Cuiburi de iubire şi dor

În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire şi dor,
Întind mâna şi-i prind,
Ne înălţăm în magicul zbor.

Legănaţi printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!

Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins şi pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicaţi prin săruturi şi-avânt

Ştergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!

Acolo rămânem în trup altoiţi,
Iubiri de izvor şi speranţă,
Ne hrănim cu doruri din dor
Migălind răvăşita viaţă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă dinspre pământ spre cer

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai ţesut cu inima cuvinte într-o carte.

Ai şlefuit din nuferi culoare şi lumină,
Ai şlefuit din stele crucea ta divină,
Ai venit cu mărul şi floarea vorbitoare
Să-mi dăruieşti sărutul, simbol de neuitare.

Mi-ai schimbat credinţa în vise şi plăceri,
Ai rămas în mine cu stelele şi-mi ceri
Să-mi altoieşti în vreme versul tău prin vers
Chiar dacă-n toamna vieţii plouă-atât de des.

Plouă, anume, dinspre pământ spre cer,
Dinspre taina iubirii spre taina de mister,
Mi-i gândul împăcat, că peste zări departe,
Ai ţesut cu inima cuvinte într-o carte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim la nesfârşit...

Te presimt ca un miracol,
Îmi râzi în gând, îmi vii în vis,
Îmi spui că fericirea-n doi
E starea care ne-a cuprins.

Presari săruturi peste flori,
Pe facebook mi le pui, iubire,
Mă însoţeşti oriunde merg,
Eşti armonie şi mărire.

Eu sunt izvor şi-ţi sunt speranţă,
Un curcubeu de reflectare,
Mai bine-ar fi să fim un zbor
Rotit în cer de-o sărutare.

Să ne schiţăm pe-o stea popas,
O contopire pentru-o clipă,
Să ne iubim la nesfârşit
Iluminând fără risipă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zburând pe-un colţ de viaţă prin iubire

De-atâta iubire albastră ce-ţi port
Cerul a ales să-mi fie-aeroport.

M-am înălţat pe-un vis neînfruntat
De lipsa braţelor întinse spre zburat.

S-a răsucit fierbinte inima în mine,
Am scos-o sângerând în mii de rime.

Tu ai pus-o într-un pahar cu gheaţă
Să mi-o trăieşti in fiecare dimineaţă.

Azi n-ai uitat, ai sărutat paharul,
Nesfârşirea a ştiut să-mpartă harul.

Inima bea, prin sărutul din tine,
Zburând pe-un colţ de viaţă prin iubire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt

Sunt zâmbet de mare
şi mângâi hotare.
Sunt ochi de pământ
şi învăţ tăcând.
Sunt suflare de vânt
şi-mprăştii cuvânt.
Sunt piruetă de foc
şi ard când invoc.
Sunt pădure de taină
şi ca veşnică haină
a măicuţei pământ,
verde crud îmi e sfânt.
Sunt rază de soare
pe drumul de vale.
Sunt dor de lumină
din marea grădină.
Sunt arc de culoare
curcubeu de floare.
Sunt dansul de fluturi,
zâmbetul când te bucuri.
Sunt pană de vultur
şi-ncerc să mă scutur
de somnul din mine,
de norul ce vine.
Sunt floare de colţ
şi visez să m-agăţ
de stânca din gând
spre care m-avânt.
Sunt cuget adânc
ce-ncerc să cuvânt
aşa cum e legea,
aşa cum e sfânt.
Sunt basm de iubire
născut din trăire.
Sunt cuvânt rostit
din suflet rodit.
Sunt pace pe nor
şi zbor de cocor.
Sunt cupă de zori
minune din flori.
Sunt rouă pe nufăr
şi-aleg să nu sufăr.
Sunt cetate de dac
şi lupt să fac pact
cu lumea din mine
prin taine divine.
Sunt susur de ape,
comori îngropate
cu zâmbet pe buze
şi cântec de muze.
Sunt munte etern,
o doină ce chem
mioare din lume
ce vor să-şi cunune
zăpada din ele
cu lumina din stele.
Sunt clinchet de-argint
şi pornesc să colind
în sufletul meu
sclipiri să aprind.
Sunt izvor de speranţă
şi-mplinire în viaţă,
căci găsit-am în Mine
Divinul din Tine.

poezie de Octavian Sărbătoare (25 decembrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mână întinsă...

O mână întinsă spre Tine, Doamne,
Mă-nalţă din dureri spre plăceri,
Spre lumina de vis, spre iubire,
Spre ieşirea din trecute tăceri.

O mână crescută din bunul pământ,
Cu ierburi, cu pajişte-ntinsă,
Cu munţii ce-au fesuri de brazi,
Vrea rugămintea de mamă atinsă.

Păsări din zbor şi stele din nalt
Să-mi fie prin dânsa aproape în viaţă,
Raiul măreţ pentru copiii copilului om,
S-aducă speranţă, nu tulbure ceaţă.

Mâna-i întinsă, primeşte-o la Tine,
Dăruieşte-i nemuritor împlinire,
Pace în suflet şi nu întunecimi;
Dă-ne o fărâmă din veşnica iubire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim o veşnicie

Când vom sorbi lumini albastre
Şi legănaţi vom fi de vânt,
Mireasma florilor din glastre,
Ne va lega cu-n jurământ.

Credinţă? Dragostea fierbinte,
Iar florile izvor de dor,
Spre infinit, fără sfială,
Cu tine-n braţe am să zbor.

Şi.. Sus! Acolo printre stele,
Vecină fie-ne chiar luna,
Sfios, gustându-ţi toate cele,
Iubita mea! Să îţi cer mâna.

O lacrimă să ne unească
Cu zâmbetul de bucurie,
De rele… duhul ne ferească
Să ne iubim! O, veşnicie.

Liantul fie-ne cununa,
Iar ”nuni”, luceafărul cel sfânt,
Şi prietenia întotdeauna
Cât vom zbura pe-acest pământ.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi de fluturi

Cu aripi de fluturi
Leg sufletul meu
Pentru a călători
Spre steaua ce răsare
Pe valurile argintate
Ale apei ce curge în deşert.

Apoi, mulţumit de închipuire
Număr literele numelui tău
Şi ca-ntru-n joc
Îmi spun: "iese din valuri!"
Răsăritu-i în inima mea.
Aripi de fluturi se întind
Peste marea care
ÎNCEPE CU TINE.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul de rouă

Ai pus naiul la inimă,
Şi a-nceput să cânte,
Stelele s-au aprins
Peste-naltul munte.

Carul Mare-n ceruri
S-a răsturnat încet
Precum o rimă rară
Sub pană, la poet.

Am căutat copita
Calului ce-a tras
Carul Mare-n ceruri,
Cu dorul am rămas.

Tu cu naiu-n suflet
Te-ai urcat la stele,
Copitele aprinse
Torc dorurile mele.

Visele mă poartă
Spre o cruce nouă,
Trecem prin viaţă
Un izvor de rouă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre rânduri...

Ţi-am pus inima în palme
Cu-ale florilor culori,
Din iubire au ţâşnit
Mii de fluturi şi cocori.

Fluturii-au luat-o razna,
S-au ascuns la tine-n sân
Iar cocorii-n zbor întins
Caută culcuş în fân.

Eu, ce caut? Mă întrebi,
Ştii răspunde, dulce vis,
Tu eşti lacrima din soare
Ce-n iubire m-a cuprins.

Nu mai pune întrebări,
Nu te încorda în gânduri,
Inima pusă în palme
Îţi răspunde printre rânduri!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine vipia, revine...

Vine vipia, revine,
Umbra se usucă-n drum,
Stelele pe cerul nopţii
Seamănă îngeri de scrum.

Tu înoţi în marea dulce
A iubirilor din veac,
Eu mut valuri de speranţă
Într-o inimă cu leac.

Amândoi ştergem distanţa
Într-o voluptate nouă
Încât lamuri de păcate
Se clătesc în miez de rouă.

Ştergem apoi cu năframa
Razele de vis stelar,
Într-o rază de luceafăr
Punem muguri la stihar.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însetări rebele

În inima mea cu însetări rebele
Se-nalţă cerul iubirilor de stele
Pline de sens, de-ndurare şi mize,
Pe-aripi de zboruri măreţe şi vise.

În inima mea ardem pe rând
Săruturi şi şoapte în falnic avânt,
Pe firul împlinirii învoim ades
Veşniciile să cânte-n univers.

Iubirea să dăinuiască-n viaţă,
În raza de surâs de dimineaţă,
Lăsând cupa florii de nu-mă-uita
La gura însetată de inima ta!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însetări rebele

În inima mea cu însetări rebele
Se-nalţă cerul iubirilor de stele
Pline de sens, de-ndurare şi mize,
Pe-aripi de zboruri măreţe şi vise.

În inima mea ardem pe rând
Săruturi şi şoapte în falnic avânt,
Pe firul împlinirii învoim ades
Veşniciile să cânte-n univers.

Iubirea să dăinuiască-n viaţă
În raza de surâs de dimineaţă
Lăsând cupa florii de nu-mă-uita
La gura însetată de inima ta!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor cu rimele-n cruce

Aleargă codana sub flori de cireş
În adierea dulcii primăveri,
Se bucură de soare, muşcă din vers,
Frumoasă-i şi azi ca şi ieri...

Braţele-i mângâie stelele în zbor,
Voiniceşte o prind de mijloc,
Aleargă, aleargă codana cu dor
În clipa iubirii cu foc...

Şi nu aleargă în vise pătate,
În găuri mai negre ca ochii minciunii,
Ea luminează speranţa-n cetate,
Deoache pământul şi-i stinge cărbunii...

Izvorul de viaţă apasă pe buze
Surâsu-i ca mierea iubirii, mai dulce,
Înoată cu mine între fluturi şi frunze
Şi facem amor cu rimele-n cruce!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cincizeci de ani

Casa-i goală, iar inima bătrână şi plină
De umbre şi ecouri care nu fac decât să amăgească;
Nu-i nimeni s-o salveze, dar ea-ncearcă să-mpletească
Cu degete oarbe plase care nu au cum să ţină.

Odinioară toţi bărbaţii întindeau mâinile spre ea
Se-îngrămădeau ca porumbeii să ciuguleasc-o desmierdare:
Ar fi putut avea câte-o coroană pentru fiecare
Fir de păr şi pe fiecare deget o nestemată ca o stea.

Oglinzile sunt martore, acolo ea a crescut şi a trăit
În vise din alte vise, care i-au împrumutat
Graţia, încoronată cu păr mătăsos, bogat.
Cu inima legată, cu ochii aplecaţi smerit

Şi orbi, el îi simte prezenţa ca pe-o mireasmă şi un clei,
Iar ea-l ţine trup şi suflet în capcana ei.

poezie de William Faulkner, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licori din struguri de fluturi

Beau pe-ascuns din strugurii de fluturi
Botezaţi în Clopotul lui Gauss,
În hora mare sunt meteorit,
Lunec în lumina din Pronaos.

Diformă-i încercarea vieţii-n rod,
Cerul coboară-n câmpul cu belşug,
Izvoarele de grâu în aur curg
Sub tainele ştiute doar de plug.

Un lăutar lăuntric trece-n trup,
Cântă-n prichiciul de vise şi dor,
Culorile dispar şi fluturii
Vin în iubirea pentru care mor.

Beau pe-ascuns din struguri şi speranţă,
Viaţa-mi pun în inima de fier,
Sunt meteoritul care simte
Că locul meu e-aici şi nu în cer!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre inima nopţii cu iz de noroc

Dorm norii pe creştet de fagi,
Ochii s˗aprind în săruturi de foc,
Iubirea aleargă în gură cu fragi
Spre inima nopţii cu iz de noroc.

Maşina trişează prin curbe cu gropi,
Radare ascunse˗n viteză livrează
Bănet la agenţi sau poate la popi,
Timpul absurd în lacrimi visează.

Prelungul oftat aşteaptă ca˗n sân
Mama să afle că˗s bine, acasă,
Că Domnul din ceruri este stăpân
Pe turta de soare lăsată pe masă.

Paştele˗a pus norii pe creştet,
Iubirea mea e lumină şi˗i foc,
Alergăm pe drumul cel neted
Spre inima nopţii cu iz de noroc.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

Suntem bogaţii marii sărăcii,
Plângem cu sânge printre lacrimi
Viaţa dură-a propriilor copii
Ce-au viitorul încercat de patimi.

Împovăraţi suntem până în oase,
Citim poeme în durerea ţării
Când inima copiilor se coase
Cu întinate sferele-ncercării.

Flutură în noi mânia întărită
De mâna mamei care stă întinsă,
Spre geana ţării mult dorită,
De-a fi în tină pururi ne-nvinsă.

Curg lacrimi peste sărăcia noastră
Şi vor mai curge-n ochii de copii,
Veniţi români, în marea mea albastră,
Să ne spălăm de-amare blasfemii!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te zidesc

printre lacrimi şi cărămizi
rugăciune în templul eu-lui
mă supun dorinţei de înalt
privesc cu genunchii întorşi
lumina din ochii tăi
şi-mi rup bucăţi din inimă
le aşez în cele patru zări
închinare lacrimii tale
izvor tămăduitor

îţi privesc uimirea
te acopăr cu vise
şi tu mi te supui cărămidă
în mâinile mele aspre
de căutare
de nesfârşit

te amestec cu nemărginirea
cerul mă fulgeră
pământul mă roagă să-i fiu rădăcină
şi eu zbor
spre adâncul dureri din mine
spre înaltul iubirii din tine

între cer şi pământ
tu fântănă
eu o sete de neoprit

tu
o Ană
eu
un dor

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lanul cu macii aprinşi

Alergăm pegaşii spre marele destin,
Ne spălăm cu agheasma din vin,
Călărim prin vise nocturne, sub lună
Şi rămânem să albim împreună.

Viaţa-i câmpul de luptă în care eroii
Primenesc sufletele cu lacrima ploii,
Noi mergem prudenţi cu ochii deschişi
Să trezim inima din macii aprinşi.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia fericirii

Ploaia fericirii îmi fulgeră în suflet
Întrări de curcubeie cu chipul tău de dor,
Ropote de fluturi zboară în stomacu-mi
Tăinuind plăcere, desăvârşind fior.

Visele profunde ne cuprind pe rând,
Din coasta lui Adam ies orişicând femei
Cu fructiere pline cu mere şi venin
Dar cu iubiri aprinse în sabie de zmei.

În startul clipei care iar ne înconjoară
Tu-mi aduci izvoare cu roua cea mai pură,
Porţi soarele-ntre plete şi porţi luna
Dosită-n mierea dulce-a cuvintelor din gură.

Mă poartă aripi lungi spre o iubire nouă,
Cerul cerne fluturi în taină peste zare
Tu-i culegi belşugul plăcerii dăruite
Cu duioşie-n suflet dar şi cu nepăsare!

Ploaia fericirii aduce din cer raiul –
Culori de curcubeie cu chipul tău de dor,
Ropote de fluturi zboară în stomacu-mi
Tăinuind plăcerea în care-s visător!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!