stropi

Arta de a-i stropi pe toţi fără ca măcar să te uzi.

aforism de Hasier Agirre, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noroc cu ploile

Pe străzi o să scăpăm de gropi
Când o să cadă primii stropi,
Căci ploaia care o să-nceapă
Va umple gropile cu... apă!

epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (17 aprilie 2010)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În copilărie mi se părea că oceanul suferă de o răceală îngrozitoare, pentru că respira şuierat şi uneori strănuta din rănunchi - ceea ce putea însemna că fuseserăm izbiţi de o pală de vânt, care împroşcase în jur o mulţime de stropi.

Arthur Golden în Memoriile unei gheişe
Adăugat de Cezara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum as putea?

Cum aş putea să fac să crezi în mine,
Iubirea mea de calciu, iod şi sare?
Cum aş putea prin unghii şi prin vine,
Să-ţi picur stropi din stropii mei răbdare?
Ca să te-nalţi, aproape un Luceafăr,
Dar precum urci, să şi cobori în mare?
Iubirea mea de calciu, iod şi sare,
De fiecare dată tot mai teafăr
De ambrozii şi remuşcări sublime?
Ca numai tu, mai mult decât oricine,
Iubitul meu, să crezi în mine...

poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi convalescenţi

eram atunci doi convalescenţi
ne reveneam după lunga boală a dragostei,
norii treceu pe lângă noi
ca nişte draperii fantastice,
falduri de plumb
care cădeau
ca o cortină
peste despărţirea noastră.
vântul ne aducea miros de stropi irizaţi
şi ne amintea de miresmele depărtării
iar eu îţi priveam ochii,
acei ochi luminaţi de o aură
plină de tristeţe.
... şi ziua aceea de toamnă
când eu aveam în mână doi trandafiri
şi ne plimbam tăcuţi pe străzile oraşului
n-are să mai fie niciodată.
oraşul acela părea o corabie
care se pregătea să plece departe
şi tu mergeai alături de mine

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (17 august 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţeluşul meu Lăbuş

Căţeluşul meu Lăbuş,
Pe năsuc cu stropi de tuş
Şi cu ochi de ciocolată
Toată ziua numai latră.

Nu mai vrea deloc lăptic,
Vrea mâncare din butic.
E fiţos şi plin de toane,
S-ar vrea şi el în reclame.

Hrănit cu mâncare-aleasă,
Îmbrăcat doar în mătasă.
Vrea pantofiori şi tichie
Şi tuns doar la frizerie.

Măi Lăbuş, cătel fiţos,
Coboară din ceruri jos,
Daca viata îţi e dragă
Ia alearga tu prin iarbă.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Valeria Tamaş (2011)
Adăugat de Valeria Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă femeilor

Prinos de dragoste v-aducem vouă
Noi, cei prozaici şi neîndemânatici
Şi admirându-vă, o, stropi de rouă,
Ni se-ntăresc atâţia muşchi somatici...

Noi, sexul tare, cum ne place-a crede,
Că suntem, singurii dintru-nceputuri,
Al vostru ochi de acvilă de ne vede
Ne înmuiem şi ne simţim rebuturi.

Şi totuşi, lângă voi ne aflăm rostul,
Dar ne consideraţi, vai, ce păcat,
Un ne-nsemnat apendice al vostru,
Zbătându-se-n acest Matriarhat.

"Corniţe" tari ne alipiţi pe frunte,
De... ea uitaţi doar când păşiţi pe punte
Ş-apoi, mieroase, cu seninătate,
Ne cereţi mostre de fidelitate.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ghe. Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul...

Am visat într-o noapte planeta,
Unde plouă cu stropi de metal
Se facu, că scăpasem luneta
Peste coama abruptului deal

Fulgera și tuna diabolic
Prin şuvoaie de vreme topită
Oscilau norii negri bucolic
Ca o lavă trecută prin sită....

Pe o pajiste stenobiontă
Alergau hergelii de faianţă̆
Și sclipea în siroaie de fontă
Raza soarelui fără nuanță

Eu priveam la dezmățul sporadic
Și văzduh din metale lichide
Mă sorbeau dizolvăndu-mă sadic
În greoi anticorpi și lipide

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (24 februarie 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiuţa norocoasă

Vrăbiuţa
Se dă huţa
Gureşă şi fericită
Pe o creangă de răchită
Ce crescuse lâng-o groapă
Plină ochi cu mâl şi apă.
Cu agerii ochişori
Pândeşte doi viermişori
Să îi dea la puişori
Care ciripesc din zori
Sub o streşină bătrână,
Chiar aproape de fântână.
Deodată, un motan
Ce stătuse pe tăpşan
Leneş tolănit la soare
Se trezeşte şi tresare
Când zăreşte pe crenguţă
Gospodina vrăbiuţă.
Urechile îşi ciuleşte
Şi în gând se socoteşte

[...] Citeşte tot

fabulă de Valeria Moroşan din Vrăbiuţa norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXV

Era pe-un timp când drumul nu ne da
răgaz, căci soarele-n Viţel lăsat-a
al zilei miez şi-n Scorpie-al nopţii sta;

cum nu stă omul deci, când ne-ndurata
nevoie-l mână grabă-n mers să puie
şi-orice-ar păţi, de toate este gata,

aşa, intrând şi noi pe cărăruie,
mergeam în şir, urcând acea strâmtoare
ce-n lung înşiră ori pe câţi o suie.

Şi, cum întinde-aripi, dorind să zboare,
al berzei pui, ci, ne-ndrăznind să bată
din ele-apoi, le lasă să-i scoboare,

cu vrere-aprins-aşa şi-aşa-necată
să-ntreb fui eu, până la gestul cum
îl face-acel decis să-nceap-odată.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!