Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Reeditat CV

Cum naiba dintr-un fustangiu
Vânjos în brațe barcagiu,
Sunt brusc limfatic, un firav
Mai puțin vesel, pus pe grav?

Nu mai am gașcă, nu mai beau,
Nu mai fumez, sex nu mai au
Nici fete, nici femei... sunt cast
Și orice flirt e un nefast!

Nu mai ies des pe bulevard
Ce-a dispărut; e un bastard
De magazine-n șir clonate
Cu fete multe... exponate.

La telefon nu-s căutat
Decât la plăți; ceva de luat
Și chiar mașina de-o am sport
N-aspir nimic, e doar efort?!

Știu o mulțime, am experiență
Dar ieftin e... incompetență
Ce ține azi; liberalizare
Ce-i și la preț și la tratare!

De întâlnesc vreun cunoscut
Ca dracu' parcă-i un făcut,
C-apare-o grasă pe vechi stil
Sau vreun căruț cu vreun copil...?!?

La film am luat bilet degeabă;
Eram eu singur și c-o babă
Ce adormise-n întuneric
Sub rame groase cu geam sferic...

Așa c-având televizor
Stau să petrec ce-mi dau de vor
Și schimb de vreau ce nu-mi convine;
Javre, dive, divin, jivine!?!...

Ăsta-s acum... și o fi bine?

poezie de (7 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Invitați

Nu mai e divertisment,
Vreun concert, un teatru, o știre
Pură, fără vreo răstălmăcire...
Ne-ndreptăm spre faliment!

Plictisit de dive "goale"
Schimb canalele scârbit
Cu borfași cu chip scrobit
Ce conduc țara-n taclale.

Iar s-au adunat la show
Fețe bine cunoscute
Gâlgâind cuvinte slute...
Încălzind minți la reșou.

Nu știu care-i subiectul
Chiar de au biletul tras...
Vor să-și țină contul gras
Guralivi cu... obiectul.

Țipă când nu le convine
Să-și câștige norma seara...
Ziua limpede ca chioara
Și-o pierzând cu "magazine".

Stau, c-oricum nimic nu fac,
Prin palate răstigniți,
Mâna-n nas sau tolăniți,
Ațipind privind vreun... crac.

Se trezesc ridicând mâna
Buimăciți fără știe
De votează vreo prostie
Bună, rea... Le e tot una!

Iată, la televizor
S-a-ncheiat emisiunea
Încurcând și mai rău lumea...
Mâine asfalt au... sau răzor???

poezie de (13 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Porționări în pierdere

... partea mea, de pasăre ușoară,
își tot pierde din pene,
privirea ageră-i tot mai alene
și totuși, timpul zboară...

... și câinele din mine, bun,
nici nu mai latră, nu păzește
ce-am, nu mai gonește
nici stihii, pe-orice ne-bun...

... nici vorbă de vreun leu, rege,
căci scaunele-jilț sunt ocupate
de mulți alergători... palate,
îs multe, nu mai am vreo lege...

... noroc că i-am citit pe Platon, pe Seneca
și gândul mi-a rămas îngreunat,
atât de greu că nu-mi poate fi, el, luat...
mă redescopăr singur, zilnic... Eureka!

PS
... și ce să fac acum, plâng
nu știu ce fac alții, ai mei,
ce sunt... nu, au fost, ei, zmei
și n-au citit... cum oare se re-strâng...

... din pierderi, un întreg se mai ajung?

poezie de (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Daniel: Și, ce probleme ai, Sammy-o? Are legătură cu mama sau e altceva? Poate... e legat de școal㠖 te-a bătut cineva? Sau e ceva mai grav? Poți să-mi dai măcar un indiciu?
Sam: Chiar vrei știi?
Daniel: Chiar vreau să știu.
Sam: Chiar dacă nu vei putea face nimic să mă ajuți?
Daniel: Da, chiar și așa.
Sam: Bine. Adevărul e că... de fapt... sunt îndrăgostit.
Daniel: Poftim?
Sam: Știu că ar trebui mă gândesc mereu la mama și chiar fac asta. Dar adevărul esunt îndrăgostit și eram înainte ca ea moară și nu pot face nimic.
Daniel (râde): Nu ești puțin prea mic ca fii îndrăgostit?
Sam: Nu.
Daniel: O, bine atunci... e în regulă. Adică, m-am mai liniștit.
Sam: De ce?
Daniel: Pentru că am crezut că era ceva grav.
Sam (suspicios): Mai grav decât agonia totală de a fi îndrăgostit?
Daniel: O, da. Ai dreptate. Agonie totală.

replici din filmul artistic Pur și simplu dragoste, scenariu de
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Level 4: Love Actually" de Richard Curtis este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -52.20- 33.93 lei.

Reflecții

Se gudură de câte ori mă vede
și nu știu, -l privesc, așa prin sticlă,
fără vreun gând -ce-i pus ca mă-ntrebe-
sau -l ador, îmi fac inima mai mică,
să-i dedic clipa c-un minut de întrerupt,
că oricum nu pierd, chiar și de-ntoarcerea-i unică
și totu-i scurt și nici nu știu de e întâmplare...
Dar bine-i să mai las din mine, din emoția de-un furt.
... Sau să stau singur, un stingher, mereu mai des
profund introvertit, cu crez că-n propriul gând așa mă țes
cu mine însumi, mă pitind de drag ce mă-nconjoară... Mă edific
retras, știind că sunt dorit
mă scald trup și suflet, ca o boare
în înmuieri de ochi, mirific...
rămân probă, cum tapetul,
un colant pe sute-mii retine,
fiu cum lingurița cu șerbetul
dintr-un pahar cu apă de cleștar, se savurând de bine...
Nu știu, după atâta timp trecut,
cum -l mai trec; așa -l pierd, risipitor
oricum? Dar parc-ar trebui rămân un "avut"
măcar, nu-n neștiut, un subiect-decor;
nu doar un gând, un scris... riscat nevăzător!

poezie de (24 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Proverbial

Mă scol cu noaptea-n cap
Și rămân ziua negru,
La fel; nu pot scap
De vise pe de-a-ntregu'.

Mă culc pe o ureche
De gafe plictisit
Și știu că nu-s pereche
De fiu în risipit.

La mort îmi răcesc gura
nu-i mai am pomană
Prieteni, aventura,
Să-mi oblojească rană...

Mă strig se audă
-Cât încă nu-i târziu
Și chiar de fac în ciudă-
Că-s bun în tot ce știu!

Mă înec ades la mal,
Nu de țigan sau apă;
De prea mult ideal
Cu ghinion ce sapă.

Rău altuia nu fac
Chiar rău de întâlnesc...
Prost, știu mă prefac
sunt, mă povestesc!

Sub pomul lăudat
Vreau pară mălăiață
De la bătrâni cu sfat
Ce-ador, miros dulceață!

Din codru îs eu, de lemn,
Dorita uscătură
Ce las în cruce semn
De-o minimă cultură.

Și fund de sac oi fi
Fără de legătură,
Că mă vărs zi de zi
Pe-un drum în scurtătură.

În cap am calendar
Făcut de alții; popi
Ce-njură în altar
Și-adună bani din gropi...

... Căci ei de luat au mână
Și nu de dat au rol
C-un cânt la săptămână
Pe bani, nu benevol!?!

Nici mâneca n-am clin
S-o-ntorc ca la magie
Să pot fac din chin
La alții... bucurie.

M-am certat la cuțite
Cu sufletu-mi de faur
Să-mi spun cele simțite;
Tăcerea e de aur!

Și ochi mi s-au umplut
De multele gunoaie
Ce alții le-au avut,
Da-n cârcă mi le-ndoaie.

Oi fi vreun gură cască
Ce uit de nu văd ochi;
Închin "chapeau" sau bască
La leac sau de deochi?!

Mă torn ca o găleată
Și-am pus lupul la stână
Crezând că mâna dată
Nu-i tragere de mână?!...

Și-așa găsesc răspuns
La tot ce am meritat
Și din avut ajuns
Mă chinui scăpătat...

Chiar de-am făcut brățara
Din cult de meserie,
Nu au nevoie-n țara
Ce-o vând la fierărie...

... Așa c-aș da o sfoară
La ce-i bun de legat;
Un nod așa-ntr-o doară
La prins cu mâța-n sac...

... Sau poate e mai bine
Nu ninge, nu mă plouă?!?...
Mătuși m-ar întreține
Din căutat de ouă...

... Să stau cu bot pe labe
Cu balele-mi curgând
Și nasul lung ce-mi cade
Pe ochi... nimic văzând!

Nu pot să dau cu sila
Nici vorbe, nici iubiri,
Și singur îmi plâng mila
De-un crez în amăgiri.

Cu foc mă joc ardent
Și car ades ulciorul
Să sting cu amor recent
Trădările și dorul!

Moștenitor de sușă
De-o scoarță-n cenușiu
În cap mi-am pus cenușă...
Dar plânsu-i prea târziu!

PS
Sunt înc-așa de multe
Din vorbe vechi ce-aș da
În versuri se-asculte...
Ce-aș mai continua!!!...

poezie de (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-ar mai fi fost

Ce bine ar fi fost mor
Chiar înainte de-a mă naște,
nu mai gust vreun sfânt de dor
Ce minte că nu mă cunoaște!

Câmpia cea cu grâu-n spic
Nu mi-ar fi dat fiori de pâine,
N-ar mai fi fost mă ridic
Din ieri să întâlnesc un mâine!

N-aș fi cutreierat păduri
S-aud mugind fălos elanul,
Să pizmuiesc pe cei chiaburi
Trudind pe brânci câștig banul!

N-ar mai fi fost vreun cer ploios
Să-mi toarne-n creștet bunătatea,
Nici vreun izvor năbădăios
Știind doar nașterea, nu moartea!

Nici n-ar fi fost râd atât,
Vreodată pentr-o viață-ntreagă
Și-apoi fiu posomorât
Nimic n-având care se leagă!

N-aș fi iubit, n-aș fi cântat
Chiar făr-un strop de voie bună,
Nici versuri n-aș fi scris vreodat
În nopțile târzii, cu lună!

N-ar mai fi fost, nicicum, nimic,
Nici viața cea la preț de-o clipă,
Și n-ar mai trebui vreu dric
S-alunge-n groap-a mea aripă!

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Eu nu-s

Eu nu-s vreun erudit așa ca tine,
Nu caut sensuri în tot ce se întâmplă,
Nu-s om de litere, o știi prea bine,
Eu am doar dorul ce mi se zbate-n tâmplă.

Am doar o inimă setată pe prea-plin
Și-un suflet dăruit cu bunătate;
La mine s-a gătat paharul cu venin
Dar s-a umplut cu dorurile toate!

Și chiar dacă memoria-mi joacă feste,
"Inteligența" mai lasă de dorit
Salut uitarea și îi dau de veste
În ciuda ei mai bun-am devenit!

Poate că nu-s ca tine, nici nu-mi doresc
Îmi place simplitatea, așa mi-s eu
Nu vreau mărire, nu vreau să mă fălesc,
Vreau doar să-l mulțumesc pe Dumnezeu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Imposibila debarasare

M-am plictisit, profund, de mine
Uitându-mă-n oglindă zilnic
La trup, ce-mi îngrijesc în silnic...
Și-i tot mai rău, nu e mai bine.

Încerc mereu pun, nu iau,
Îi dau șanse de prezentare...
Fatidic, însă, zilnic moare,
Câte puțin și nu mai vreau.

Aș vrea fiu un nou, un altul,
Cu tot și eu și anturaj...
Nu știu, e-o lipsă de curaj
Sau nu știu, eu, cum fac saltul.

Îmi număr zile petrecute
- Nici nu știu, de sunt câștigate -
Căci nu le am, toate-s uitate
Și le credeam pururi avute.

Mă pierd și nu-i deloc patetic,
nu mai am nici căutare...
Credeam că-i doar o întâmplare,
Dar nu-i... se caută estetic.

Atunci, de ce-am acumulat
Atâta carte, simț și suflet
Și cum, nimic, nu mai înduplec?...
Prezentul este expirat?!?

E sigur, schimb, că nu se poate
De-a nu mai fi... și existând!
Rămâne mă-ntorc în gând
Să mă suport... eternitate!...

poezie de (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vertiginos

Deși limfatic de o vreme
La tot ce-i sex, legat de os
Și munca e motiv de-a geme...
Rămân de fel, vertiginos.

Chiar dacă uit de azi pe mâine
Și doar în gând mai sunt frumos,
Utilul zilnic ca o pâine...
Mă coc la foc, vertiginos.

Și în păreri de am motive
Cum câinele de arțăgos,
Mă exprim fără invective...
Doar mă lătrând vertiginos.

Am simțul încă, cred, un bun
Să mă conduc după miros;
Să știu de e rahat, magiun...
Și să nu-nghit vertiginos.

Sunt chiar la zi și cu jargonul
Și mă prezint un tip bengos;
Mă cultiv să nu fiu afonul
Inept... cu iz vertiginos.

Călit de-atâtea experiențe
Timidul nu mai e fricos;
Mă titulând în competențe
Mă delivrez vertiginos.

Mai stoic, mult mai taciturn,
Nu mai sunt veșnic bucuros
Și vânzători de vis conturn...
C-am încă tact vertiginos.

Și strălucesc de sănătate
Cum mărul roșu găunos
Și-n cod grav de calamitate
Mă prăbușesc vertiginos!

În aer de celebritate
Respir, tânjindu-l norocos
În endorfinele umflate...
Ce-mi dau vertij vertiginos.

nu mai prelungesc suspansul
'n emblema ce-am de caraghios,
Consider ce v-am dat avansul...
De-un expirat vertiginos.

Așa că-mi iau timp inspir,
Să mă vând veșnic amoros
De muze; pe femei să-nșir
Într-un carnaj vertiginos...

poezie de (16 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Binecuvântat fie... PRAGUL

Mi-am pus de azi un prag la cât, la cât fur...
Ceva la 10 milioane, d-"euroi" "bien sur",
Că așa se poartă acuma, tare de cap, dur
Și-n judecată, n-ajung... Țara are "une Cour"!

Am lăsat pragul jos de tot la nesimțire,
Că toți, ce-i am deasupra, îs toți o oglindire
Până la cât să-și bată joc ei, fără oprire,
De-o întreagă țară... politicieni, stat, o oștire...

Mai am și pragul, depășit oricum cu școli,
Dar mă fac prost de-acum și năpădit de "boli",
Iresponsabil, chiar cu vină plin d-idoli
Pe la tele, înconjur cu proaste... la proști, soli.

Cu crimă, stau mai rău, cum stau și cu viol,
parcă-i prea de tot, dar nu, îmi învăț rol,
C-acum penalii-s protejați și de Europol
Și victime se cumpără pe șest... c-un pol.

Am scăpat până și de pragul de vreo casă,
Că pot s-o iau pe franci elvețieni, mă lasă
De ies pe străzi strig, la "șto", c-am luat "o plasă..."
C-așa se poartă, astăzi poartă, pielea groasă

Și să mă însor la infinit pot să o fac,
Că-i plin de fufe prag treacă pentru "fuck",
Toate buzate, TV dive, vor "capac"
Și-s preoți roi, de cununii... găsesc vreun drac.

"Good bless" românul că-i păzit de-atâtea praguri,
Că pungășii azi sunt la modă... drage, drag-uri
Fură de rup, se rup în fițe, nu-s moravuri
Și, din pârnăi ies iute "scribi"... "full" lei și gaguri.

Om trece PRAG, scăpăm țara de năravuri
Cu porci, vulpoi, catâri, măgari... în cuști cu garduri???
Căci ea, penala C(ur, t)e Ce Re furtișaguri...
Din OU, G(ăina) 13, iar ne clocește... PRAGURI!!!

poezie de (9 iunie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare din Italia

Băi mânca-vaș, am o boală,
Să aflați cine sunt eu:
Sunt născut în pielea goală,
Și fără să am vreun leu.

Ai mei m-au ținut la soare,
D-aia-s negru "abanos",
Dar nu-mi pasă de culoare,
nu sunt vreun rușinos.

Părinții grăbiți tare,
Cum am făcut de zece ani,
Au făcut o nuntă mare,
Cu o pirandă din țigani.

Școala am făcut în stradă
Unde-am învățat la greu,
Cum să îmi aleg o pradă,
Cum să fur un portmoneu.

Având studii terminate,
M-am simțit stingher în țară,
Mi-am luat o boccea în spate,
Și-am plecat grăbit, "afară".

Aici am intrat în mână,
Chiar din prima zi de treabă,
Am violat o bătrână,
Seara, am spart o tarabă.

Am "lucrat" ceva în gară,
Le-am furat și din metrou,
Apoi pentru prima oară
Am luat gâtul unui... bou.

M-au băgat la pușcărie,
Unde, am stat câțiva ani,
Cea mai mare șmecherie,
Am învățat fac bani.

Am mai scos femei pe piață,
Că țiganii sunt și pești,
Am luat o mașină hoață.
Și mă rog... alte povești.

Dar acum macaronarii,
S-au obrăznicit de tot,
Doar ce am simțit dolarii,
Și-mi cer să nu mai fiu hoț.

Azi ei mă discriminează,
Tată-a zece puradei,
Când încerc fiu pe fază,
nu-i prindă și pe ei.

Ba mai mult, fără vreun rost,
Și amprente vor să-mi ia,
Da-i pârlesc, că nu sunt prost,
Mâine, am să fug în Spania.

În final vă cer părerea,
Nu-i așa că sunt măgari?
Mi-au stricat afacerea,
Ticăloși... macaronari.


PS:

nu uit, nu vă speriați,
Sunt țigan dar nu și porc,
Vă rog liniștiți stați,
Oricum la voi nu mă-ntorc.

poezie de (14 iulie 2008)
Adăugat de Paul ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suferința

E de neimaginat...
cum programarea-i falsă,
nu merge tot rotund, cum pasă;
de jucător abil și bine antrenat.

Traseul este scurt...
și-i totuși, mult, mult, chin...
din nu știu ce putere ce-a creat destin;
căci nu-i alunecare, totu-i întrerupt.

Nu este recompensă...
oricât te-ai dărui -ți fie lin,
norocul nu-ți surâde, de ești fin;
obstacole sunt, lumea e adversă.

Mai mult, e nedreptate...
nu e răspunsul la măsura ce o dai,
chiar de-ai dona din totul ce nu ai;
nu poți te ajungi, la mult, la cantitate.

Balanță nu-i...
nu știu de este vreun criteriu;
când alții pot vândă apa... deuteriu;
iar tu, nici pâine n-ai, pe masă ca pui.

Nu-i totul roată...
căci unii au cumpărat bilet de înalt
pe banii tăi; nu se zdrobesc- chiar de fac salt-
iar ție abisul... doar atât ți se arată.

Nu știu morala...
căci chiar de binele mereu promulg
și cred inexorabil că-s produs de demiurg;
n-am nici-o liniște, nici fericire... viața-i goală.

Rămâne resemnarea...
adică nu mai cer nimic să am,
mai bine nu veneam și doar plecam;
sunt predispus să am nimic... doar vis și încercarea.

poezie de (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Viața-i frumoasă și la 66 de ani

A mai trecut un an dar nici nu-mi pasă!
Să treacă cât mai mulți! Mie mi-e bine.
nu mai sunt nurlie și frumoasă,
Nu sunt tot eu? Și nici nu mi-e rușine.

Sunt anii mei și-i țin cu drag în brațe
Și sunt frumoși, așa cum sunt. Să treacă!
Și nu cumva vreun hoț să mi-i înhațe,
Că, fără ei, aș fi mult mai săracă.

Botine fine nu mai port de-o vreme
Și mijlocelul nu mai e subțire,
Mă scol în zori, mă culc mult mai devreme
Și nu mai țin nici cure de slăbire.

Mă doare un genunchi, un junghi m-apasă
În spate, drept pe șiră... și ce dacă?
Pe zi ce trece, viața-i mai frumoasă
Și nicio lacrimă nu mă apleacă.

Mai plouă-n suflet... e firesc plouă-
Nici cerul nu zâmbește-ntotdeauna.
Mi se mai frânge inima în două,
Da'-mi trece, numai de răsare luna.

Mai scriu și-un vers și pot uit de toate-
În poezie sunt cum vreau. Hai, viață,
Trăiește-mă, atât cât se mai poate
Și cât a mai rămas, pe mosor, ață!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De m-aș regăsi

Numai regăsesc icoană;
E spartă sticla, nu mai e ramă.
Numai regăsesc în femeie,
Nu mai am mamă, mi-am pierdut cheie...

Numai regăsesc conștiință
Să întreb, nu mai am nicio cunoștință,
Nu mai am nicio idee...
Nu știu cum tot o să se-ncheie.

Nu mai există adevăr, dreptate,
Mi-am pierdut orice identitate,
Numai regăsesc simplicitate...
N-ascultă nimeni, n-am pe cine bate.

Nu mai există dreptul la cuvânt...
Mă doare imens sufletul, ce-am frânt.
Nu mai am nicio libertate;
Nu pot să-mi mai aleg prieten, frate.

Numai regăsesc istorie;
În jur tot se vinde fără nicio glorie.
A dispărut orice urmă de carte, psălmi...
Că fila-i de... lemn, fără trecere-n... vămi!

Numai regăsesc poezie,
Nu mai e niciun subiect, n-o să fie!
Nu mai există suav, tandrețe...
N-am îndeajuns tupeu, frumusețe.

Mi-am pierdut tot ce-aveam,
C-am plecat, nu mai sunt prahovean...
Mi-am pierdut tinerețe,
Numai regăsesc puritate, blândețe.

Sunt depășit de orice, sunt a parte;
S-a-nmulțit lume, nu mai e sanctitate.
Nu mai am niciun noroc,
Nu mai există joc...

... Nicio loterie,
Mi s-a luat tot, feerie
Ce părinții mi-au dat.
Numai plâng! Nu mai e niciun Sfat!...

... Audiențele de mult mi s-au terminat
Mie, rămas un anacronic; demodat
-Mi s-a spus de la noua Primărie-...
"Este plecat primu-edil, în filozofie..."...

Numai regăsesc Dumnezeu,
Nici sinagogă nu mai e, de evreu.
Mi s-a luat orice biserică,
Am rămas doar cu una himerică.

Mi s-a luat preotul, spovedanie
Transformat în Satană, canalie;
Dacă nu plătesc, mort sau viu,
Numai regăsesc... "Ducă-mă pe pustiu"...

Nu mai am vreun rost exist sau fiu
Eu... Și n-am niciun drept la evlavie!?!

poezie de (23 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgiana Ciubotaru Pîntea

Azi nu mai știu cine e viu...

Oare când mă voi trezi din starea-n care sunt acum?
Înot, pe loc, fără știu, printre nori formați din scrum...
Și cum, în jur e cenușiu, iar litera pe care-o scriu
Nu-și mai cunoaște a sa culoare... azi nu mai știu cine e viu...

Dar nici măcar nu mai întreb, căci singură îmi voi găsi
Răspuns în focul cel de veci, arzând cuvinte-n flăcări reci...
Nu mai închid nici ochii vii, crezând că eu voi regăsi
Himere dulci... azi le înjgheb de pe sidefii poteci,

Să pot cu viața mă-mpac pe valul irosit în van,
Dorințele merg la galop ținând sau nu cont de vreun plan!

Stau rezemată, făr' să vreau de zidurile eternității,
Pană se va nărui, eternitatea-n casa vieții...

Să pot cu moartea mă-mpac pe valul irosit în van,
Dorințele merg la galop ținând sau nu cont de vreun plan!

Stau rezemata făr' să vreau de zidurile eternității,
Până se va nărui tot infinitu-n casa morții...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ansamblu, în căutare

De câte ori fizic mă mut,
gândul mă duce unde am fost;
cum tot întreg n-am niciun rost
și trup și minte... îs desfăcut.

De neînțeles, sunt tot mai mult
regrete –având, la ce-am negat-
mister, cum dragoste-i păcat...
doar de mă înșel, nu mai m-ascult!?

Mai rău, ce am nu-mi mai convine,
nu îmi e îndeajuns, riscul prefer;
ce-i altuia adesea cer...
ca și cum nu mi-aș aparține.

Mă uit, ca un străin, la mine
-culmea, că mă cunosc credeam-
dar nu-s oglindă, doar un geam...
și nu mă văd! Oare o-i fi... cine?

poezie de (10 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amețitoare hotărâre

Mă iau de azi de băutură
C-am mai avut de obicei;
am mirosul spirt de gură,
Prieteni mulți, multe idei.

Așa-m și locul la tribună;
Pot vorbesc tot fără șir
Și de greșesc țuica-i nebună,
Iar de mă pierd tot nu-i vreun fir.

E mereu rost de veselie
orice glumă-i ca o perlă;
Accident... e-o psihopatie
Și de-i omor tot scapi de gherlă.

Nici de muncit nu e nevoie
Că oricum nimeni nu te ia;
De-i luni, marți, miercurea, o joie
Și vinerea-s... tot sâmbăta.

Doar duminic-ar fi o șansă
Dar e și slujbă programată
De popă; deci mai bine-n transă
Că piața muncii-i ocupată!?!

Așa sunt parte dintr-o horă
Ce-i de la țară-n cartier
Și e non stop, fără de oră...
Și-am și un șarm de pișicher?!?

poezie de (6 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Lumea-n care nu mai sunt

A dispărut întreaga lume,
Însă cumva eu încă sunt,
Același om, același nume,
Dar altfel, pe un alt pământ.

Mirat mă uit în jur și-mi pare
s-a schimbat parcă ceva,
Nu-i nici mai mică, nici mai mare,
Dar avem loc cu toți în ea.

Încet, încet, apar alți oameni
Un zâmbet au pe fața lor,
Nu mai sunt rase, ci doar semeni,
Ce doar iubire par că vor.

A dispărut o lume-ntreagă,
Și-a luat cu ea ce-a fost mai rău
Ce n-a putut timpul dreagă
În gândul meu, în gândul tău.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inutil

Fug, alerg
în pleonasm...
N-ajung, nu prind
în sinonim.
Criticu-l șterg
Pentru sarcasm...
Suflet aprind
la anonim.

Sunt minte, gând...
le-mpărtășesc,
dau suflu, har
pe gratuit.
Mă-nvăț mergând,
mă spovedesc...
N-aștept vreun dar,
dau neplătit.

Mă-ntreb -nu știu,
e-același lucru-
mai mult fac
și pentru cine...
doar pustiu
parte-am, de hâtru.
Ascult și tac...
Voi știți... ce-i bine?!?

poezie de (9 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iad

Cererea este uriașă, deci sunt foarte mulți pe un loc,
locul unde se arde... fiecare
într-o smoliciune de trupuri cu limbile lungi,
mai ales cu cât sunt mai negri...
toți păziți de-alții cu furci,
ca să-i prindă pe cei ce sar rândul, de zboară
din dansul ce tot ține într-o horă, într-una, un fel de erotic de joc
pe parale murdare
și unde-i tot o frecare între toți, dezgoliți, de sar fulgi...
Toți cu afișe pe frunți, unde scrie c-au tot... Sunt "integri"!...

... iar muzica-i tot drăcescul de ritm, un fel de rap
mai mult vorbă goală,
cu povestea cu capra... moară, o manel... iadă
și-i coadă la înfipt...
din sărut se înmulțesc,
că-i un lins reciproc printre fese, în spate, sau față... nu scap
nici eu, ce doar am ajuns, că e liber intre cu tot, cu coada cea lungă, poznașă
și chiar de plâng toți de durere... de toi, să nu scadă...
sunt tot mângâiat să-i mai las tot mai fript
și în genunchi dive scumpe, în scris sau oral, mulțumesc...

... când, se strigă, cu toții se știu, se cunosc, s-ar cunoaște,
c-au brațe deschise ia... cuprindă
își dau tot, suflet vând...
nu e, nu se vede, nu costă
și femei și le lasă, le dau după un timp, plictisiți,
se ciocnesc în orice zi între ouă, ca-n Paște,
întind mâna s-apuce, că știu doar să prindă
ce e nou, doar stau rând,
își împrumută ce-a... fostă...
și tot, ce-au mai luat -de se dă- țin, eu, loc, la... iubiți.
Fugi satană, că lasă, n-o să-i las... neplătiți!

poezie de (12 noiembrie 2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!