Poezii despre voința
Rezultate pentru voința în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Viața - infinit de suflete
Și e pustiu, e rece...
În sufletu-mi de gheață
Și strig mereu: Mai vreau o viață!
Încă o viață!
O viață simplă, dulce,
Cum și-o închipuie oricare
O viață în care toți ar fi iubiți
De orișicine, de fiecare.
Om să fii și să iubești,
Că... ai o singură dorință,
Ce-ți poate fi îndeplinită
Din simpla ta voință.
Voința de a iubi,
Voința de a trăi,
Voința de a uita,
Voința de a ierta.
poezie de Ecaterina Mereuță (21 iunie 2016)
Adăugat de KittyM
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre iubire
- poezii despre suflet
- poezii despre infinit
- poezii despre iertare
- poezii despre gheață
- poezii despre dorințe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când voința nu poate
Adevăr să găsească-n Ființă
Aceasta-i dintre toate
Insuportabila umilință
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre adevăr
Nici minte, nici formă eu doar exist;
Voința și gândul acum au încetat.
Sfârșitul dansului Naturii,
Sunt Ceea ce am căutat.
catren de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfârșit, citate de Sri Chinmoy despre sfârșit, poezii despre natură, poezii despre gânduri, poezii despre existență sau poezii despre dans
Greșeala și păcatul, pierzarea ne cuprinde,
Destinul, poate firea, pe sterpe căi ne poartă,
Voința ne e bună, dar nimeni nu ne prinde,
Cădem cu toții pradă ispitei muribunde
catren de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli
Nu mai pot singur mie-mi rămâne
Tulburând voința zilei de mâine
Când în iubire metaforele ard
Și drag mi-e de cel mie drag!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre timp sau poezii despre metafore
Ținutul deltei
Călătoresc în ținuturile neamului tău,
vase pescărești străbat delta la crepuscul,
pe brațele fluviului e multă vânzoleală,
privesc din depărtare întreaga desfășurare.
Curiozitatea și voința mă stăpânesc
stau cu ochii ațintiți pe canale
la plaurii plutitori
unde doresc să pictez peisajul.
Anotimpurile sunt fixate de păsări,
oamenii îmbrățișează imaginile luxuriante
și fotografiază întruna
de parcă vor să ia cu ei întregul.
Aici noaptea își odihnește stelele în stuf
caii sălbatici aleargă spre gurile fluviului,
nimeni nu știe de ce,
dar își caută-n propriile amintiri.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vestimentație
- poezii despre înălțime
- poezii despre început
- poezii despre stele
- poezii despre păsări
- poezii despre pictură
- poezii despre pești
- poezii despre peisaje
Totul pe nimic
Plouă mereu, viața-i plumburie,
Totu-i neclar în a noastă minte,
Vrem curat și viață azurie,
Zile însorite în așezăminte...
Pașii ne poartă pe cărări închise
Către zenituri pierdute, ancestrale,
Dispărând vremelnic în abise,
În locuri pierdute, spații abisale...
Suntem generații fără misiune,
Zeloși, numai pentru veșnica foame
Dând la coș a noastră-nțelepciune,
Acceptând importul cu reguli infame..
Ne vindem inteligența, la preț derizoriu,
Invenții importante le înstrăinăm,
Succesul nostru este iluzoriu
Am vândut totul... acum suspinăm!
[...] Citește tot
poezie de Marilena Dumitrescu (aprilie 2016)
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre zile, poezii despre succes, poezii despre prăpăstii, poezii despre ploaie sau poezii despre legi
Crez
Arată-mi urmele lăsate prin lume,
Călătorule.
Desfată-mi urechile cu vorbe meșteșugite,
Vorbitorule.
Deschide-mi poarta cunoașterii,
Înțeleptule.
Căci doar împreună, dăltuim realitatea.
Tu ești mâna, eu sunt unealta
Și împreună suntem
Voința.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre realitate, poezii despre mâini sau poezii despre cunoaștere
Câinele aprioric
Nu avea nimic
din experiența câinelui
niciodată până atunci
nu i se mai întâmplase
să fie câine
bulgăre galben
de rațiune
îi părea mămăliga
lătra
că iarna
nu înseamnă numai iarnă
o coadă stufoasă
îi creștea
independent de voința lui
hau hau hau
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre iarnă, poezii despre mămăligă, poezii despre independență sau poezii despre galben
Sunt prea singur pe lume și totuși nu-s singur destul
Sunt prea singur pe lume și totuși
nu-s singur destul,
orice ceas să-mi fie sfințit.
Sunt prea ne-nsemnat pe lume și totuși
nici mic nu-s destul
să pot fi în fața ta
ca un lucru-nțelept, tăinuit.
Voința mea o vreau și vreau pe-al faptei
drum
Să duc voința mea;
vreau în tăcute vremi,
șovăitoare oarecum,
când se-apropie ceva,
să fiu între cei ce știu
sau singur să fiu.
Vreau ființa toată să-ți reflect, să-ți sorb,
nicicând să nu fiu prea bătrân sau orb,
să îți pot ține chipul greu, șovăitor.
Vreau să mă desfășor.
[...] Citește tot
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viața monahală, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre tăcere, poezii despre superlative, poezii despre moarte, poezii despre marină, poezii despre mamă, poezii despre ceas sau poezii despre bătrânețe
<< < Pagina 1 >