Poezii despre considerat, pagina 2
Sonetul 131
Te porți tiranic, ești la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci știi ce mult te vrea inima mea,
Ești giuvaerul cel mai prețios.
Dar totuși unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înșală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Și să fiu sigur că nu jur greșit
Mă tot gândesc la tine și oftez,
Apoi mărturisesc însuflețit
Că neagră ești, dar eu te luminez.
Și de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulți te vor calomnia.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre calomnie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre greșeli
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Inima cioplitorului
Toată viața cioplise piatra
pe care o făcuse să vorbească
în fel și chip;
După moarte oamenii au considerat
că a sosit timpul ca el să ocupe
un loc mai mare în recunoștința lor
Drept pentru care s-a zidit în grabă
un muzeu impunător
și toate obiectele sale mărunte
adunate acolo
Și chiar inima ciolitorului
trebuia expusă într-un recipient
ca privitorii să-l simtă
măcar de acum înainte
mai aproape de ei
O inimă bătrână și plină de cicatrici
Înaintea vernisajului însă, cineva grijuliu
a înlocuit-o cu una tânără și viguroasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre recunoștință
- poezii despre muzee
- poezii despre donații
Încăpățânată
Încăpățânată,
vedeam oamenii din jur
îmbrăcați în haine
croite în mintea mea,
din încredere!
Era o sărbătoare-n veșminte,
fiecare cutā fiind însăilată
cu încrederea trasă
prin fiecare gaură de ac,
cusături ce trebuiau să reziste
peste ani,
dar curios.... prea grăbiți
și doritori de a rămâne mereu în trend
au considerat încrederea mea
demodată,
iar viața și oamenii din ea
mi-au dovedit încă o dată
că lumea în care trăim
își alege veșminte moderne,
eu căutând prin buzunare ascunse
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre încredere, poezii despre încăpățânare sau poezii despre vestimentație
Ce-a văzut luna
Doi politicieni s-au întâlnit sub raza lunii pline.
Relaxarea chipurilor, gestica, păreau cam simulate.
Au aruncat o privire peste prerie.
Zâmbetele lor erau și ele, parcă,-un pic trucate.
În diferite forme, cândva ei au condus
Statul spre varii falimente,
Dar au făcut-o cu-atâta artă și lipsă de bun simț
Încât fanii i-au considerat niște mari talente.
Stăteau la umbra unui hat și n-au spus
Niciun cuvânt, dar au fumat trabuc după trabuc.
Un portofel a trecut din mână-n mână.
A doua zi-n țară nu mai era niciun bucluc.
poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre trecut, poezii despre relaxare, poezii despre politică, poezii despre lună plină, poezii despre fumat, poezii despre cuvinte sau poezii despre artă
Nellie Clark
Aveam numai opt ani;
Până să cresc mare nu am știut ce însemană asta,
Nu am avut cuvinte pentru asta,
Doar că am fost înspăimântată și i-am spus mamei.
Tatăl meu a luat un pistol
Și l-ar fi ucis pe Charlie, care era un băiat mare,
De cincisprezece ani noroc cu mama lui.
Oricum, povestea a rămas atârnată de mine.
Dar omul cu care m-am căsătorit, un văduv de treizeci și cinci,
Era abia venit în oraș și nu a aflat de întâmplare
Decât după doi ani de la nuntă.
S-a considerat înșelat,
Iar cartierul a confirmat că într-adevăr nu fusesem virgină.
Well, m-a părăsit, iar eu am murit
În iarna următoare.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre văduvie, poezii despre virginitate, poezii despre spaimă, poezii despre oraș, poezii despre nuntă, poezii despre noroc sau poezii despre iarnă
Canonul iubirii
La început a fost alegerea.
Cum deosebești diavolul de înger?
Folosul și iubirea dușmani neîmpăcați.
Pasiunea este vicleană ca o felină.
Ce este o relație? Nimic, fără iubire.
Metafizica se evaporează la focul iubirii. Orice retorică moare.
Teama își are locul ei.
Înainte și după iubire tot iubire este.
Iubirea și eternitatea nu au nimic comun.
El este ea, ea este el, o vreme dispar amândoi.
Iubirea și arta memoriei.
Faust a disprețuit iubirea- aceasta a fost drama.
Freud a considerat iubirea obiect de studiu.
Kafka nefericitul îndrăgostit.
Prietenie ce dăinuie nu mai este iubire.
Mortul nemuritor și viața ca o secundă.
Îndrăgostitul un pește cu aripi caraghioase.
Nu poți înfrânge nebunia într-o singură zi.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre înfrângere, poezii despre început, poezii despre secunde sau poezii despre prietenie
Unde mai e Petre Țuțea?
Pătimit-a el pentru popor
Vre-o 13 ani de închisoare
De Petre Țuțea, astăzi în obor
Aproape nimeni, habar n-are.
Geniul său știa prea bine
Credința-n Dumnezeu și în popor,
De un deceniu l-am pierdut și azi îmi vine
De Petre Țuțea un mare dor.
În manualul de istorie
Speram c-am să-l găsesc,
Dar comuniștii fără glorie
Au considerat că-i nefiresc.
Nu spun că Păunescu nu merita,
Dar voi vreți să-l scoateți sfânt,
Iar de Țuțea, o elită,
Nu mai scrieți un cuvânt.
[...] Citește tot
poezie de Călin Ciprian Cugerean
Adăugat de Calin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre genialitate, poezii despre viitor, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre plâns sau poezii despre istorie
Ulise
Cu greu ar putut fi considerat un model al timpului său:
atât Circe, cât și Calypso l-au avut la pat
fără mari eforturi, la fel tinerele sclave
care alinau rănile pe șesurile din jurul Troiei.
Un asemenea om n-avea cum să rateze
sirenele. După ce a trecut de ele,
încă legat de catarg, el ridica nepăsător din umeri,
urmărindu-le cum săreau de pe stânci și cum,
într-o isterie-a eșecului, cădeau în apele verzi.
Și cine altul dacă nu Ulise, îndeajuns de viclean,
ar fi îndrăznit și reușit să flirteze peste tot, pentru ca apoi, prin fraudă,
să-și atribuie reputația de om care-și iubește căminul?
Să lași în urma ta un siaj de inimi frânte
și, scăpat teafăr dintre ruine, să te prezinți posterității
drept soțul trist căruia dorul de iubita lui, Penelopa,
i-a fost pretutindeni călăuza care i-a arătat drumul spre casă?
poezie de Michael Cayley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre tristețe, poezii despre stânci, poezii despre soț, poezii despre sclavie sau poezii despre reputație
Adio, Adrian Păunescu!
Adio, Stimate domn al poeziei
Prin care toată viața te-ai luptat,
Pentru dreptate, cinste și iubire
și dragostea poporului înduplecat.
Poezia s-a transformat in cântec,
Doina, speranța și dor,
înviorând al țării pântec
Trezind la viață acest popor.
Prin ea ai proslăvit înaintașii,
Fiind idolii acestei țări,
Care cât au trăit sărmanii
Au suferit gândind spre alte zări.
Prin poezie mereu ai cântat
Durerile prin care trece țara,
Gândind ca cei de la conducerea de stat
Vor lua măsuri ca să dispară mana.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Răscol (2015)
Adăugat de Rascol Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre laudă, poezii despre gură sau poezii despre durere
Tânguire
Somn și moarte, sumbrii vulturi
Înconjoară noaptea-ntreagă ăst căpătâi:
Al omului chip auriu
Înghite cu-nghețatul val
Al veșniciei. Pe groaznice recife
Se sfarmă trupul violet
Se plânge glasu-ntunecat
Deasupra mării.
Soră furtunoasei melancolii
Iată se scufundă o barcă
Sub stele.
Al nopții chip tăcut.
Comentarii
"Vino, o, moarte, fratele somnambul" este titlul unei cantate de Johann Sebastian Bach - iar în corul final "Vreau să port bârna crucii". Subiectul cantatei este speranța mântuirii la sfârșitul unei căi de suferință.
Poemul lui Trakl "Jeluire" a fost scris în septembrie 1914, în timpul când Trakl a fost farmacist militar, în același timp cu "Grodek", cu puțin timp înainte de moartea lui.
Mai există un al doilea poem al lui Trakl cu același titlu din iulie 1914, care, cu toate acestea, nu poate fi considerat precursor al poeziei din septembrie, referințele fiind nesemnificative. Ambele texte au fost publicate în revista "Brenner".
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre tăcere, poezii despre sfârșit sau poezii despre mântuire