incompetenţă

Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi cardiologilor Petrişor Tudoraşcu şi Rodica Muşetescu, a căror incompetenţă crasă a dus la moartea tatălui meu

Spitalele din România
Sunt locul unde-ai "bucuria"
Ca Moartea, secerând de zor,
Să te găsească mai uşor.

pamflet de George Budoi din Medicii şi medicina în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (21 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt doctori şi "doctori", precum cardiologii Petrişor Tudoraşcu şi Rodica Muşetescu (de la Spitalul Judeţean Craiova), a căror incompetenţă a dus la moartea tatălui meu

Aminte tu să iei, creştine,
O spun din nou, a mia oară:
Sunt doctori care te fac bine
Şi doctori care te omoară!

pamflet de George Budoi din Medicii şi medicina în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (21 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzvan Cuc (PSD), dat afară din Guvernul Tudose pentru incompetenţă, a fost propus din nou de infractorul Liviu Dragnea (vătaful PSD) ministru al Transporturilor, de data asta în Guvernul agramatei Vasilica Dăncilă (pamflet)

Transporturile-s un infern,
Revine cucul în guvern;
Guvernul e şi-aşa năuc,
Tot ce-i lipsea era un cuc.

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (19 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Internată în stare gravă la doctoriţa Oprea Gabriela, de la Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, în urma unui accident vascular şi cu diabet sub tratatment, mamei mele i s-a adus miere la micul dejun

Aici, în loc de excelenţă,
Ai parte de incompetenţă,
Suficienţă, aroganţă,
Renunţi la orişice speranţă,
Căci în spital, putem conchide,
Incompetenţa chiar ucide.
Pe ei cu ochii de nu eşti,
Tu ortul popii îl plăteşti.

pamflet de George Budoi din Medicii şi medicina în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (5 octombrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş la propria persoană

N-am scris nimic de dragoste pe noul an
Şi nu-i semn bun, că de n-o ai e precum ban
Ce-ţi va lipsi şi-ţi va rămâne numai sănătate
De care uiţi crezând c-o ai... şi n-ai dreptate!

Nici de prieteni nu mai vrei să ştii, că te-au uitat
Şi nici părinţi n-ai mai îmbrăţişat, că au plecat...
Tot crezi la nesfârşit că anii-ţi aparţin
Să îi întinzi ca pe-un covor, un sul... se duc şi vin!?

Ai picat singur în capcana nemuririi
Ce-o ştii că nu-i, joci jocul nesimţirii
Tratând inevitabilul cu multă indiferenţă;
N-ai învăţat nimic; risipitor de experienţă...

... De mii, de zeci de mii de ani... Incompetenţă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reeditat CV

Cum naiba dintr-un fustangiu
Vânjos în braţe barcagiu,
Sunt brusc limfatic, un firav
Mai puţin vesel, pus pe grav?

Nu mai am gaşcă, nu mai beau,
Nu mai fumez, sex nu mai au
Nici fete, nici femei... sunt cast
Şi orice flirt e un nefast!

Nu mai ies des pe bulevard
Ce-a dispărut; e un bastard
De magazine-n şir clonate
Cu fete multe... exponate.

La telefon nu-s căutat
Decât la plăţi; ceva de luat
Şi chiar maşina de-o am sport
N-aspir nimic, e doar efort?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atlantida din suflet

m-am săturat de mărunţişuri şi
de lumea machiată cu praful neputinţei
în care trăim de ceva vreme
birocraţia sufocă până
la sinucidere
mă uit peste umăr şi văd
acelaşi infern
violuri
beţii
droguri
accidente şi morţi
teroare
sclavie
umilinţă
incompetenţă
sfidare
incompatibilitate
neputinţă
ură
aroganţă şi invidie

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brazda proştilor

Departe, în câmpia română, un car căra un grup de proşti
tras de doi boi năclăiţi, mugind ca doi balauri.
Strigau nătângii prin ceaţă să sperie frica,
să fugă frigul în baltă şi mocirlă, departe...

Tot prin acele locuri am văzut generaţia mea cum dispărea,
am văzut cum haoticul cosmopolit se îmbăta de albastrul cerului...
cum cercul...
am văzut tinerii noştrii disperând de durere urcaţi pe garduri,
cum din gurile lor ieşea un lapte negru
fetid de juma' de secol,
din tălpile lor sânge coagulat de spaimă,
din ochii lor nişte stele cu parfum de diamant,
din ei nişte codrii milenari veştejiţi...
în căruţa sărăcăcioasă ca din marea migraţie americană
pe Orinoco, pe Mississipi, pe Rin,
pe Nil, pe Dunăre, pe Volga; peste tot,
de parcă din ei, în mersul molcom sincopat,
orice iluzie se topea.
O lume care uitase...

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!