În spirit evanghelic
nu risipesc vorbe nu le-arunc în pustiu
cuvintele-s comoară si eu o prețuiesc
dezvolt un spirit luminos cu sentimentul viu
că numai iubind viața pot să mă sfințesc.
Cristos îmi este reazem la bine și la greu
m-a vindecat de boala cruntă nemiloasă
învățătura lui m-a ridicat mereu
din calea deznădejdii mocirloasă.
am brodat evlavioasă mirabile lumini
și am zidit în suflet fermecată iubire
m-am simțit acasă chiar și printre străini
un colț de rai e fiecare colț din amintire.
am învins și moartea cu colții ei haini
nu mă va răpune căci cred în nemurire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre învățătură
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre moarte
- poezii despre medicină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.