Poezii despre thomas more
Rezultate pentru +thomas +more în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Tentația
Imaginea arată, la umbra clăii, joasă,
Un vânător râvnind la fata adormită.
Va deștepta-o ca pe-o prietenă-ndrăgită
Sau va pleca chemându-și cățeaua lui flocoasă?
poezie de Thomas Braun din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânătoare, poezii despre somn, poezii despre imagine, poezii despre fete sau poezii despre câini
Transcrieri
Capul lui Thomas Morus rostogolindu-se,
roata fără oprire a adevărului
pe dunga de jertfă
a cuvintelor.
*
Tărâm asediat de singurătatea fumului,
reculegerea vântului, urmele subțiri
ale păsărilor -
amintirea scrierii cuneiforme.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre singurătate
- poezii despre păsări
- poezii despre jertfă
- poezii despre fum
- poezii despre cuvinte
- poezii despre amintiri
- poezii despre adevăr
Amintire
Mintea uită o mie de lucruri, bune sau fărădelegi,
De pildă, aniversarea unor războaie sau moartea unor regi,
Își amintește-n schimb o clipă de perisabilă fericire
"Era pe la amiezi, lângă clopotnița din sat, înaltă și subțire..."
Sau "într-o noapte cu lună plină, în luna mai,
Când un vânt rece bătea prin lanul de grâu bălai
Încrețind obrajii pârâiașului de dincolo de drum,
Poposind aici și-a descărcat povara de parfum,
Aromele de pin... scuturând, indolent și leneș,
Două dintre micile petale-ale unei flori de măceș".
poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre înălțime
- poezii despre schimbare
- poezii despre sat
- poezii despre război
- poezii despre păr blond
- poezii despre noapte
- poezii despre monarhie
Întorcându-mă acasă foarte obosit
Când mă lungesc pe margine drumului,
iar apa devine lăptoasă,
simt că
dacă ațipesc
nu mă voi mai trezi din somn șapte ani.
Nu vreau să mi se întâmple
ceea ce i s-a întâmplat lui Thomas the Rhymer
adică nu vreau să mă trezesc
cu o limbă
care nu poate spune niciodată minciuni.
Ce m-aș face cu prietenii mei?
Și cum aș suporta
strigătele triumfătoare
ale dușmanilor?
*Thomas the Rhymer (cca 1220 1298) sau Thomas Learmont, sau True Thomas a fost un moșier și-un cunoscut profet scoțian având harul poeziei și rivalizând ca reputație cu celebrul Merlin. Darul profeției a fost primit împreună cu darul de-a nu putea minți niciodată.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre minciună, poezii despre reputație, poezii despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre poezie, poezii despre dușmănie sau poezii despre devenire
Cântecul unui câine năzdrăvan
Sunt mulți cei care spun că fiecare câine are-o zi a lui,
Că o pisică are-un număr de vieți sau altul;
Cum sunt și unii care cred că homarul este roz,
C-albinele lucrează doar în stupi, unde-și au și patul.
Mai sunt și cei care pretind, puțini, că un anume cal
Are pe cap două cocoașe și-n frunte un corn curbat,
Iar un tip care spune,-n glumă, c-o iapă poate face cuib
E la fel de rar ca un măgar roșcat.
În pofida celor spuse, am momentele mele fericite,
Prețuiesc oasele mai mult decât s-ar putea crede
Și deși nu apreciez gălbejitul biscuit, la nevoie îl înghit,
Și-mi mai place să fug după iepuri, să prind pietre.
Dar cea mai mare încântare e să-mi înfig colții
În pulpa unui juncan grăsun și delicios;
Iar dacă-i mușc chestiile dintre picioare, un răsfăț,
Sper că nu mă veți considera prea vicios.
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre viață, poezii despre umor, poezii despre răsfăț, poezii despre roz, poezii despre păr roșcat, poezii despre picioare, poezii despre numere sau poezii despre măgari
Uneori cerul e prea luminos
Uneori cerul e prea luminos
Sau are prea mulți nori sau păsări,
Iar în depărtare-i un soare prea strălucitor
Care te face să te gândești la el.
De ce-i mâna mea prea tocită
Pentru a tăia propriile-mi imagini,
Mie însumi oribile,
Cu zâmbetele lor prea rodnice,
Aș vrea să cunosc
Imponderabila atingere-a buzelor
Pe care nu le pot ridica, dar pot;
Creatura cu chip de înger
Care-mi spune că doare
Și care vede cum trupul meu
Se pierde-n nemernicie?
Nu există nicio pauză. Pune surâsul
Acolo unde s-au uscat lacrimile.
A rămas durerea îngerului;
Cuvintele lui ard.
[...] Citește tot
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sânge, poezii despre zâmbet, poezii despre suferință, poezii despre nori, poezii despre mâini, poezii despre lumină sau poezii despre inimă
Acest ultim trandafir înflorit
Acest ultim trandafir înflorit al verii
E-o candelă-n amurg lângă icoană,
Toți foștii lui companioni
Zac secerați deja de toamnă;
El n-are rude prin apropiere
Cărora-n aerul sticlos și-nfrigurat
Să le-arate pojarul petalelor de foc
Sau să schimbe-un oftat c-un alt oftat!
O, nu, nu te voi părăsi singurel aici,
Atârnat de-un lujer și uitat de fluturi
De vreme ce toți cei frumoși au ațipit,
Mergi și dormi și tu cu ei alături.
De-aceea-ți scutur încetișor corola
Pe lutul în care zac morți acum
Bunii tăi prieteni de-astă vară,
Văduviți de culoare și parfum.
[...] Citește tot
poezie de Thomas Moore, 1779- 1852, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri, poezii despre toamnă, poezii despre rude, poezii despre moarte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Navighează, navighează...
Navighează, navighează, velier neînfricat
Acolo unde-adie întotdeauna vânturile bune,
N-ai cum ajunge-ntr-un loc mai trist și mai întunecat
Decât locul de unde ai ridicat velele și-ai plecat în lume.
Fiecare val, în trecere, parc-ar vrea să spună, "Hei,
Deși poate moartea sub zâmbetele noastre se aține,
Suntem mai puțin reci, mai puțin ipocrite decât cei
Al căror surâs ucigând speranța, te-au ucis pe tine."
Navighează, navighează pe mări nemărginite tenace
Pe vreme bună sau pe vreme rea navighează neîncetat:
Ce mai furtunoasă mare e un loc de tihnă și de pace
Pentru cel care lasă-n urmă asemenea inimi pe uscat.
Sau dacă vei întâlni un ținut nelocuit, un litoral
Unde, cu inima lui fățarnică, n-a călcat niciodata omul,
Unde niciun sperjur n-a pus piciorul trage, velier, la mal;
Însă până atunci ține departe de ancoră nostromul!
poezie de Thomas Moore, 1779 - 1852, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre perseverență sau poezii despre pace
Ultimul Corsar
Vânturile urlau, valurile se umflau,
Cerul era înnorat, de-un gri murdar,
Când echipajul cu ochii-n flăcări, pe-o navă fără nume,
A tras alături de ultimul corsar.
"De ce-aleargă velierul cu velele întinse-n furtuna hohotitoare,
Când celelalte nave le țin de vergă strâns înfășurate?
Spune, veniți de pe coastele Salvadorului* cel sfânt
Sau din golful Caraibelor îmbelșugate?"*
"Venind de pe-un țărm necunoscut, dintr-un golf de sondă* neatins,
Navigăm fără compas și cârmă pe unde lipsite de hotar;
Deasupra, dedesuptul navei noastre mor păsările mării și rechinii
Iar ea-i condusă de ultimul Corsar."
"Pe stâncile Capului Verde se vor auzi-n această noapte
O izbitură strașnică și-un muget infernal;
Iar mâine apele, gemând, vor trage din străfunduri
Epava și cadavrele la mal."
[...] Citește tot
poezie de Thomas B. Macaulay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre zbor, poezii despre superlative, poezii despre râuri, poezii despre insule, poezii despre apă sau poezii despre viitor
Cere
Cere iertare iarăși omului cu tenul închis
care stătea-n crevașa clădirii și care ți-a cerut câțiva bănuți
și tu l-ai mințit încă odată fața lui uscată s-a deschis
ca o palmă și te-a lovit cu rușine iar tu trebuie să te simți
rușinat tu i-ai văzut trăsăturile chipului distorsionate și l-ai
recunoscut ca fiind încă ființă omenească nu un animal altul
decât animalul care-i fiecare dintre noi deși ne mințim că nu-i așa
acea minciună e o cruzime care speri tu va fi dizolvată-n valul
unui zeu iertător un zeu în fața căruia vei sta cum ai stat
în fața acelui om dar zeul tău se va întoarce de la tine
și te va părăsi lăsându-te fără cuvinte tot așa cum acest om
în zdrențe este fără cuvinte-n fața ta.
poezie celebră de Thomas Mann, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre rușine, poezii despre iertare sau poezii despre animale
<< < Pagina 1 >