Poezii despre nu e de ajuns
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru nu e de ajuns în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Ne-a ajuns vremea
Lumea-n jur e ca o oază de-ncercare:
Răutate, dispreț și dezbinare.
Ne-a ajuns vremea prorocită de Ioan,
Ce-a prins contur, iar conturul e în van...
Rugăciunea noastră încet a dispărut
Ca un Iuda, noi pe cruce L-am vândut.
Ne-a ajuns vremea când păcatu-i lăudat,
Și-al Lui popor nu mai știe de Sabat.
Am rămas doar singuri, împotriva tuturor...
Veghind tăcuți lângă-al nostru Creator.
Ne-a ajuns vremea sfârșitului prezis,
Prin Cuvântul Sfânt, ce nouă ne-a fost scris.
poezie de Rareș Faragău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre răutate
- poezii despre religie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre oaze
- poezii despre laudă
Înțelegere
De pe poziția
eului
am ajuns
să înțeleg
universul.
După ce m-am
desprins
de acesta
am ajuns
să-mi înțeleg
propria ființă.
poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Mamă, cuvânt sfânt,
Lumină ce mi-ai fost pe acest pământ,
Din gândul meu la tine sus,
Altar imi fac, dar nu-i de ajuns!
În amintirea noptilor albite,
Când prunc fiind, tu mă vegheai duios,
Și pentru toate clipele-ți jertfite,
Eu iți aduc al meu prinos,
Dar nu-i de ajuns!
Cu calda ta iubire am crescut,
Iar anii peste mine au trecut,
Ca dulcea adiere a unui vânt,
Și daca astăzi sunt ce sunt,
Recunoștință-ți datorez, măicuța mea de sus.
Dar nu-i de ajuns!
Nimic în astă lume nu e de ajuns,
Pentru atâtea lacrimi ce s-au plâns,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (14 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre plâns
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Amintire
La București ajuns odată,
O doamnă din Academie
Mi-a spus, cu chicoteală, mie
Că-s moldovean cu limba lată.
Și mi-a mai zis, în bășcălie,
Că am pronunția stricată,
La București ajuns odată,
Cea doamnă din Academie.
Că limba mea a fost călcată
De rușii din sălbăticie
Am înțeles că ea nu știe
Și am vorbit o limbă lată,
La București ajuns odată...
rondel de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre amintiri, poezii despre Rusia, poezii despre Moldova, poezii despre București sau poezii despre Academie
Sosire
Lasă ancora să-și afle pat moale de-acuș
În ape-adânci, difuze, lângă țărmul roz ca un obraz de fată
Ai ajuns, înfășoară-le, pregătește-le culcuș
Velelor impregnate de sare, ele nu vor mai zburda niciodată
Pe mări învolburate și perfide:
Pentru c-am ajuns în Insulele Hebride.
poezie de Hamish Maclaren, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre roz sau poezii despre insule
Bacanală
Pe pământul ăsta mamă,
Din ocean și până-n munți
Mulți cretini or să dea seamă
Pentru cei ce sunt desculți
Au ajuns toți căcănarii
Să se facă diplomați
Ca nadragi prinși în bretele,
Bieți megalopsigopați
Sunt otravă pe-o săgeată
Ce se-nfige-n ministere.
Mulți au pantaloni vărgați
Prinși în cleme pe bretele.
Au ajuns toți cârcotașii
Să se dea chiar melomani
Prin hoteluri și dughene
Spălători de legi și bani.
[...] Citește tot
poezie de Ion Tălmaciu din revista "Țânțarul", nr. 16 (martie 2010)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ocean, poezii despre munți, poezii despre ministere, poezii despre minciună, poezii despre legi sau poezii despre examene
Când dragostea nu e de ajuns
Când dragostea nu e de ajuns
ne îmbolnăvim de ziduri însingurate
când dragostea e împărtășită
doar de la distanță
ne îmbolnăvim de păpădii
de vânturi spulberate
nechemate de mori
când dragostea nu e de ajuns
corăbiile pleacă cel mai departe
aidoma gîndurilor sinucigașe
parcă toți peștii
s-ar întoarce să-și afle odihna
în marea Sargaselor
chemările noastre presărate
cu lacrimile macilor
vor fi imense câmpuri ruse
cuprinse de dor
melci împotmoliți în nisipul
răsturnat de valuri
auzindu-și chemarea
[...] Citește tot
poezie de Radu Liviu Dan
Adăugat de Radu Liviu Dan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre superlative, poezii despre pești, poezii despre odihnă, poezii despre nisip, poezii despre moarte, poezii despre marină sau poezii despre iubire
Nu e de ajuns
Nu e de ajuns să te naști,
Pentru a spune că exiști
Cum nu e de ajuns să trăiești,
Pentru a spune că ești om.
E de ajuns că ai apărut pe pământ,
Sub formă bipedă zis evoluată
Dar,
S-ar putea să fi fost chiar animal,
Sau plantă,
Sau piatră,
Sau absurd,
Sau neant,
Sau,
Orice,
Dar,
Mai puțin un om.
Scrisori amoroase,
Iubiri neîmplinite
[...] Citește tot
poezie de Mircea Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre zoologie, poezii despre valoare, poezii despre singurătate, poezii despre scrisori, poezii despre sclavie, poezii despre ruletă, poezii despre plimbare sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
E de ajuns
ne sprijinim de urmele părinților
ascundem în tranșee gândul lor
și punem capăt orizontului
cu silueta noastră ștearsă
prin ceața lor, un ochi de mag
clipește des când plouă
și ne tot duce între flori de rouă
ne-ar mai rămâne pragul iernii
și dincolo să-i ținem strâns
și dac-am plâns
și dac-am plâns
e de ajuns
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre ploaie, poezii despre iarnă, poezii despre gânduri sau poezii despre flori
Mi-a fost de-ajuns ...
Prin vânt și ploi răzbesc cu greu,
Pieptiș, pân' la iubitul meu,
Să aflu poate un răspuns,
La întrebări ce m-au ajuns.
Până și timpul mi-e dușman
Împotrivindu-se în van,
Când iau in piept și vânt și ploi,
Tot poticnindu-mă-n noroi.
Și când, în fine, am ajuns,
Uit c-am venit după răspuns.
Mă pierd în ochii de smarald
Și în sărutul moale, cald,
Mă pierd în brațele de fier,
Incertitudinile pier,
Se risipesc în patru zări,
Ca frunze veștede-n cărări.
Mă-ntorc de la iubitul meu
Prin vânt și ploi, răzbesc cu greu,
La întrebări n-am un răspuns,-
Că l-am văzut, mi-a fost de-ajuns...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre ochi, poezii despre frunze, poezii despre fier sau poezii despre dușmănie
<< < Pagina 1 >