Poezii despre navă spațială, pagina 3
Trupul meu ( un poem fado)
În lipsa ta
trupul meu
este o navă fără nici un loc de refugiu
confuzie de valuri pe o mare moartă
Trupul tău
este un deșert
fără atingerea degetelor mele
pe pielea ta
Ochii tăi
își amintesc că odată m-au adorat
ei sunt țărmuri de pe care
nu mai pot privi în tine
poezie de Beatriz da Conceiçăo, 1939 - 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre moarte, poezii despre deșert sau poezii despre degete
Patrula de la Marea Nordului
Acolo unde-i proaspăt vântul de est în fiecare dimineață,
Iar brizele nopții, năvălind dinspre Pol, fulgeră pe-apele fiordului
Am auzit o navă Distrugător cântând: "Ce viață minunată
Au marinarii în Patrula de la Marea Nordului!"
"Să spargem lucrurile-n bucățele-i treaba noastră (și-a lui Friț),
Asta înseamnă că-s pretutindeni mine-n jurul Distrugătorului.
Dar dacă n-ai niciun motiv să mori îndată,
Evită să te-apropii de Patrula de la Marea Nordului.
Noi l-avertizăm de pericole pe căpitanul navei de comerț,
Deși misiunea noastră de salvare nu-i pe placul lui,
Toți se plâng când acostăm la nava lor sau stingem un incendiu
De semnalele și de luminile Patrulei de la Marea Nordului."
(Douăsprezece versuri omise)*
"Măturați de valuri, dar încă-naintând, aproape-necați, dar încă vii,
Urmărim cum prova navei ignoră hula și talazurile fiordului,
Auzim, infernal, urletul elicei: Întrebați-i pe cei de la mal
[...] Citește tot
poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pericole
- poezii despre iad
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre umor
- poezii despre timp
- poezii despre semnale
Navigând în noaptea asta
E o navă pe mare. Navighează-n noaptea asta
Navighează-n noaptea asta
Tata e la bordul ei, iar luna e strălucitoare
Rotundă și strălucitoare.
Dragă Lună, el va fi plecat multe nopți pe mare
Navigând pentru mama și pentru mine;
O, urmărește nava cu lumina ta lină și fermecătoare,
Tata navighează pe-albastrele-întinderi marine!
poezie de Autor necunoscut Anglia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre lumină, poezii despre tată sau poezii despre mamă
Curaj, o, rege al lacedemonienilor...
Cratesicleia nu putea accepta
ca oamenii să-i vadă lacrimile sau suferința:
pășea tăcută și demnă.
Chipul calm nu trăda nimic
din agonia și durerea ei.
Dar chiar și așa, pentr-un scurt moment nu s-a putut stăpâni:
înainte de-a se îmbarca pe oribila navă cu destinația Alexandria,
și-a dus fiul la templul lui Poseidon,
și-ndată ce-au rămas singuri
l-a îmbrățișat cu blândețe și l-a sărutat
(el era "într-un mare necaz," spune Plutarh, "foarte zdruncinat").
Dar caracterul ei puternic a învins;
recăpătându-și echilibrul, magnifica femeie
i-a spus lui Cleomenes: "Curaj, o, rege al lacedemonienilor!
Când ieșim afară de aici
nimeni nu trebuie să ne vadă plângând
sau comportându-ne-n vreun fel nedemn de Sparta.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre monarhie
- poezii despre viitor
- poezii despre tăcere
- poezii despre trădare
- poezii despre sărut
- poezii despre suferință
- poezii despre sinceritate
- poezii despre sfârșit
Plecarea flotelor
Primăvara-i de-acum în oraș iarăși,
De-acum vântul e deja sus în copaci,
După ce-au iernat pe țărm, i-s mării tovarăși
De neînvins dorința și navă și cârmaci.
Molate, coborâte de pe docuri, rând pe rând,
Alunecă printre balizele din port, în volte sinuoase,
Îndreptându-se spre orizont până când
Se pierd în vîrtejurile mareei joase.
Una câte una sau două câte două
Se pierd după cotul șenalului pe înserate,
Plutind spre marea bleu sub luna nouă,
Unde bat vânturile cele mari, sărate;
Întocmite de multe mâini, cu multă măiestrie,
Fiecare cusătură-a velei de-abia așteaptă
Să vibreze-n vântul de dincolo de copastie,
Deasupra oceanului, gata de-o-îndrăzneață faptă.
[...] Citește tot
poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre seară, poezii despre oraș, poezii despre ocean, poezii despre mâini sau poezii despre iarnă
În loc Hornograf
În locul cu pricina dintre ecouri
Erau pământeni alungați din eden
Ei și urmașii lor din neam în neam
Unii mai excentrici și stingheri
Alții simandicoși sau superficiali
Alții pe semne iscoditori și inventivi
Acaparând peisajul pentru a fi
Modificând mediul pentru a prospera
Locul acela se s-a extins mereu
Rătăcind pribegi după bunul plac
Căutând noi teritorii și resurse
Au întins locul acela până la mare
Curioși din fire au trecut pe mare
Și au acaparat insulele mărilor
Și oceanele plus cele șapte continente
Inventivi cu firea au început să zboare
Așa a început noua eră spațială
Epopeea cuceriri acestui univers
Și va continua cu intermitențe.
poezie de David Boia (24 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre trecut, poezii despre superficialitate, poezii despre rai, poezii despre peisaje, poezii despre insule sau poezii despre continente
Iubirea nici măcar un cuvânt nu mai e
îmi trag ziua pe cap sufocată de singurătate
stau așa în pielea goală a gândurilor
lipsită de bărbat hălăduiește o umbră sumară
pe șubrezii pereți răciți cu fiecare
șir de litere lung și fără rost
un inegalabil epitaf de cum poți fi un mort în viață
trec cele șapte litere prin urechile acului
să le însăilez dar nu mă vor
ziua mi se destramă în pumn atomic
refuz să mai cred în acest cuvânt
e rece destinul când afară ninge
dacă te uiți bine e o lume dezbrăcată
impudic frigul intră în oameni
cum oare să mai simtă cuvântul când pleacă
zănatic spre inimă ca o navetă spațială
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuditate, poezii despre cuvinte, poezii despre zborul spațial, poezii despre urechi, poezii despre singurătate, poezii despre ninsoare, poezii despre nave spațiale sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Leul
Leul era bolnav de gingivită,
Împușcat de zeci de ori, nu murise fiind leu,
O navă l-a adus din Pacific direct pe Dâmbovița.
Vorbea limbi străine de țară și popor.
La drum lung o sârmă scurtă.
Un vultur e mai bun decât orice râmă.
Dar în spatele zidului mor alții, nu noi.
Ține cartea dreaptă să pot recita psalmii.
Vom merge la teatrul pentru orbi, surzi și muți,
Acolo e drama adevărată. În frunte cu Cehov.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lei, poezii despre vulturi, poezii despre teatru, poezii despre stomatologie, poezii despre limbi străine, poezii despre cărți, poezii despre boală sau poezii despre adevăr
Geografie personală
ai impresia că iese din tine tot ce e femeie,
iar seara e tot o femeie atârnată de lună
precum cosmonauții
din stația spațială la modulul pirs pentru andocare,
îți intră prin parbriz seara cu o lumină ca pâinea,
parcă stai pe ambele scaune din față, parcă stai și pe cele din spate,
caroseria e pielea-pielii, îți înfășoară carnea,
ești femeie în schimbătorul automat de viteze,
în volan, în filtrele de ulei,
cu accelerația la podea drumul te
răvășește ca un penis așteptat,
la capăt o să naști o
geografie personală
pentru atlase cu benzină și dragoste,
vrei să nu se termine și viteza și drumul și seara,
respiri aerul cosmonauților din costumele orlan,
lumina e ca pâinea
și ți-e foame, foarte foame
poezie de Alexandru Petria din Poeme (2012)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre sex, poezii despre pâine, poezii despre naștere sau poezii despre iubire
Vânturile sorții
O navă se-îndreptă spre est, iar alta către vest,
Deși ambele navighează-n bătaia aceluiași vânt.
Felul în care este întocmită velatura,
Și nu furtuna,
Ne-arată drumul pe care-l urmăm pe pământ.
Asemeni vânturilor mării sunt căile sorții
Pe care voiajam de-a lungul vieții noastre-întregi,
Alcătuirea sufletului în adâncă-ne ființa
Va decide direcția spre care ne chemă-n zări dorința,
Iar nu împrejurările sau lupta nici alte legi.
poezie de Ella Wheeler Wilcox, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre legi sau poezii despre dorințe