Poezii despre natura simbol al
Rezultate pentru +natura +simbol +al în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Martie
Martie, e luna în care aș vrea
Să-ți spun din nou, dacă aș putea
Aș vrea la început de primăvară
Să-mi dai o șansă, a doua oară.
Un cer senin este deasupra
O rază caldă, scaldă lumea
O lună albă ca zăpada
Și ghiocei în toată țara.
Vrăjit de zâmbetul tău lin
Un gând încerc ca să exprim,
Privirea ta m-ademenește
Gândul sublim pe loc ea îl topește.
Natura parcă reînvie
A doua șansă-aș vrea să fie
Copacii toți au înflorit
La fel și sufletu-mi mâhnit.
[...] Citește tot
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre primăvară
- poezii despre gânduri
- poezii despre ghiocei
- poezii despre țări
- poezii despre început
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zâmbet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Malorum...
Un soare ce întunecă pământul,
Un gând ce întunecă lumina,
O beznă a cumințeniei,
SUB SPECIE AETERNITAS...
Pavăză a discordiei,
Sabie intrigantă,
Perfidie străbună,
INSTRUMENTUM BELLI...
Abis paradisiac,
Natură de clevetitori,
Simbol pentru cucernici,
DEPLETOS OMNI INIQUITATE...
... și un dumnezeu divin,
Preablând
Slăvit
ET AMENS...
Din toate acestea ieșirăm noi
DEO ODIBILES!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (12 noiembrie 2004)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre simbolistică
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre natură
- poezii despre Soare
Prea bunul meu amic
Cu frunze arămii, și galbene, aieve
Redând același timp, menit ca să releve,
Pe un acord de vânt, asemeni de vioară,
Un cântec mișcător ce cugetul strecoară.
Prea bunul meu amic, de vezi că-i Toamnă iarăși,
Și anii au trecut de când suntem tovarăși,
De vezi c-al său nărav răsună-i iar în strune,
Acum la început, în vreme de Răpciune,
Credinței ce-i supun a mea părere-mi lasă
În crezul filozof convingerea piloasă,
Ce într-un tainic iz, când Toamna iar revine
Natura iar murind, un adevăr susține;
De-avându-și definit și consacrat concretul
Din miez poți intui și-i desluși secretul
Că Toamna revenind, în ciclu-i ea rescrie
Un simbol celor ce renasc în prietenie.
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (26 februarie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre toamnă, poezii despre prietenie, poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre trecut sau poezii despre secrete
Impotența redării
Ați fost vreodat' epuizați de frumusețea
Ce-o găzduiți alături zi de zi,
Să nu mai știți părinți și nici copii,
Să nu mai știți c-ați trecut tinerețea?
E straniu, ca-ntr-un gând de masochist,
Dorindu-ți certă exclusivitate
Dar și-a-mpărți-n același timp cu altul, parte,
Ce ai să iubești?... Ești Mefisto și Christ!
De câte ori n-ai regretat norocul
Ce nu-ți dă șansă să expui sublimul,
Să-l vadă o lume-ntreagă... femininul
Când e superlativ și i-ai vrea public locul?!
Cert sunt că ce-i frumos este simbol mândriei,
Căci e-un mister, plăcutul nu-i un viciu;
Finețea, gustul, fizicu-n deliciu,
Se-ngemănează caracterului, moralei, datoriei!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre frumusețe, poezii despre iubire, poezii despre tinerețe, poezii despre superlative, poezii despre noroc sau poezii despre naștere
Culturistul
Își face ego-ul propriu o cultură
sculptându-și singur corp, cu dalta muncii;
să își câștige mușchii, precum uncii
de preț... Să ne redea frumosul, de natură.
Ascet, își lasă zilnic plăceri proprii
-să-și facă-n trudă trup de vis, o gală-
stupefiând o lume, c-un simbol de-o seară;
făcând-o fremătândă, adulmecat cu ochii.
Se luptă zilnic, ore-ntregi, cu sine
-Fără să-l vadă nimeni- un alpinist;
în fond este mai mult de-un nevăzut artist,
căci e și sculptor și sculptură vie, în vine.
Se drămuiește-n tot, fără excese;
își face viața un calvar... De drag
se devotând pentru ce suntem; un șirag
miozic, de bicepși, de deltoizi, de fese.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre sculptură, poezii despre bărbați, poezii despre arte plastice sau poezii despre uitare
Precursorii și urmașii (O schițare în versuri a istoriei literaturii române)
EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schițare a ei, expusă în numeroase strofe nepretențioase, scrise pe înțelesul tuturor și trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă țară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de față este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulți dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanță națională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.
Arhitecții de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omenești,
S-au născut, trimiși de ceruri, și pe plaiuri românești.
Prima scriere-n română e-a lui NEACȘU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Brașovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinșpe și sfârșea cu douășunu...
"Dau știre Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc și Mehmet din Sofia au pornit..."
Așa scrise NEACȘU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că și mai vechi sunt texte românești care-o s-apară.
Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărți,
Apărură-n largul țării, cât poți urmări pe hărți.
Știm din școli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre meșteri, poezii despre știri, poezii despre vulcani, poezii despre urși polari, poezii despre tragedie, poezii despre tipografie, poezii despre tezaur, poezii despre testament sau poezii despre suprarealism
Vulcan... de poezie
Din călător, pe alei de poezie
M-am rătăcit, pe conul de-un vulcan
Ce pare stins, lipsit de frenezie
De culori vii... Era doar fadul tan!
M-am dezgolit de orice precauții
Și m-am întins înscrisuri, mădulare,
Cum pur în adevăr îndrugi... discuții
Pe-un sit necunoscut, cu ochii în soare.
Doream să mă-mbăiez ca-n Sfânta Ana,
Să-mi iau răcoare din căuș fierbinte,
Să-mi torn pe răni, să beau cleștar cu cana...
Să fiu părtaș când demon se dezminte.
M-am retrezit ca din seism teluric
Cu eructări în îmbăliri de lavă
Din guri hulpave împroșcând azuric
În stratosfera minții... din hazna scârnavă!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vampiri, poezii despre sânge, poezii despre sfinți, poezii despre promisiuni sau poezii despre poezie
Politica
O pretenție!... Că altfel lumea n-ar mai exista, de nu s-ar spune cum să fie,
ca și cum Creatorul sau Geneza însăși, totul, s-ar organiza dup-un patern;
un alter Dio, auto-atotpretins singular pol, spre-un unic mers?!? O profeție,
de care nu dispune-n fond, nu face parte din natură!... Impostoare, o blasfemie!
Un Univers întreg, cu tot, Pământul de la zero, e într-o trudă-nspre suprem, selecție
din care numai "Ei" sunt vârful, plus-valoare, gena dominantă punct cu punct?!? Sunt
lecție
de purul adevăr ce nu-l cunoaștem, doar îl declinăm controversați de neștiință
căcii ne-am născut noi proprii demoni, iute oportuni în vorbe de progres, fără
conștiință!
E Anticristul ce mereu îl căutăm, nebănuindu-ne confrați ce ni-i alegem în minciuna
ce-adulăm,
căci - incapabili fiind măcar să copiem "existul", să lăsăm simțuri, din văzut să
învățăm, să știm să ascultăm-
ne aruncăm printre urale de-adulaci goliți de minți!... Vrem numai interese
în termenul, ce-i cel mai scurt -pân' la sfârșitul nostru, nu al lor- purtaci de fesuri, fese!
Și-avem câteva mii de ani de dincolo de Christ de când tot bâjbâim
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre politică, poezii despre planete, poezii despre minciună, poezii despre adevăr și minciună, poezii despre învățătură sau lecții de engleză
Articole culturale referitoare la natura simbol al
- Frans Lanting: Natura lirică în poze
- Ernestine Leikeki Sevidzem: O „genera?ie a pădurii” trăie?te în armonie cu natura
- Paul MacCready: Natură versus oameni
- Simbol și alegorie în opera Sf. Antim Ivireanul
- Janine Benyus: Designurile naturii
Mai multe articole despre natura simbol al la Blog.Citatepedia.ro »
Articole lingvistice referitoare la natura simbol al
- O literă în plus
- Natura sălbatică nu e mâncare
- Protejați natura
- Expresii despre natură ?i peisaje
- DOOM 2: mitoman mixtum compositum
Mai multe articole despre natura simbol al la Blog.Ro-En.ro »
Articole de artă referitoare la natura simbol al
- Phantasmagoria
- 11172014 / Cabinetul de curiozități
- Edvard Munch
- Fața dinăuntru a peretelui
- Simbolismul lui Salvador Dali
Mai multe articole despre natura simbol al la GaleriaDeArta.com »