Poezii despre incheia, pagina 2
Botezul lucrurilor
cuțitul chimic scrijelea în țărână chip,
iminentă nașterea mea
uriașule în halat alb, cândva,
îți voi da înapoi, la fund, palma asta
să știi...
ecourile... după atingerea lucrurilor
nicio consoană
cel mai greu a fost până mi-am dresat degetele:
zahăr cubic, bici, curaj, sete de zbor
vântul de jos în sus îmi ținea discursuri:
"dacă există vreo țintă
neapărat va fi atinsă, altfel nu..."
lumina lăptoasă încheia întâia oară
nasturii umbrei mele de trup
vântul, cheamă lucrurile,
așterne nume sub ele... "e bine așa!"..
acum, însemnele de aur
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre lumină
- poezii despre început
- poezii despre zahăr
- poezii despre vânt
- poezii despre virginitate
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre singurătate
* * *
M-am așezat pe un scaun pe puntea de sus a navei și am
închis ochii,
Iar destinul mi-a apărut ca o prăpastie.
Viața mea din trecut s-a amestecat cu cea viitoare,
Între cele două se auzea o gălăgie ca din salonul de fumători
În care, spre auzul urechilor mele, se încheia o partidă de
șah.
Ah, balansat
De senzația valurilor,
Ah, legănat
De gândul atât de plăcuit că astăzi încă nu este ziua de mâine,
Și că cel puțin deocamdată nu mi s-a încredințat nici un fel
de responsabilitate.
Nici o personalitate propriu-zisă, și că mă simt așezat pe
scaun.
Ca o carte uitată acolo de o suedeză.
Ah, scufundat
Într-o leneveală a imaginației, evident că ușor somnoroasă,
[...] Citește tot
poezie de Fernando Pessoa din Odă maritimă, traducere de Dinu Flămând
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șah
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre valoare
- poezii despre urechi
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
Calea spre tine
Se poate încheia ceva vreodată?
Nici când renunți nu are cum
pentru că altul se-nalță
și cade la fel, uitând cine ești.
- Nec plus ultra -
Câtă iubire purtăm în noi!
Cu ea am scris pe cer, pe ape,
pe stânci, pe trepte,
în slove, în trupuri și-n inimi.
Acum și aici suntem
doar noi și cerul albastru!
Vocea ta a rămas ascunsă undeva
în cele mai adânci cute
ale sufletului meu.
- Zborul tău pe buzele mele!
Simți sărutul meu cum se plimbă
peste tot trupul, îl cuprind,
m-amețește și mă smulge,
așezându-mă-n tine pentru totdeauna?
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca (18 decembrie 2014)
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre stânci, poezii despre schimbare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
La arie
Femeile purtau demult la secerat de grâu
Broboade sau batiste-n colț cu ploaie de mărgele,
Cheptar cu pui de borangic, legat cu bete-n brâu,
Catrință aleasă și opinci și cu nojiți de piele.
Trudeau pe arșiță în lan în luna lui cuptor,
Sărate, le curgeau pe frunți broboane de sudoare,
De sete gura-și umezeau cu apă din ulcior
La umbra vreunui stog de grâu, adăpostit de soare.
Clădeau din snopi un fel de cruci din grâul secerat
Și așteptau momentul sfânt să-nceapă treieratul
Să curgă din batoză-n saci doar aurul curat,
La arie, ca-n furnicar, se aduna tot satul...
Se agitau ca-n iarmaroc bărbați, femei, copii,
Batoza vântura de praf, de pleavă și de paie
Turnând în saci grâul curat cu boabe aurii
Și duduia asurzitor zvâcnind din măruntaie...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre femei, poezii despre cereale, poezii despre femei și bărbați, poezii despre sărut furat, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre sat
O viață trece, alta vine
.. Viața în ziua de azi, aici și acum,
mi-am creat-o, ca de obicei prost,
când plin de ardoae creatoare,
mi-am așezat pe nas ochelarii de cal,
și-am început s-o experimentez...
Off,... o prostie a prostiilor,
oftez eu, o prostie și totul este deșertăciune,
totul este deșertăciune în creeația mea...
... Ce folos am eu din toată truda,
cu care mi-am trăit toată viața?...
... O viață trece, alta vine,
și pământul este veșnic în mișcare,
viața mi se naște, îmbătrânesc,
și alearg spre locul de unde n-am scăpare...
... Nimic nou, după câte conștientizez,
cică pe la bătrânețe o să fiu cam melancolic.
Nu știu motivul,
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre moarte, poezii despre știință, poezii despre prezent, poezii despre naștere, poezii despre mișcare sau poezii despre melancolie
Restanțe
ploaia sau vântul...
sentimentele cuiva
scuturau florile de cireș
la o masă a timpului
nu aveam noi vreme!
! tramvaiul 12 își schimbase radical traseul
tu rămâneai
undeva la granița aceea
imperceptibilă uman
dintre văz și irealitate
nu știu dacă voiam cu orice preț
să te caut... să te identific
în dreptul inimii mele vreo 2-3 vrăbii
suficient de muzicale cât să acopere
eventuale trădări ale aproapelui
nu mai știu...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre vârstă, poezii despre vrăbii, poezii despre trădare, poezii despre tramvaie sau poezii despre spațiul cosmic
Viața ca o beție
Trăiesc între aplauze și fluierături,
Muzică, spital, Internet, tăceri asurzitoare,
O adevărată beție care se va încheia dincolo.
Sfâșiat pe dinăuntru, eram lipsit de orice perspectivă
De orice fericire, precum Soren K., un fel de K. al lui Kafka,
Ce știu falsul graur, falsa dominicană, cuiva îi crește chelia,
Îi moare sufletul într-un trup încă sănătos.
Banale fete dominicane ce fac zurba știu ele ceva?
Beție a puterii de furnică.
Ideile singura bucurie. Să trăiești viețile
Câtor mai mulți contemporani.
Și totuși dement. Parcă vagoanele au luat-o razna.
Soartya mea este doar de a spune adevărul.
Cui prodest, cui bono?
Să pierd încrederea în voi?
Treptat meseria de scriitor devine submediocră.
Normalitate, numele tău este nebunie.
Câtă putere zace într-un om?
Poate că Duhul s-a instalat în tine?
Va mai veni o zi, dar înaintea ei va fi o noapte.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre încredere, poezii despre tăcere, poezii despre trenuri, poezii despre sănătate sau poezii despre sex
Din temerile mele. Poezie în vreme de plandemie
De teamă de prezent, de teamă,
S-au năruit cetăți la mine-n gând,
Mai naște-mă o dată mamă
Și liniște mai dă-mi ca oarecând.
Opriți acest concurs sinistru
Cu frici iraționale-n pandemie
Întreabă-l, tată, pe ministru
Când se sfârșește-această comedie.
De sănătatea locului acesta
Să ne-ngrijim cu tot cu zăcământul,
Căci până se va încheia și pesta
Mă tem că ne va vomita pământul.
Atâția "suferinzi" bolesc impresii
Și temere de "boli" fără scăpare,
În secolul acestor mari concesii
Ajungi să nu mai crezi că altul "moare".
[...] Citește tot
poezie satirică de Cătălin Varga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre tragedie, poezii despre tată sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Aproape de sfârșit
Am multe observații să vă
fac, nici nu va trece viața și
voi spune, de ce n-ați dat
săracilor cărbune. să poată
merge lumea în alt veac?
Nici nu era nimic dacă lăsați
să mai consume lumea niște
pâine și nu loveați în ea ca-n
bot de câine ce mușcă fără
noimă kilowați.
Ați economisit așa puțin
că uite-acum în galantar se vede
prin zornăitul tragic de monede
c-ați consumat mai mult pentru venin.
Dar, înainte de a încheia, o
întrebare, totuși, cea mai
mare, cum nu v-a fost
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Poezii cenzurate
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre stele, poezii despre sfârșit sau poezii despre rușine
Ne-ai promis
(Îți aduci aminte! Când?)
Pe țărmul unei mări
Cu flux și reflux
Cânta, lângă un zid scorojit, la un pian închipuit
Fără să se oprească, s-a întors spre mine și mi-a zâmbit
S-a ridicat de pe scaunul rotativ, a venit la mine și mi-a spus:
- Și acum că știi secretul și-ai primit rolul râvnit
Să te văd cum duci trăsura autorului trăsnit
- Ne-ai promis. Îți aduci aminte! Când?
- De la Flașnetarul vesel cu arici și porumbei
până la poemul mării cu măgar și cu căței
ai la mâna ta tot rolul, tot ce vrei și ce nu vrei
numa să nu pui în mine toată vina dumneaei
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre pictură, poezii despre copilărie, poezii despre bebeluși, poezii despre arte plastice, poezii despre vorbire sau poezii despre vinovăție