+ramai +cu +mine

Leon: Foarte bine, atunci. Dacă nu vrei să rămâi cu mine, va trebui să continui să lupt. Voi călători oriunde sunt delegaţii ruseşti. Îi voi transforma pe toţi în Iranoffi, Buljanoffi şi Kopalski, iar lumea va fi plină de restaurante ruseşti. Voi depopula Rusia. Tovarăşă, odată ţi-ai salvat patria întorcându-te. Acum poţi s-o salvezi doar dacă rămâi.
Ninotchka: Dar dacă trebuie să aleg între interesul personal şi binele ţării, cum aş putea să ezit? Nimeni nu va spune că Ninotchka a fost o rusoaică infamă.
Leon: Draga mea... (Se sărută.)

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Un pumnisor cu ultima fărâmă de soare de pe cerul meu..
şi. o răsuflare..
.. ultima mea răsuflare de dinainte de moarte..
o voi aseza la picioarele inimii tale
s. o foloseşti la nevoie..
când gheată îţi va deveni viata,
curgere calda de lumina sa ramai, peste lume...

Ultima picătură din mine
n. o voi duce zeilor s. o bea..
Ci. o voi pastra pentru setea ta..

Arsura sufletului nu mi. o voi stinge cu roua lacrimilor mele,
ci le voi pastra pe toate, cu grija, in cupele noptii
pentru a. ti inroura visele,
viaţă sa prindă toate...

In graba, daca mâna ti. o voi atinge vreodată..
In mine va rămâne scrisă... poezia ta..

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe-al meu, ce Moş Crăciun!

O-ntâmplare-ntâmplătoare s-a-ntâmplat întâmplător,
(Dacă nu vă zic acuma, ce şi cum, parol, că mor!)
M-am trezit de dimineaţă, la cumpărături să merg-
Era frig, era şi ceaţă, ochelarii dau să-i şterg,
Dar, îi scap din mână, iaca, calc pe ei şi îi strivesc-
Na, că nu mai pot acuma preţurile să citesc.
Intru-n Mol mă uit în stânga şi în dreapta mă chiorăsc,
Ce să iau, să umplu coşul, încă nu mă hotărăsc.
La intrare chiar pe dreapta, Moş Crăciun lângă un brad
Zâmbea tâmp, c-o blondă-n braţe, slabă şi cu ochi de jad.
Mă opresc şi mă uit bine, chiar şi fără ochelari,
Moşu-o mângâia pe fese şi pe sânii ei cei tari.
Măi, să fie, parcă-i Gheorghe, Gică-al meu, privesc şaşiu-
M-a văzut, se înnegreşte, nici nu pot să vă descriu,
Cum se schimbă feţe feţe şi-o aruncă pe blondină,
Peste sacii cu cadouri, lângă mine o vecină:
-Aoleu, ăsta nu-i Gheorghe, Maricico, ce-i cu el?
Că eu îl ştiam mai mare, acu'i tare mititel,
Parcă a intrat la apă şi-i cam galben, vai de el!
Gheorghe tremura ca varga şi suna din clopoţel.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Sunteţi mai mult decât un semizeu! Sunteţi zeu sută la sută!...
Autorul (dezamăgit): Iar tu rămâi doar un personaj... Nu eşti capabil de trăiri individuale! Memoria ta este colectivă. Nu ai personalitate proprie. Oricât m-aş strădui! Nu iese nimic! Mediocritatea ta este şi a mea! Accepţi orice sugestie a autorului. Nu te poţi ridica deasupra propriilor tale limite. (Isteric. Aruncă hârtiile pe jos.) Eşti un ratat! Înţelegi? Un ratat!... Exact ca mine! Un ratat!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardelenească

Când m-am dus la cătănie
Am fost zis către Mărie:
Io mă duc, rămâi cu bine!
Şi-a rămas…, dar nu cu mine.

epigramă de Eugen Albu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să vă spui oameni buni o poveste cu mine, cu Gheorghe şî cu Georgel. Georgel ie băiatu lu Violeta ş-a lu Costel E şcolar în prima clasă... Mă, oameni buni, nebuniră cu toţ! Şî Violeta şî Costel să dedeau de ceasu morţî că Georgel trăbă să planteze un pom... Că cică iera ordin de la ministru să planteze un pom... că le zâse ministru că azi şcoala trebuie nu doar să instruiască, dacă zâsăi io bine cum să zâce, da şcoala le zâse ministru, trăbă şi să educe... Gheorghe nu pricepu... Io ştiu, zâsă iel, că la şcoală tră să te duci ca să nu rămâi prost... Da, mă taticule, îi splică Violeta, ca să nu rămâi prost... înseamnă că te instruieşte... şi ca să nu-l faci pă altu prost în faţă când stai de vorbă cu iel, înseamnă că te educă... Asta-l cam convinsă pă Gheorghe că-i bine să planteze şî Georgel un pom. Şî tot Gheorghe fu cu gându, ca să planteze un prun... Că lui tare-i plăcu prunu, şî c-ar fi tare mândru dacă nepotu lui ar planta un prun...

citat din filmul serial Varvara, "Gheorghe, Georgel şi prunul!" de Corneliu Sofronie (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama m-a învăţat nişte lucruri

Mama m-a învăţat LOGICĂ...
"Dacă-o să cazi din copac şi-o să-ţi rupi gâtul, n-o să mai poţi merge cu mine la cofetărie."

Mama m-a învăţat MEDICINĂ...
"Dacă mai încrucişezi mult ochii, aşa o să rămâi, saşiu!"

Mama m-a învăţat SĂ FAC FAŢĂ PROVOCĂRILOR...
"Unde te gândeşti? Răspunde când vorbesc cu tine... Nu-mi mai întoarce vorbele!"

Mama m-a învăţat ce este UMORUL...
"Când cositoarea îţi va tăia picioarele, să nu vii repede la mine!"

Mama m-a învăţat să devin ADULT...
"Dacă nu mănânci toate legumele, n-o să creşti niciodată mare!"

Mama m-a învăţat GENETICĂ...
"Te comporţi exact ca taică-tău!"

Mama m-a învăţat despre ORIGINI...
"Te comporţi de parcă te-ai fi născut într-un grajd!"

[...] Citeşte tot

poezie satirică de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posesivul: acum să vorbim despre libertatea ta! Rămâi cu mine, da?

aforism de Iulia Mirancea (28 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga "Stejarului" (Prietenului meu, Dr. Cezar Neguţ)

Mai întoarce-te "Luceafăr", din cel drum rătăcitor,
Cu-o şuviţă de lumină linişteşte-mi al meu dor,
Schimbă-mi "calea" şi destinul, cu-ale tale raze lungi,
Încă n-am fugit departe, încă poţi să mă ajungi.
Vino! Cât trăiesc speranţa zilelor ce le mai am,
Luminează-mi calea neagră, altfel simt că mă destram.
Dacă n-ai puteri depline, cere-i "Lunii" ajutor
Şi sub bolta ei gălbuie să mă faci nemuritor.
Vino! Bate-mi la fereastră, ori când vrei, uşa e largă,
Ia în braţe o"Steluţă", care rănile să-mi şteargă
Şi rămâi măcar o "vreme", pe acest pământ de stele,
Unde moşii mei visează, în "coşciuguri" de nuiele,
Şi aicea ai un leagăn, şi-amintiri nemuritoare,
Rădăcini ce-şi mai trag seva, vremilor necruţătoare.
Te cunosc luceafăr falnic, mai bine ca orice-n lume,
Dacă vrei, şi-aci e locul, unde-ţi poţi forma un"nume".
Timpul trece, timpul vine, pe pământ sau sus în cer,
Nu-l poate opri vreodată, nici cel mai năstruşnic "ger".
Ce-a trecut nu se întoarce, ce va fi, sperăm mai bine,
Dacă "tu" şi a ta "lună" veţi mai poposi cu mine.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pizza, my love!

Eşti cumva un om normal
Şi-ţi doreşti să fii uimit?
Vrei să fii tu mai special,
Să faci ceva mai diferit?
Atunci e clar ce tre' să faci
Ca tu, cel vechi, să nu mai fie...
M-asculţi pe mine, deci tu să taci,
Du-te in bucătărie!

Te pui şi faci un blat frumos,
Rotund, moale şi pufos,
Şi-apoi începi să pui pe el
Bunătaţi de fiecare fel.
Întâi pui suc de roşii dulci,
Întinzi şi-apeşi să intre-n blat,
Va deveni gustos şi bun,
O să fie aromat.
Puţin salam şi multă şuncă,
Doar nu suntem la regim,
Puţin curaj, puţină muncă

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!