ne găseşte,
Vom cere soare, primim ploi
Şi ne mirăm că iarba creşte.

Ne vom hlizi cu mâna-n nas
Văzând cocorii cum se-ntorc,
Cum stau bondarii la taifas
Şi dorurile ghemotoc.

Un public aiurit vom fi,
Cu simţul olfactiv iar beat,
Nici anul ăsta nu vom şti
Cine atât verde a creat.

Vom da cu bâta-n baltă iar
Mirându-ne că totu-i crud,
Vom sta cu inima pe jar
Să-şi facă haine codrul nud.

Ne vor minţi din nou poiene
Cu pielea lor de clorofilă,
Răzbunătoare pe troiene
Fără preget şi fără milă.

Şi când, rataţi, vom obosi
Să-i cântăm ode primăverii,
Un cuc zănatic va vesti
Că-i timpul să cântăm şi verii.

poezie de Sorin Stoica (5 februarie 2024)
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

mai cade-o frunză –
de-acum soarele întreg
în fereastră

haiku de Valeria Tamaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scenă deschisă -
pe-o frunză de nufăr alb
cântă un brotac.

haiku de Valeria Mahok (4 iunie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiburi de iubire şi dor

În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire şi dor,
Întind mâna şi-i prind,
Ne înălţăm în magicul zbor.

Legănaţi printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!

Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins şi pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicaţi prin săruturi şi-avânt

Ştergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!

Acolo rămânem în trup altoiţi,
Iubiri de izvor şi speranţă,
Ne hrănim cu doruri din dor
Migălind răvăşita viaţă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul de lebădă

Un cântecel de ciocârlie,
E vesel, plin de bucurie,
Un cânt de lebădă ce moare,
Te înfioară şi te doare.

poezie de George Budoi din Poezii (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!