Poezii despre hugo von hofmannsthal
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru hugo von hofmannsthal în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Pruncului Elis
Acesta ți-e sfârșitul.
Elis, când mierla în pădurea neagră cântă,
Buzele tale beau albastra răcoare a stâncilor izvor.
Lasă, când fruntea-ți firav sângerează
Străvechi legende
Și-ale păsărilor întunecate mărturii de zbor.
Tu însă mergi în noapte cu pași moi,
Cea-n care-atârnă struguri purpurii
Și tu-n albastru brațele-ți întinzi.
Un rug aprins răsună,
Mondenii ochi unde îți sunt.
O, de cât timp ai murit, Elis.
Ți-e trupul o zambilă
În care degetul de ceară un călugăr își cufundă.
O grotă neagră ni-e tăcerea,
Din care, rar, un animal blajin pășește
Și-ncet el geana grea coboară.
Pe fruntea-ți se prelinge neagra rouă,
Ultimul aur al stelelor căzute.
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre timp
- poezii despre muzică
- poezii despre mitologie
- poezii despre frumusețe
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sunet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Oricât de nobil sunteți Béla Mánn,
îmi pare (spune lumea): "de șieu"
În van veți neglija un Dan
"von Apșa", nobil sunt și eu.
catren de Arthur Dan din scrisoare (1960)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea (după un aforism de Victor Hugo)
Că mori, desigur, te mâhnește,
Pe unii chiar îi îngrozește,
Dar mult mai groaznic, mai cumplit
E să constați că n-ai trăit.
poezie de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire, după Victor Hugo (26 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mori nu este nimic, înspăimântător este să nu trăiești.
(Victor Hugo).
Vezi poezii despre moarte, poezii despre tristețe, poezii despre aforisme sau poezii despre Victor Hugo
Pedepsește cu măsură!
Să-ai măsură-n toate, și-atunci când răsplătești,
Dar mai ales atuncea când vrei să pedepsești;
Căci dacă inocentul nedrept e pedepsit,
Precum Hugo ne spune, se schimbă în bandit.
poezie de George Budoi din Poezii (29 septembrie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* Un innocent qu'on frappe est un bandit qu'on forge. (Fr). (Victor Hugo, Toute la Lyre, Les sept Cordes III [...] | Citește tot comentariul
Vezi și poezii despre schimbare, poezii despre răsplată sau poezii despre inocență
Elis
Perfectă e tăcerea acestei zile de aur.
Sub stejari vechi
Apari tu, Elis, odihnind, cu ochi rotunzi.
Albastrul lor reflectă somnul îndrăgostiților.
La gura ta
Au amuțit suspinele rozacee.
Seara pescarul trase plasa grea.
Un bun păstor
Își mână turma la marginea pădurii.
O! cât de drepte, Elis, sunt ale tale zile.
Încet se prelinge
Pe zidurile goale liniștea albaștrilor măslini,
Se stinge unui bătrân întunecat cânt.
O barcă de aur
Se leagănă, Elis, inima ta pe cerul singuratic.
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre literatură, poezii despre vânătoare, poezii despre seară, poezii despre nuntă, poezii despre negru sau poezii despre iarnă
Calm pe mare
Profundă, TĂCEREA stăpânește peste ape.
Întregul zace-n somn, imperturbabil,
Marinarul istovit privește-n juru-i
Întindere plană și vastă. Golul imuabil.
Nici o adiere de zefir!
Tăcere-nfricoșătoare de mormânt!
În atotstăpânitorul deșert al mării
Fiecare val se-afundă în abis, înfrânt.
poezie de J. Wolfgang von Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre tăcere, poezii despre somn, poezii despre prăpăstii, poezii despre marină, poezii despre deșert sau poezii despre apă
Calm pe mare
TĂCEREA, profundă,-i stăpână peste ape.
Întregul zace în somn, imperturbabil,
În vreme ce marinarul privește istovit.
Nimic. Doar întinderea plană și vastă.
Nici o adiere de zefir!
Tăcere înfricoșătoare de mormânt
În atotstăpânitorul deșert al mării.
Fiecare val coboară, afundându-se-n adânc, spre a se odihni.
poezie de J. Wolfgang von Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre odihnă
Pentru un poet orb
Mulțumesc, poet! - la pragul ochilor mei evlavioși,
Ca o gazdă divină, veniți și vă descoperiți;
Și aurul auriu al viermilor tăi radianți
Luați în jurul numelui meu ca un cerc de stele.
Sing! Milton cântă; cântă! Homer a cântat.
Poetul simțurilor străpunge ceața tristă;
Orbul vede în umbra o lume de claritate.
Când ochiul trupului iese, ochiul duhului vine.
poezie celebră de Victor Hugo din Colecția: contemplațiile (1802), traducere de Andrei David
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre viermi, poezii despre stele, poezii despre simțuri, poezii despre mulțumire sau poezii despre aur
Clipe paradisiace
Când omul, noaptea, doarme
sub slăvile senine
și păsări iscă larme
de triluiri divine;
Când coacăzele straiul
și-l coc sub nori de aur
aici e încă raiul
pe pământesc coclaur.
Șes vast, ne dă flori nouă,
pe lângă unde-albastre.
A raiurilor rouă
e-n sufletele noastre.
O, tril de păsări încă
la fel de clar mai curge
ca-n liniștea adâncă
din vremuri demiurge.
poezie celebră de Verner von Heidenstam, traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre rai
- poezii despre suflet
- poezii despre rouă
- poezii despre religie
- poezii despre păsări
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre flori
Hohenburg
În casă nu e nimeni. Toamnă în camere;
Sonata strălucirii lunii
Și trezirea de la marginea pădurii.
Întotdeauna gândești la chipul alb al omului
Departe de a timpului furie;
Peste un vis se-ntinde ramura verde,
Cruce și seară;
Sunetul își învăluie cu brațele violete steaua
Care se urcă spre ferestrele nelocuite.
Deci tremură străinu-n întuneric,
Care-și ridică în tăcere peste ființa umană pleoapele,
E depărtarea; argintia voce a vântului pe hol.
Comentarii
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre toamnă, poezii despre istorie, poezii despre imagine, poezii despre cunoaștere sau poezii despre întuneric
<< < Pagina 1 >