spirit justiţiar

Zori spirituale

Când la destrăbălaţi vin zorii albi şi vineţi,
Intrând în armonie cu-arzândul Ideal,
Având şi mijlocirea unui mister fatal,
Un înger se trezeşte în jalnicii procleţi.

Al cerurilor sfinte îndepărtat azur
De omul prăvălit, dar care mai visează,
Se cască, se deschide, cu hău-n rezonanţă.
Astfel, dragă Zeiţă, spirit lucid şi pur,

Pe resturi fumegânde de josnice orgii
Imaginea ta scumpă, trandafirie, clară,
Prin ochii mei măriţi fără-ncetare zboară.

Dar soarele-adumbreşte lumina de făclii;
Mereu învingătoare, fantoma ta mi-apare,
Spirit strălucitor, ca sempiternul soare.

sonet de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit solidar

Brusc, trenul o luă pe arătură
Cu tot cu şine, cu tot cu-ncărcătură.
Jivine, oameni, saci şi porţelanuri fine
O luară pe-arătură, o-luară razna bine.

Că deraie marfarul, e oarecum normal!
O lume în derivă e-un loc comun, banal.
Dar şina de sub el? Ce logică-i aceea
În care-ncui un lacăt şi-arunci în stradă cheia?!

În depărtare-o gară ursuză, fără flori,
Cu geamurile sparte şi cerul plin de ciori,
Ar face mult mai bine, din spirit solidar,
Să plece-n căutarea pierdutului marfar.

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit liber

Aşa cum trece-n grabă primăvara
Viaţa scurtă tot aşa va trece
În pas alert spre infinitul rece,
Iar pe pământ îşi va lăsa povara.

Oricât de mult pe lume am petrece,
Spre ceruri nu putem urca cu scara,
Divinul va vărsa pe noi ocara.
Ca totul în abis să se înece.

Din lanţul cel teluric, care-l leagă
Va fi desferecat un spirit liber,
Ce va plui prin hăuri să-nţeleagă
Că ce-i creat va fi lovit de spulber.

A noastră existenţă-i relativă
Că Universul pare în derivă.

sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori

Uneori, simt alergând odată cu mine,
La maratonul vieţii,
O altă fiinţă asemenea mie.
Să fie o umbră?! Un înger, ori un spirit
Care să reprezinte dublura mea?!
O sosie?
M-aş bucura
Să o ştiu fericită,
Să o văd lumină şi taină ce se va aşterne
Peste sufletul meu.
Paralelismul cu ea
Îmi va da energia de a trece
Peste tăcere şi peste durere...
Să o ştiu bine m-aş bucura,
Dar nici nu ştiu cine e ea.
Cu ea voi alerga până la plus infinit
Şi mă voi întoarce pe pământ,
Spirit liber şi fericit.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În spirit evanghelic

nu risipesc vorbe nu le-arunc în pustiu
cuvintele-s comoară si eu o preţuiesc
dezvolt un spirit luminos cu sentimentul viu
că numai iubind viaţa pot să mă sfinţesc.

Cristos îmi este reazem la bine şi la greu
m-a vindecat de boala cruntă nemiloasă
învăţătura lui m-a ridicat mereu
din calea deznădejdii mocirloasă.

am brodat evlavioasă mirabile lumini
şi am zidit în suflet fermecată iubire
m-am simţit acasă chiar şi printre străini
un colţ de rai e fiecare colţ din amintire.

am învins şi moartea cu colţii ei haini
nu mă va răpune căci cred în nemurire.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafarul

Stii, ma gandeam, acum cateva secole
ma gandeam la tine si parca am vrut sa te vad
treceam atunci din spirit in spirit,
si aveam nevoie de ceva real.

M-am nascut, real, sau aproape,
am trait, asta chiar a fost ireal,
si iata, te-am intalnit,
mi-am atins destinul.

Pot sa fiu sincer?
pai dupa secole si secole,
am pierdut logica universului,
am lasat in urma constelatiile
care imi erau ca niste frati,
am pierdut nirvana,
am tarat spiritul inapoi
pe mana asta de noroi,
ca sa te intalnesc
si....

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Angelescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

spirit de Crăciun -
steluţe agăţate
pe tomberoane

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul neantului

Trist spirit, altădată avid de luptă dreaptă,
Speranţa, ce cu pinteni te-nsufleţea în joc,
Te-a părăsit; te culcă, te culcă deci pe loc!
Biet armăsar, de-obstacol copita ţi-este spartă.

Taci inimă şi uită, smereşte-te şi iartă.

Spirit învins, năuc, borfaş bătrân, deloc
Amorul nu te-mbie, disputa e deşartă;
Adio deci suspine şi cântece de harfă
O inimă haină plăcerea-aruncă-n foc.

A primăverii vrajă s-a dus ca un noroc.

Şi timpul mi se scurge ca din clepsidra spartă,
Cum troieneşte neaua un corp prins de soroc,
Mă-nalţ şi văd pământul rotund pe la mijloc,
Iar adăpost nu caut, rămân bătut de soartă.

Troienilor, mă duceţi în prăbuşirea-naltă?

poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consecinţa de scrum

Toate faptele au o consecinţă,
Toate actele au,
Consecinţă de rău,
Consecinţă de bine.

Focul are consecinţă de cald,
De scrum,
De lumină,

Apa are consecinţă
De viaţă, de curăţenie,
De depărtare,

Aerul are consecinţă
De zbor,
De prăbuşire,
De orizont,

Pământul are consecinţă
De hrană, de spirit,

[...] Citeşte tot

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinerea armei

Acest blând şi plin de spirit popor,
nu-şi ţine arma pentru omor

Această inimă de foc şi de miere
nu-şi ţine sabia pentru tăiere

Această privire plină de vis
nu-şi ţine glonţul pentru ucis

Aşa cum marea cea mare, ehei,
îşi ţine tărmurile ei

Aşa cum lumina din rază
îşi ţine un ochi
ca s-o vază

Aşa cum cuvântul din vers
îşi ţine şieşi
un înţeles

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!