prelungit

Rugăminte către o doamnă mai în vârstă

Doamnă, alungă-mi aşteptarea
Cu mai mulţii tăi ani...
Du-mi gândurile acolo unde le e locul...
La dragostea ce nu ţine cont
De bariere, de lanţuri, de hopuri.

Fă-mă un paj cu pereche,
Tu mie întregire de trăiri permise doar în vise.
Fă-mi-te regină cu gust de zori şi de amurg
Cu lin dor prelungit dincolo de realitate,
De orizont, de palpabil, de humă.

poezie de Iulian Lian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un poem

Într-un poem scris mai demult,
Ce seamănă cu o ninsoare,
Tu eşti un cântec oarecare
Şi uneori te mai ascult.

Într-un poem scris pe-nserat
Încerc petale să înşir
Ca într-un prelungit delir
La care-ncet am aderat.

Într-un poem fără accent,
Printr-o fereastră indigo
Ne ducem care încotro
Pentru c-aşa este prudent.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioarele

dimineţile tremură în vitrine

nuduri ale zbucimului prelungit,

zâmbete pe reţetă eternizate ca-n fotografii,

sfârcuri neatinse agită inspiraţia,

clienţi flămânzi primesc cu porţia fericirea

ce rămâne se împachetează pentru ceilalţi,

fecioarele brumate îşi desfac pieptul

inima lor nu mai visează de mult,

firimituri la porumbei

spânzuratului singurătatea

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deţinutul Adrian Năstase, fost prim-ministru al României, care execută 2 ani de închisoare pentru corupţie, a scris pe blog că la Jilava este ca în cantonament (pamflet)

Frunză verde de dudău,
Adi scrie din bulău;
"De trei zile-ncoace,
Blogul nu-i mai tace."
Deşi este, cum să spun,
Deţinut de drept comun,
Adi zice, insolent,
Că e în cantonament.
De-i aşa de mulţumit,
N-ar putea fi... prelungit???

pamflet de George Budoi din Politică şi politicieni (20 august 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut gura de aur: Nu i-au prelungit cantonamentul, ci i-au dat altul: de 4 ani.

Poruncă

Dumnezeu a poruncit,
să te închizi în cochilia universului
şi să rabzi de foamea sferelor înalte
la masa tăcerii unde sosesc oaspeţii ideii,
să se hrănească cu însemnele lăsate lumii
dăltuite-n piatră.

Şi ce-ai făcut?

Am iniţiat zborul, l-am prelungit cioplit în absolut
ori alte simboluri esenţă
care urcă spiritul
acolo unde-i este locul,
în stânga creatorului suprem,
în dreapta eşti tu cel care m-ai iniţiat pe mine.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea golită în noi

Ascuns e-n inima mea
Fulgerul iubirii tale,
Vâjâind precum o stea
Pe un nor prins în zăbale.

Hăţu-i visul prelungit
Prin vertebre şi prin sânge,
Unde dorul a zidit
Lacrima ce amar plânge.

Fulgerul va arde totul,
Chiar a inimii culoare,
Iubirea va fi resortul
Care va ieşi la soare.

Şi va prinde în cârlige
Rufele spălate-n doi,
În lacrima care frânge
Lumea golită în noi!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reîntoarcere

în fiecare dimineaţă pregătesc o reîntoarcere
peste orizontul meu nemişcat

cu degetele dorinţei ţes cuvinte imposibile şi oarbe
învăţând pleoapele să le citească
aventurându-mă în nebuloase simţuri
în vertijuri abandonate în dureroasa fericire
dezbrăcând însetările pietrelor
copacilor
frunzelor
într-un supliciu ordonat raţiunii

descântatul închis în oglindă n-are efect
nici clopotele ce bat în oase de lut
alerg spre capătul lumii
să pot să mai fiu cu un târziu prelungit
ascunsă adânc în sufletul tău.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii ăştia

Copiii ăştia ce mai cresc
Cu harul lor ceresc!
Privim la ei când azi, când înapoi,
Şi ne-nfruptăm cu nostalgii;
Ei pleacă, şi rămânem doi,
Să plângem pe fotografii.

Copiii ăştia ne-au îndulcit iubirea
Şi-au prelungit din nou simţirea,
Ne-au îmbunat şi ne-au secat,
Ne-au stors şi ne-au catifelat;
Ce le-am făcut, fu cu temei;
Ce suntem, suntem pentru ei.

Ne mângiie a lor privire
Şi al lor har cu implinire.

poezie de Laurian Taler din So many words (1 august 2010)
Adăugat de Laurian Taler
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amprenta verde

amprenta aceea verde, rămasă în aer,
măsoară şi acum gândul prelungit până acolo.

lumina dezacordată de cuvintele lipsă,
ambiguitatea înţelesului
şi fantasmele solitare bântuie-n ceaţă.

porţia de visare e împărţită pe bucăţele,
o porţie e pentru spaţiul albastru,
alta e pentru timpul ce fuge,
peste prag trece porţia cu ultimele raze ale lunii august
şi cu înţepenirea pasului ce urca în spirală.
restul sunt incendieri fărâmiţate în orele ce zac în umbra tăcerii.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peretele din faţa mea

peretele din faţa mea nu există,
tavanul e prelungit până-n nori,
spaţiul gol e o transă în care merg ucigând gravitaţia.
toate slăbiciunile se risipesc în neant,
pe buze cuvintele sunt vii,
infinitul e o sincopă ce rămâne în urmă.

copacii se-ntorc cu faţa la mine
născocind păduri din frunzele alungate.
se nasc cuvinte neîntrebate
modificând lumina, încetinind timpul,
atacând zidul cu miros de lună,
iar pe banca aceea goală din parc a rămas o movilă de gânduri.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!