Toate rezultatele despre soli, pagina 3
Povestea catârilor sterpi
Demult, demult, când Domnul Sfânt,
Umbla și El pe-acest pământ,
Avu surpriza într-o zi,
Că-n cale i se repezi
O oaie blândă și-un măgar,
Purtând, cu greu, pe-al lui samar,
Petiția unde-au semnat
Toți cei ce-n grabă au votat
Un biet catâr, ca domnitor
Al neamului nevorbitor.
Și solii-aceștia l-au rugat
Să-i scape de handicapat,
Care visându-se un zeu,
Poate egal cu Dumnezeu,
A început să îi dezbine,
Să-i fie lui și soaței bine,
O catâroaică, evident,
Care-și doreau în chip ardent
Domnia chiar și-n bestiar
Și asta-n mod ereditar.
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre catâri
- poezii despre votare
- poezii despre început
- poezii despre viață
- poezii despre surprize
- poezii despre soție
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
An cu an de-a rândul
An cu an de-a rândul,
De Crăciunul sfânt,
Îl vedem pe Domnul
Pruncușor plăpând.
Case-au fost destule,
Dar el nu-i primit;
Într-un grajd Mesia
S-a adăpostit.
Stă culcat în iesle
Copilașul blând;
Îngerii deasupra-i
Se aud cântând.
Slavă sus în ceruri,
Slavă celui Sfânt;
Pace între oameni,
Pace pe pământ.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre iubire, poezii despre vorbire, poezii despre prietenie, poezii despre prezent sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Peisagiu retrospectiv
I
O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri
Stau veștede sub greaua turmă
De nori haotici și obscuri.
Te uită, soli ai crustei albe
Ce-o să se-așeze de pe-acum,
În dantelări de fine salbe,
Pe tufă umedă, pe drum.
Un cinic puf au nins scaieții...
Și totuși, iată-mă venit
În fața toamnei și-a tristeții
Cu gândul iarăși ispitit,
De-avântul surd care destinde
Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zărilor murinde,
[...] Citește tot
poezie clasică de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre noapte, poezii despre cuvinte, poezii despre văi sau poezii despre visare
Țepeș Vodă zis Dracula
Țepeș, zis Dracula
mulți a speriat,
i-a-nțepat cu "sula"
și i-a spânzurat.
Căci, doi soli porniră
la împărățime,
și-ndată vestiră
despre boierime.
Boierime care
moarte au jurat,
Țepeș, să-l omoare
astăzi, spânzurat.
Țepeș auzind
iute s-a sculat,
și viteaz fiind
el a cuvântat:
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache, după Dimitrie Bolintineanu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre sânge, poezii despre sperieturi, poezii despre moarte, poezii despre România, poezii despre unire sau poezii despre pace
Cărturari și farisei
Cărturari și farisei
stau pe scaunul lui Moise.
Ascultați-i, voi iudei,
dar nu faceți ce fac ei.
Căci sunt oameni după veac,
una zic și alta fac.
Căci ei leagă sarcini grele
cum se leagă un samar,
dar ei nu se-ating de ele
nici cu degetul măcar.
Căci ei strâng argint în pungi,
dar își leagă peste coate
filacterii cât mai late
peste ciucuri cât mai lungi.
În biserici și la mese
își aleg un loc în față
și le place când le iese
în răspântii și în piață
gloata lumii cea lipsită
de-a învățăturii zestre,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre creștinism, poezii despre țânțari, poezii despre învățătură sau poezii despre învățători
Binecuvântat fie... PRAGUL
Mi-am pus de azi un prag la cât, la cât să fur...
Ceva la 10 milioane, d-"euroi" "bien sur",
Că așa se poartă acuma, tare de cap, dur
Și-n judecată, n-ajung... Țara are "une Cour"!
Am lăsat pragul jos de tot la nesimțire,
Că toți, ce-i am deasupra, îs toți o oglindire
Până la cât să-și bată joc ei, fără oprire,
De-o întreagă țară... politicieni, stat, o oștire...
Mai am și pragul, depășit oricum cu școli,
Dar mă fac prost de-acum și năpădit de "boli",
Iresponsabil, chiar cu vină plin d-idoli
Pe la tele, înconjur cu proaste... la proști, soli.
Cu crimă, stau mai rău, cum stau și cu viol,
Că parcă-i prea de tot, dar nu, îmi învăț rol,
C-acum penalii-s protejați și de Europol
Și victime se cumpără pe șest... c-un pol.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre școală, poezii despre vinovăție, poezii despre protejare, poezii despre protecție sau poezii despre porci
Intern... ET
Colaj întins imagini, cuvânte-n scris vorbit și fără frontiere
De-acces nelimitat în năzuințe, știri, științe de nepătruns.
E proba ca-n proces; ce-i evidentul cert e-adesea un ascuns
De chip în avatar, când martori nu-s admiși, minciuna-i la vedere.
E-o lume ideală pe firul de poveste întins din casă-n casă
În cânt de clape-n index chemând intraterestru prieteni virtuali,
Sau deschizându-și suflet, legându-se de mână realii ireali,
Dar și spărgând intrări; violul de creații fără un ban să iasă!
E visul de comod ce vizitează o lume din scaun sau sofa
Cu gândul dus -nu-i grabă să dai răspunsul iute, e timpul de "replay"-
Și poți trimite "message on line", cum se mai spune să dai ca-n schimb să iei,
Să-ți joci pe deget oameni, să legi în "facebook" pe Smith c-un Mustafa.
O lume-i în delir pe plasticul de sticlă în lichidele cristale
Cu soli despre univers; se baladează-n parcuri, își stimulează sex,
Trimite star-pupici la idolii ce-i are, învață facultate, câștigă și perplex...
Se-ntoarce-oricând ar vrea la anost ce-l înconjoară... Doar lumile reale!?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știri, poezii despre știință sau poezii despre verde
Din prag
O, dar e mișelnic lucru singur zilele să-ți curmi!
Ce cumplit îmi vânturi mintea, și cu ce-ndârjire-mi scurmi
Noaptea gândurilor mele, Moarte, când îți stau în față!
Simt că-nnebunesc... Mă turburi. Fugi cu neagra ta povață.
Înțeleg, împărăția ta, cu veșnica-i odihnă,
Este singura-mi scăpare. O să fiu acolo-n tihnă:
Nici urât, nici dor; nici cobea neprielnicelor gânduri
N-or mai răscoli cenușa rece, țintuită-n scânduri.
În sicriu dormi somn de piatră. Nici un zgomot, nici o grijă;
Viermii nu te mai întreabă de-ai fost aur, de-ai fost schijă,
Cap de geniu, ori de vită tot o hârcă scofâlcită,
Goală, batjocoritoare gură, pururea rânjită.
Ș-o să dorm, în întuneric și în liniște eternă.
N-o să-mi pese căpătăiul de-mi va fi pietroi, ori pernă.
De-mi va putrezi sicriul și găteala de pe mine,
Pentru galbenele-mi oase nu va fi nici rău, nici bine.
Neastâmpărații șoareci dacă-n capul meu și-or face
Cuib, nesupărați de nimeni, vor petrece-acolo-n pace.
Poate-o lacrimă, pe piatra ce-mi va coperi mormântul,
Va cădea din ochii mamei, poate scutura-va vântul
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre cenușă, poezii despre întuneric, poezii despre negru sau poezii despre mamă
Domnul meu!
(Ioan 20,13)
De câte ori citesc la rând Scriptura și-ajung la misterul cel sfânt al învierii,
Un licăr tainic de sclipiri mă-nvăluiește, ca adierea-nmiresmată-a primăverii.
Citeam deunăzi despre Maria, întâmpinată de Isus după-nviere,
Și mi-a sărit în ochi, ca o străfulgerare, un cuvințel micuț, dar unul dintre-acele
Fără de care ai atât folos citind Scriptura, cât are-un pește căruia i-ai dat
Mâncărurile lui cele mai bune, dar nu în apă, ci afară pe uscat.
Spune Ioan că-n zorii neuitați ai învierii, când întunericul își disputa supremația,
Grăbea cu pași precipitați de spaima nopții, dinspre cetate spre mormânt, sfânta Maria.
Colțoase pietre, mici bucăți de stâncă, se-ngrămădeau izbind-o pe cărare;
Iar zgomote sinistre clocoteau văzduhul, ca lava din vulcan în revărsare.
Dar cum nu-i cine-mpiedica lumina zilei să spulbere ai beznei reci fiori,
Nici cine să oprească alergarea vreunuia din miliardele de sori,
Nu s-a găsit nici cin' să stânjenească nestăvilita-naintare a Mariei,
Căci sursa ce-o purta era o rază a dragostei din înălțimile veciei.
Ajunge în sfârșit până la grotă. Dar ce-i văd ochii? Piatra nu mai este!
Și-n spaima disperării-acum aleargă la ucenici ca să le dea și lor de veste.
Și după cum în cursa nopții înspre grotă n-a fost nimic care să-i poată sta-n cărare,
N-a fost obstacol nici de astă dată care s-o poată-mpiedica din alergare.
[...] Citește tot
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit
Cântul VIII
Urmând vă spun că mult mai înainte
de-a fi subt poala turnului, pe cale
priveam țintit la vârful lui fierbinte
cum două flăcărui scoteau signale,
și-alt foc, de unde ochiu-abia mai poate
zări-n adânc, îi da răspuns din vale.
Mă-ntoarsei deci spre-acel ce știe toate:
"Ce zice-acest de-aici? Și ce-i răspunde
al treilea foc", am zis, "și cine-l scoate?"
Iar el: "Mai sus pe mucedele unde
pe cel chemat vedea-l-vei cum scoboară,
al bălții fum de nu ni-l va ascunde."
Săgeata de pe arc nicicând nu zboară
mai repede prin vânt, decât bătrână
de ani văzui acum o luntrișoară
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre plâns, poezii despre bătrânețe, poezii despre tată sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?