Poezii despre broasca testoasa
Rezultate pentru +broasca +testoasa în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Broasca țestoasă
Nu-i vezi cap, nici coadă, nici picioare,
Un bolovan... Dar dac-o leși în pace,
Ea scoate botul de sub carapace
Și-ncet -încet se pune în mișcare.
In cate milioane de tipare,
Cu haine transparente sau opace,
A trebuit Viața să se-mbrace
In drumu-i de prefaceri milenare!
Căci dibuind o formă mai perfectă,
De la amibă până la insectă
S-a rătăcit în mii de ipoteze.
Și ce drum lung și evoluții grele,
Pân-a ajuns Natura să creeze
Gingașa formă a iubitei mele!
poezie celebră de George Topîrceanu din Poezii, Ed. Ion Creangă -1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre picioare
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre pace
- poezii despre natură
- poezii despre mișcare
- poezii despre iubire
- poezii despre insecte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Atunci
Era adânc, era tăcut,
picau pe jos andante
foiri de foi, când între noi
l-am rechemat pe Dante.
Eram absurd și spălăcit
și, lighioană dragă,
de ghidușari zburau bondari
zbenguitori, în șagă.
Era o broască lângă lac
micuță și țestoasă
Un stâlp de lemn și telegraf,
vroia scâncind, acasă...
... Și becul a rămas stingher,
în mijlocul luminii...
Trecu în gând, pe lângă noi,
Francesca de Rimini.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre telegraf
- poezii despre lumină
- poezii despre lemn
- poezii despre gânduri
- poezii despre broaște țestoase
- poezii despre becuri
- poezii despre acasă
- poezii despre absurd
Atunci
Romanță
Era adânc, era tăcut,
picau pe jos andante
foiri de foi, când între noi
l-am rechemat pe Dante.
Eram absurd și spălăcit
și, lighioană dragă,
de ghidușari zburau bondari
zbenguitori, în șagă.
Era o broască lângă lac
micuță și țestoasă
Un stâlp de lemn și telegraf,
vroia scâncind, acasă...
... Și becul a rămas stingher,
în mijlocul luminii...
Trecu în gând, pe lângă noi,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot mai des
Tot mai des mă întreb dacă-i bine
Să mă-ascund ca și ieri toată-n mine,
Să îmi pun carapacea la loc
Și o broască țestoasă să joc.
Cu Ahile ce-aleargă mereu
Să mă-ntrec nu îmi pare că-i greu;
Sunt actor tot mereu figurant
Pe o scenă, urlând delirant?
Teatrul zilnic te-ndeamnă să fii
Un ascuns prin butoaie pustii
Și să ieși, Diogene modern,
Cu lumina străpunsă prin stern...
Tot mai des simt că sala e goală,
Tot ce spun lumea parcă-o răscoală
Și din calea mea toți au plecat:
"E bufonul la rege, dă mat!"
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre teatru, poezii despre monarhie, poezii despre jocuri, poezii despre actorie sau poezii despre Diogene
Vasul Marin
vasul marin ifrim nu e un vas de război
deși are un contur agresiv
vasul marin ifrim
este un vas schizofrenic
până la măduva apelor
vasul marin ifrim are o dinamică stranie
și caută golfurile femeii cu apucături de canibal
vasul marin ifrim e o ambarcațiune
cu însușiri stranii
o broască țestoasă cu aripi de fluture negru
poezie de Marin Ifrim din Curentul marin
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre violență, poezii despre război, poezii despre negru, poezii despre fluturi, poezii despre femei, poezii despre aripi, poezii despre apă sau poezii despre agresiune
Deși broasca țestoasă trăiește mult
Deși broasca țestoasă, binecuvântată cu puteri magice,
trăiește mult, într-o zi tot va muri.
Dragonul poate zbura deasupra ceții,
dar în final ajunge țărână, colb.
Bătrânul armăsar care zace-n grajd
mai aspiră încă la un galop sănătos peste șesuri.
Eroii ajunși la anii bătrâneții
nu încetează s-aspire la glorie.
Dacă tu vei trăi mai mult sau mai puțin decât alții,
nu ține doar de pronia cerească.
Cine mănâncă bine și este vesel,
își poate prelungi viața.
poezie de Cao-Cao, 155 - 220, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre zbor, poezii despre sănătate, poezii despre sfârșit, poezii despre mâncare, poezii despre moarte sau poezii despre eroism
Privind privirea mea
Cusu gura cu muțenia primită
de la altii....
Și fiecare cuvânt durea crunt
rostit cu neîncrederea neîncrederii
de-a și crede...
Cum iarba in primăvara se teme
pentru al său verde..
In zloatele de umbre a iernii.
Și o priveam de pe o bancă
din mijloc de mlaștină
Cum doinea cu ochii dintr-un singur
diez de privire
Mai multe cuvinte spuse în multe zile...
Nebun am sărit prin al meu smârc
Numai eram broască țestoasă
Ea imi spunea cu clipire de gene
Că sunt cocostârc
Și am plecat cu ea
In cuibul cuvintelor pentru voi
Fără tâlc
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre neîncredere, poezii despre zile, poezii despre verde, poezii despre ritm, poezii despre primăvară, poezii despre ochi sau poezii despre nebunie
Broasca țestoasă
Carcasele țestoaselor din os solid, convex,
Practic, închid într-o fortăreață tot ce-i sex.
Cred că țestoasele sunt foarte, foarte versatile,
Dacă, totuși, reușesc să fie atâta de fertile.
poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sex
Dans de fluturi
Sub nori pufoși de primăvară
Mâțișorii sălciilor mângâie perdelele.
Draperii din os de broască țestoasă
Și veșminte sclipitoare.
Fluturi dinspre vecinii de la răsărit
Se-ndreaptă-n zbor răsfățat spre-apus.
Astăzi bărbatul cel tânăr s-a întors
Călare pe-un armăsar alb.
poezie de Li He, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre tinerețe, poezii despre răsfăț, poezii despre prezent, poezii despre nori sau poezii despre dans
Repere
Poate e un acord al tainelor
prin ceața adâncă
N-am văzut niciodată un ghid umilit-
spre nord, pe coapsa copacului
Se lăfăie sfidător verdele mușchi,
dinspre sud, încet-încet
broasca țestoasă
sporovăind sub scutul voievodal.
Când împrejur
clipa dănțuiește-n resorturi
gata să scapete.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci
<< < Pagina 1 >