Poezii despre despre oameni
Rezultate pentru +despre +oameni în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Poem petrolifer
Vă voi vorbi despre oamenii petrolului
și despre sufletul lor negru și mai inflamabil decât petrolul.
Vă voi vorbi despre mine
fiindcă nimeni mai mult decât mine nu poate fi un om al petrolului
și sufletul meu negru și inflamabil
mă face să vă vorbesc vouă celorlalți oameni, cu toată brutalitatea.
Așa trebuie vorbit despre petrol: cu brutalitate.
(...)
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- citate de Geo Bogza despre vorbire
- poezii despre petrol
- poezii despre brutalitate
- poezii despre suflet
- citate de Geo Bogza despre suflet
- poezii despre poezie
- citate de Geo Bogza despre poezie
- poezii despre negru
- citate de Geo Bogza despre negru
Mori de vânt
desigur, despre poet
vorbește poezia lui
dar
și pantofii care-l poartă,
masa la care scrie,
ceașca lui de cafea,
tăcerea odăii.
poate mai vorbesc despre el
fotografiile,
câțiva oameni
și multe nopți palide, înainte de răsărit
apoi, despre poet
va mai vorbi
un timp
vântul
.
voi, morilor ce măcinați
rugați-vă
să mai însemne ceva
cuvântul
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre încălțăminte, poezii despre tăcere, poezii despre timp, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre fotografie
* * *
Mulți oameni spun că visele
Nu sunt decât fabule și minciuni.
Dar poți să visezi așa un vis,
Care cu siguranță să nu fie minciună
Și mai apoi să se arate adevărat.
Clară este dovada
Adusă de celebra viziune
Arătată regelui Scipio
Despre care a scris Macrobiu
Pentru că în vise binevoia să creadă.
Mai mult, dacă cineva crede sau spune,
Că e o prostie sau o nebunie
Să crezi că ele se realizează,
Atunci aceia nebun să mă numească;
Căci eu sincer cred
Că un vis este un avertisment
Al bunelor și relelor ce ne așteaptă;
Și mulți, visând, pretind
Că noaptea lucrurile sunt confuze
Și doar apoi limpezi se văd.
poezie de Guillaume de Lorris din Romanul Trandafirului (1230)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre minciună
- poezii despre adevăr și minciună
- poezii despre viziune
- poezii despre sinceritate
- poezii despre siguranță
- poezii despre prostie
- poezii despre monarhie
Revedeam
Revedeam aceeași emoție
Cu care adormisem
În mădularele&matricele cuiva
Știam că nu face parte din mine
Și ca aș putea pleca
Să-mi revăd familia
Dar aveam o alta
Fiecare pădure de oameni
Ce creștea pe spatele meu
Nu vedea decât lumina lunii noastre
Doar seara
Și apoi era smulsa
Fiindcă nu era estetic sa ai o familie
Fiindcă undeva, copiii tăi mor,
Zilnic
Stelele ce se prăbușesc, cu nicio dorință,
Sunt copiii tăi
Ce cerșesc în genele ei
Hai să lăsăm perdeaua
Să-și lase pantofii pe marginea patului
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Florescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre familie, poezii despre copilărie, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre schimbare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un războinic adormit
În așteptarea următoarei bătălii cu marea
O navă în port este-asemeni unui războinic adormit,
Ieșită în largul oceanului revine la viață,
Scoate fum, scrâșnește și înfruntă talazuri uriașe.
Este o casă, este o fortăreață, este raiul pentru câțiva oameni,
Un loc unde se muncește, se mănâncă, se doarme,
Se rememorează întâmplări din trecut,
Se meditează, se fac planuri, se speră.
Mare și puternică, dacă-ar putea vorbi
Ar povesti despre țărmuri de la marginea lumii,
Despre oamenii cu care a navigat
Și care au avut grijă de ea.
Acum, tăcută, stă la dană cu bigile ridicate.
Unii dintre membrii echipajului au părăsit-o
Pentru a uita câteva ore compania camarazilor,
Singurătatea zilelor petrecute pe mare
Bucuroși că sunt iarăși pe uscat,
[...] Citește tot
poezie de Charles R. Westover, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre zile, poezii despre trecut, poezii despre singurătate sau poezii despre război
Taină de toamnă
Desculț prin întîiele brume,
Bătrîn de atîta tristețe,
Să ies dintr-o dată în lume,
Cinismul ceva să mă-nvețe.
Cu ochii sticlind ca pisica
Să sar pe pierduta redută
Și nici să nu știu de nimica
Din care și viermii se mută.
Adio, prea buna mea doamnă,
Nimic despre noi nu se știe,
Dar sînt proclamații de toamnă
Afișe de pneumonie.
Copii tușesc măgărește,
Bătrînii tușesc, dar tabagic,
La toți tensiunea ne crește
Finalul de veac este tragic.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Volumul "Locuri Comune" Editura Albatros -1987
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filozofie, poezii despre brumă, poezii despre țări, poezii despre viermi, poezii despre vestimentație, poezii despre tristețe, poezii despre tragedie sau poezii despre toamnă
Ploaia turcească
1
Priveam acea ploaie turcească
Stând într-o cafenea
Cu oameni necunoscuți,
Dar foarte simpatici.
Uitându-mă la vechiul obelisc
Și la trecătorii fără umbrelă care alergau,
Mângâi continuu un pisicuț care miaună,
Care își așteaptă porția de fericire carnală.
Ce-ar fi dacă aș întârzia la avion
Și m-aș întoarce la această cafenea
Pentru a privi din nou
La ploaia turcească
În așteptarea următoarei curse.
2
Sunt puțini câini pe-aici,
Iar pisicile îndrăznețe
[...] Citește tot
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre pisici, poezii despre cafea, poezii despre Istanbul, poezii despre superlative sau poezii despre mâini
Frunză verde de albastru
Și-am zis verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
și-am zis pară de un măr,
minciună de adevăr,
și-am zis pasăre de pește,
descleștare de ce crește,
și secundă-am zis de oră,
curcubeu de auroră,
am zis os de un schelet,
am zis hoț de om întreg,
și privire-am zis de ochi
și că-i boală ce-i deochi.
Frunză verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
că am zis doar un cuvânt
despre întregul pământ,
și de bine-am zis de morți
și de șase-am zis la sorți,
și am zis unu de doi
și zăpadă de noroi,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre zbor, poezii despre frunze, poezii despre creștere, poezii despre zăpadă sau poezii despre verde
Despre oameni și pești
Straniu, năucitor, o arătare cu cap triunghiular
Și cu o gură ciudată molfăind ciurucurile mării,
Înghițind continuu apa plină de otrava mâlului și-a sării,
Cu sânge, chiar dacă roșu, mai rece decât e un ghețar
Și mut, deși-și duce viața sub a valurilor gălăgioasă oaste;
La fel sunt și-alte forme acvatice ca el, tot un soi de pești
Unele sferice, altele turtite sau lungi, dar toate diavolești,
Fără picioare, insenzitive și, trebuie s-o spun, cumplit de caste.
Alunecoase, pline de oase, umede, holbate panarame,
Ce faceți? Ce fel de viață duceți în apă, ochi sticloși?
Cum vă-nveseliți acolo zilele și nopțile infame?
Cum vă petreceți duminicile? Nu v-ați plictisit, solzoși
Jongleori, să faceți veșnic baie? Mereu presați de foame,
Pândind, ciupind, leorbăind, aventurându-vă sau codindu-vă fricoși!?
[...] Citește tot
poezie de James Henry Leigh Hunt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pești, poezii despre căsătorie, poezii despre zâmbet, poezii despre soț, poezii despre iubire, poezii despre frică sau poezii despre zoologie
Venus din Milo
Undeva în urma noastră trebuie să fie o insulă
unde păsările țipă ca la începutul lumii și
oamenii învață primele cuvinte, unde o femeie
descoperă arta desenând cu degetul pe nisip
conturul umbrei iubitului ei. Undeva în urma noastră
trebuie să existe, înaintea cuvintelor și înaintea tuturor
rănilor, trebuie să existe un cuvânt cu care am putea
mărturisi totul, sau trebuie să existe o tăcere egală
cu toate cuvintele. Trebuie să existe o apă limpede
care nu se umple de sânge când țipă o pasăre sau
ne aducem aminte, trebuie să existe o apă limpede
de care să nu mă mai tem să mă spăl cu ea pe mâini
și pe față și pe urmă să mă privesc liniștit,
fără tristețe și fără să fiu nevoit să surâd,
uitând ceea ce ne-a făcut vinovați față de noi înșine
și față de alții. Dar unde este această insulă,
domnule Gauguin, dacă dumneavoastră în Tahiti
n-ați aflat decât că "a spera înseamnă aproape a trăi"?
Unde este această insulă dacă nu în noi înșine?
"Le péché c'est le Grec", ziceați dumneavoastră
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre păsări, poezii despre vinovăție, poezii despre artă, poezii despre învățătură sau poezii despre început
<< < Pagina 1 >