unici

Cântecul libertăţii umane

Suntem liberi!
Suntem liberi!
Să supunem elementele
doar cu o mantră a iubirii!

Suntem unici!
Suntem unici!
Universul se învârte pe orbita inimii noastre,
n-ar exista nicio stea fără privirea noastră,
n-ar exista niciun zbor fără dorurile noastre.
Stelele zburătoare se nasc din cântecele noastre
şi subjugă
zilele de emfază ale dragonilor de umbre
care cuceresc spaţiul nepus la adăpost.

Celulele spaţiului încă acoperit al lumii
se culcă pe rugăciunile noastre dezgolite,
uitate sau aruncate pe neiertări de gheaţă.
Să ne trezim din adâncirea în pierderea de sine,
din lâncezeala zilei tridimensionale,

[...] Citeşte tot

poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decolteu

E tot mai clar iubito
Tu exişti ca să emani
Lumină din suflet
Cât mai pertinentă
Plus radiaţii emergente
Din ochii tăi unici
Răsar dimineţi agitate
De un freamăt provocator
Ce curcubeu tandru
Ai în loc de decolteu.

poezie de David Boia (5 septembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Tomitanul, numit de presă "Teodosie Şpagoveanu", "Mache ToMITAnul", urmărit penal pentru corupţie, afişează un lux orbitor şi poartă o mantie împărătească brodată cu aur, cu o trenă lungă de câţiva metri (pamflet)

Arhi e în vanitate,
Nu-n credinţă, pietate.
Şi la preoţi vanitatea
Creşte-odat' cu "greutatea",
Se cred unici pe pământ,
Nu mai au nimica sfânt.
De-ar vedea Isus Hristos,
I-ar da bice pân' la os.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (1 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, senator PNL, a fost pus de DNA sub urmărire penală pentru o mită de 2 milioane de euro în dosarul retrocedărilor ilegale a 43000 de ha de pădure, după ce a primit o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare

Unici peste Gogoloi,
Nu-i la nimeni ca la noi:
Al Justiţiei ministru
Este un şpăgar sinistru.
Meşter în fărădelegi,
Omul ăsta face legi.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul corupţiei (10 ianuarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de noi

îmi amintesc un pat vernil
şi-o pernă,
parcă...
din profil
îţi desenam
cu un sărut
pe buze-ncet,
încet
pe gât,
o lună-ntreagă de April.
în pielea-arzândă de dorinţi,
ce o brăzdam adânc,
în dinţi
mă ascundeam cu dor,
cu tot
te traversam
febril,
înot.
tu scuturai din corcoduş
petale albe,

[...] Citeşte tot

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina care ne stăpâneşte

Dintre întrebările fără răspuns
niciuna nu mă ridică în picioare
şi cred că totul decurge normal,
lumea se mişcă după legile proprii
şi după convingerile formate în timp.

Lumina care ne stăpâneşte pe pământ
ne va limpezi şi poate ne ajută,
să înţelegem mobilul care ne conduce
spre unitatea şi dragostea universală,
ori spre diferenţa care ne face unici
cum percepem existenţa
şi cum o structurăm în conştiinţa noastră
încât să rămânem ziditori ai viitorului.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbaţii... sexul opus

Bărbaţii sunt unici şi asta îmi place
Mulţi sunt veşnic tineri şi vor să se joace.
Unii au în suflet pornirea firească
Dorinţele noastre să le împlinească.

Au talente ascunse, însă nu le-arată
Dacă îi cunoşti, le vezi deîndată.
Jonglează, dansează şi chiar pot cânta,
Câteodată simţi că-i poţi adora.

Că sunt şi romantici noi vedem mai greu
Latura aceasta şi-o ascund mereu.
Dar când simt iubirea, temerile pier
Cum a rânduit Dumnezeu din cer.

poezie de Kelly Zakerski, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frontispicii

Cât anormal conduce, atât straniu, o lume
În detaliile-i răspândite panterestru,
Aleatoriul -afişat mereu cu aceleaşi nume-
Se pronunţând, se etalând fără motiv; poate doar estru
De-o divă goală... nu pentru talent,
Sau un alt motiv pretins, nici c-un abuz de expertiză
De cel mai bun -că ar fi fost, ceva student,
Dintre mulţi alţii... Un anonimat, în criză!...
Până la domnitori de azi, iresponsabili,
"Unici", domnind cu "nu"-ul, criticând
Pe toţi ce-au fost -la fel ca ei- indezirabili
La rând şi iar şi iar, o cursă-n furibund...
Aşa se scrie istoria în fond; nenatural,
Punând în pagini nume non valori, simple delicii,
Uşoare, fără aş merita un loc atemporal...
O lume-n anormal... 'n minţite frontispicii!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra veşniciei aparente

... sunt poeta lu' tata, ştiţi, nu?
aia ce-şi bagă picioarele
în resturile secundelor vieţii ei
apoi îşi mestecă aroma timpului împărţit în drumuri, foame, idei şi multe frici.
de fapt "eu nu sunt altceva decât o pată de sânge care..." s-a născut grăbită şi înfometată
mamă cât aş mai mânca!
... şi zilele ce mi-au scurs prin pumni, spaimele alunecate pe trupul lui Marius, gândurile rele din burta mamei mele nebune şi
şi piatră şi frunzele îngheţate de afară în iarna-toamnă de acum
zbatere în interiorul celulei confuze ce are chip cioplit pe margini în istoria neamului meu de Ursari Unici...
... sunt poeta lu' tata, voi ştiţi? Aia care va face cândva una cu groapa la cererea Dirijorului
după ce şi-a băgat picioarele şi în resturile secundelor vieţii ei

poezie de Erika Eugenia Keller
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceri

Mă trec pe zi ce trece cu oră sau minut,
Stingând dintr-un menit de vis crepuscul
Şi numai eu mă văd încă de la un prim sărut;
Mă trec pe lâng-oglinzi şi trag cu ochiul
Şi m-amăgesc că sunt mereu acelaşi, retuşat minuscul
Zicând; "Sunt mult mai bine c-alţii!"... Mi-e deochiul!

Mă trec o genă în urme de urmaşi
-Ce-ar fi ai mei- m-aseamăn, omenire
Dar tot eu nu-s de-al lor, nu-i am chezaşi...
Mă trec cu un profund, adânc, regret
Că nu rezist când ştiinţa va cunoaşte nemurire...
Mă păcălesc că vreau... C-o să mă mai repet.

Mă trec, nevrând s-o fac cu obstinenţă
Crezându-mă deasupra celor ce-au trecut şi s-au uitat,
Dar n-am alţi aliaţi, nu-i nicio penitenţă;
Mă trece gândul c-au fost toţi la fel,
Gândul; "Ce unici suntem, pierderea-i un prematur păcat!"...
Şi am ascuns răspuns, verificat... Nimic nu-i eternel!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!