ceremonie

Ritual

Cerurile
Din imensitate
Ne dau lumină
Forţă şi tărie
De la aştrii
Inspiraţie
Şi pace
De la îngeri
Speranţă
Şi viaţă
Din paradis
Revărsări
De har
În sfere
Concentrice
Ceremonie sacră
Pe altarul
Creaţiei
Pentru noi
Pământenii.

poezie de David Boia (27 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să torn

Să torn un strop de miere sângerie
în apa îngheţată
şi stropul să rămână întreg şi încremenit
- e şi acesta un miracol,
o ceremonie a lumii, ca să ne desfete
şi să ne înveţe cu legile ei.
E atît de simplu:
orice copil poate turna un strop de miere sângerie
în apa îngheţată.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceremonie de visuri

Într-o zi geroasă,
mult timp de la ultima spovedanie,
în reflexia oglinzii mă privesc,
cu o inimă diversă vorbesc.
În versuri dezvolt acum expilicit
o lume din care alung urâţenia,
apoi să ies salvat şi fericit
în ceruri senine să-mi aşez ceremonia
visurilor pure din care renasc mulţumit.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zorile

Ascunzând foşnetul timpului,
mecanismul de orologiu,
amorsându-se pe sine
decantează o ceremonie.
Sfidând graniţa întunericului
cu o cireadă de umbre,
tangentă la vidul orizontului,
lumina se târăşte molatic
cu mişuneala firii.
Vibrează eonii scânteietori
ispitind o armadă de maci
s-agreseze holdele din jur.
Poemul se scrie singur
scăpărând sub litere
un spaţiu nepipăibil
populat cu tâlcuri.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Tu eşti legătura cu rana
atunci când ne vorbim tăcerea
şi faci din viaţa mea
o ceremonie atât de pură

Vocea ta
e cea care plouă-n tăcerea febrei
tu-mi dezlegi ochii
şi te rog
să-mi vorbeşti mereu

Tu eşti adierea trandafirului
ce-şi flutură spinii
în tragedia vântului şi-a inimii
tu ai făcut din viaţa mea o poveste
în care cuvintele
sunt veştmintele
unor fascinante iluzii...

poezie de Lucian Domşa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o zi

te iau de mână din celălalt capăt de oraş
pe o mică stradă din cer
de fiecare dată e altfel
azi drumul e o groapă fără margini

între tine şi capătul zilei e o limită
o simplă atingere a mâinii e o risipă
adâncul ţipă într-o ceremonie albastră
degetele devin franjuri de zăpadă

e o linişte de frunze şi nori
lipseşte dragostea sunetelor
răbdarea dospită şi amăgitoare
lipseşte drumul închinat nouă
azi e o zi fără noi

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar şi aşa te iubeam...

parcă eram de gânduri născut,
in vis, iubire să-mi ajungă!
aveam gura pregătită de sărut
ochiul cald să te străpungă...
aveam zece mâini
dar mai multe- eu aş fi vrut...

până... ieri noapte/când
uimită de cât te iubeam!
mi se retezase o mână
ca-ntr-o ceremonie gravă
ca intr-un vis... de deochi...

dar... şi aşa te iubeam
te iubeam fără gură,
fără mâini...
fără ochi...

poezie de Daniela Pârvu Dorin (1 septembrie 2007)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crin Antonescu, preşedintele neales al României (!?), a întârziat 40 de minute la ceremonia de depunere a jurământului de către noii miniştri ai Cabinetului Ponta (pamflet)

Umblă, umblă vorba-n târg,
Că ce face e cu sârg,
Că îi place pokeraşul,
Ba, mai mult, şi clondiraşul,
Că îi place mult paharul
Şi că-i dă la vorbă harul.
Omul "cel mai mare"-n stat,
Cel atât de contestat,
S-a făcut de băcănie,
Fi'ndcă la ceremonie,
Dumnealui a-ntârziat
Din motive de... sculat:
Dup-o noapte studenţească,
Nu puteau să-l mai trezească...

pamflet de George Budoi din Politică şi politicieni (6 august 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o seară de mai

Când s-a aşezat în genunchi
privirea era îndreptată în pământ,
în nicio parte
nu se întoarce nici dacă o atingi.

nu se întâmplă mare lucru,
tot ce se petrece în faţă
e o ceremonie dintr-un templu,

nu mă grăbesc,
mă simt cuprins în acest ritual
pe care nu-l înţeleg.

Dragostea se simte prin aerul aromat,
pătrunde toată prin trup,
nu am cu cine să o împart,
e ceva care nu te lasă
să priveşti în gol.

Într-o seară de mai

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se naşte povestea mişcării

Dintre toate capetele ce se ridică semeţe,
al tău priveşte departe-n faţă,
pentru privitori pare un lucru normal,
sunt aproape mândru de tot ce se întâmplă
şi mă forţez să fiu atent,
cum se desfăşoară întreaga ceremonie.

Se naşte povestea mişcării,
încălzeşte inimile ce bat ritmic
în acea trepidaţie a siluetei în dans
cu imaginaţia care capătă conturul deschis
spre marginile de care te rupi
când lumina desface umbra în straturi.

Ceaţa nu se poate menţine,
se ridică deasupra şi încet dispare,
numai cântecele păsărilor străbat prin auz
până-n ţinuturile calde,
dar tu gândeşti cu totul altceva
ca într-o dragoste cu ochii închişi

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!