Poezii despre pom înflorit
Rezultate pentru +pom +înflorit în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Doctor zburând
Cică era doctor de suflete și toată lumea-l știa
(deși după figură aducea a hoț de buzunare)
le punea-n atele din lemn de tei înflorit și la viața viitoare
- avea și o reclama la o gazetă - erau ca noi
m-am dus la el într-o doară plângându-mă de niște dureri care nu erau ale mele
după ce iubita mi-a zis ca semăn cu un pom plin de păreri de rău
din pricina operelor mele incomplete
de parcă opera dumnezeului ei la care se ruga - dă-mi doamne dragostea
nebunului ăsta -
pe furiș în baie era completă
ea nu avea nici o prețuire pentru scrisul meu, între noi fie vorba
socotind că fac asta pentru că n-o iubesc
și nu mă dezlipeam de stiloul acela blestemat ca să n-o pot mângâia
era cunoscut asemenea unui cal breaz doctorul
și se spunea ca dresese de-a lungul vremii suflete de precupețe bașoldii
sau ftizice
de cavaleri înzăuați ca niște pești argintii de uscat rămași de la vreo viitură
și de viceregi călări pe câșlegi cu capul plin de caravele amușinând vanilii
dar și de măcelari, bunăoară pe-al lui Nea Marcel
sau de saltimbanci mereu plânși
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Iubirea ca o sârmă ghimpată (octombrie 2016)
Adăugat de Dragoș Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre suflet
- poezii despre oraș
- poezii despre medicină
- poezii despre medici
- poezii despre jurnalism
- poezii despre frumusețe
- poezii despre culori
- poezii despre zoologie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Rugăciune pentru ocrotire
Tu, cinstită cruce,
lemnule preadulce,
pavăza credinței,
arma biruinței,
vino azi pe cale
să-ți dau închinare
cu dreapta la frunte,
spre plete cărunte,
cu dreapta la stele
să culeg din ele,
să semăn cu vise
ogoare întinse.
Și vino, minune,
să-ți spun rugăciune
să o duci la Domnul,
când biruie somnul.
Tu, pom ce-nflorește
și în mine crește,
și nu treci prin toamnă
dezbrăcat de haină,
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lemn
- poezii despre flori
- poezii despre visare
- poezii despre virginitate
- poezii despre vestimentație
- poezii despre toamnă
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre religie
Dar cine-a ucis?
Dar cine-a ucis primăvara din noi,
De nu mai surâdem unui pom înflorit
Și mergem pe stradă ca niște strigoi,
Izolați în tăcere, cu pasul grăbit?
Dar cine-a ucis bucuria din noi
Când râsul ne este doar tristă povară,
Iar lacrima cade în searbăd noroi
Pe geana zdrobită de tristețea amară?
Dar cine-a ucis copilul din noi
Ce nu mai știe prin parcuri s-alerge,
Dorindu-și ca râsul să i-l dăm înapoi,
Ne-nțelegând a dezastrului lege?
Dar cine-a ucis bătrânul din noi
Așteptând ca un suflet să-i bată în poartă,
Nepricepând absurdul război
La care-l condamnă inumana lui soartă?
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre absurd, poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre strigoi, poezii despre război, poezii despre răutate sau poezii despre râs
Fericirea leului
*FOAIE VERDE de nai-dam
Omul s-a numit Adam,
FLOARE RARĂ înflorită
*ESTE FRIG ȘI se mărită
GER AFARĂ - iarnă grea
*RAGE LEU-N gura mea
BĂTĂTURA-i de la pix:
*IARBA VERDE fix la fix
ARE-N GURĂ numai om
*CUCU VREA SĂ-I CÂNTE-N POM
*E GONIT și alungat
IUTE DE OM mare-n "stat"
*DUMNEZEU cu mila
S-A DUS acum pila
DE MULT s-a tocit
*ESTE DOAR UN MIT
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache din Carte de poezie religioasă și rugăciuni (10 august 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre legi, poezii despre gură, poezii despre frică, poezii despre apicultură, poezii despre țări, poezii despre vânătoare, poezii despre vânt sau poezii despre vorbire
Preotul
Pom înflorit,
cu ramurile îndreptate spre Cer
și florile dansând
pe muzica Îngerilor:
în armonie
cu Spiritul Luminii!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (3 mai 2015)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre muzică, poezii despre lumină, poezii despre crengi sau poezii despre copaci
Pentru prietenia ta, omule...
.. în trecerea timpului, cu toții am observat că pe un drum neumblat cresc repede spinii
și buruienile, într-o brazdă de pământ bătucită cu talpa întărindu-se o prietenie frumoasă
cum nu mai poți să ai la fel alta chiar dacă vei lega mereu alte legături, că-ntre semeni un
om nu poate trăi singur nici atunci când ar avea-n curte o fântână să-i curgă-n găleată cu
arginți încontinuu, pentru că, oamenii, nu vor înceta să aibă mereu nevoie unii de alții așa
cum sunt, buni sau răi, cuminți-necuminți, amicii adevărați valorând mai mult decât frații
așezați printre aceia falși și prefăcuți care te-nconjoară ca umbra atât cât în viața ta este
soare, aici pe pământ existând o singură cale să poți avea prieteni buni, căutând tu însuți
să fii un prieten bun semenilor, ca un sfătuitor de bine, nu ca cei care le laudă nebuniile și
apoi râd ca netrebnicii pe seama lor, lipsiți de rușine... o mână ce-ți șterge lacrima atunci
când te doare, ochii, care-ți văd calitățile, știindu-ți toate defectele, un spate care te cară-n
vremi de război rănit în spinare, vocea aprigă ce se ridică spre-a-ți lua apărarea, căutând
pentru tine dreptățile, e prietenul tău bun, omule, în toate dățile... dintr-o prietenie ce nu a
înflorit în margini de drum... că-i mult în viață s-ai un prieten, doi, și mai mult însemnând,
ca să ai trei, aproape imposibil fiind... un prieten, semănând cu o poartă de rai, el văzând
pentru tine ce pentru el vede într-o lume a lumii cu lumea-n vălmășie, deficitară-n a crede,
toți întâlnind pe cărări și hoți de suflete care mușcă și fug deznădăjduindu-ne, un cerc de
prieteni, fără să-l poți trasa cu compasul nici când i-ai alege cu dinadinsul, tu, trebuind să
afli singur că prietenia-i posibilă doar între oamenii buni și că pe prietenii buni nu-i pierzi
niciodată, dar c-un prieten nărod ajungi să umbli din pod în pod făr-a trece peste niciunul,
[...] Citește tot
poezie de Lidia Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre dușmănie, poezii despre greșeli, poezii despre zile, poezii despre tragedie, poezii despre sărăcie sau poezii despre singurătate
Gând înverzit
Îmi fac intrarea pe o foaie albă,
În zori ajung la forma unui om,
Adun toate tăcerile-n zăpada
Pe care primăvara a agățat-o-n pom.
Aș scrie într-o grădină însorită
Și liniștea aș lua-o dintre flori,
Aș umple foaia care-i cucerită
De vers lipit de soare fără nori.
Când scriu acum, mi-e dor de primavară
Și port în gânduri versul înflorit,
Iubirii dărui veșnica povară
A gândului ce-a stat și-a înverzit.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre zăpadă, poezii despre verde, poezii despre primăvară sau poezii despre nori
Devenire
În ger stă raza lunii tot fierbinte. furtuna
cosmică nici azi n-o surpa, trecând
prin mâna mea făcută lupă, tăcut pe lucruri
cade și le-aprinde.
O sevă nouă spre lumină urcă, din sinea
veche viul se desprinde, un pas clintesc
agale înainte și-adâncu-n lut izvoarele-și
destupă.
Cunoști o devenire mai ușoară, țărână
grea mai fără de povară. tu, timp înalt, cu
gândul înfrățit?
Mai vast ne vei urca spre primăvară, lin
ancorând pământul într-o seară cu primul
pom pe câmpuri înflorit!
sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre înălțime, poezii despre seară, poezii despre prezent, poezii despre mâini sau poezii despre lut
Martie ne-a păcălit!
Aoleo, dar ce-i afară,
Fulgii-ncet din cer coboară,
Ninge, ninge și iar ninge,
Norii cern fulgi cât o minge!
E final de mărțișor,
Dar cerul e tot un nor,
Fulguiește neoprit,
Nici un pom n-a înflorit.
Iarba pe care-n trecut
O tundeam că-a prea crescut
Astăzi nici un fir nu are
Ce e asta, frățioare?
Berzele, cochetele,
Și-au schimbat tabietele,
Pe la streșini se adună,
Mai ceva ca la furtună!
[...] Citește tot
poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre sfârșit, poezii despre schimbare, poezii despre păcăleli, poezii despre ninsoare sau poezii despre creștere
Toamna mea
M-aș face-un râu și cursul lin mi l-aș întoarce
Să clipocesc pe urme vechi înspre izvoare,
Să simt aproape stânca ce lacrimă își stoarce,
Nu vreau să mă prăvăl și să mă pierd în mare.
M-aș face-un pom întors la seva de-nceputuri
Să uit de toamna ce ramuri verzi mi-a văduvit,
De iarna ce-mi întinde recile-așternuturi,
Să fiu în primăvară cu ramul înflorit.
Visez frumos, mă întristez că nu se poate
Să mă-ntorc în vremuri de-nceput oricât aș vrea,
Se-nvârte roata timpului stăpână-n toate,
M-am împăcat cu gândul... Trăiesc în toamna mea...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre stânci sau poezii despre râuri
<< < Pagina 1 >