Adio, Adrian Păunescu!
Adio, Stimate domn al poeziei
Prin care toată viața te-ai luptat,
Pentru dreptate, cinste și iubire
și dragostea poporului înduplecat.
Poezia s-a transformat in cântec,
Doina, speranța și dor,
înviorând al țării pântec
Trezind la viață acest popor.
Prin ea ai proslăvit înaintașii,
Fiind idolii acestei țări,
Care cât au trăit sărmanii
Au suferit gândind spre alte zări.
Prin poezie mereu ai cântat
Durerile prin care trece țara,
Gândind ca cei de la conducerea de stat
Vor lua măsuri ca să dispară mana.
De-aceea i-ai și lăudat
Sperând ca va merge spre bine,
Omagiu fiind considerat
Când alții te-au acuzat și pe tine.
și comuniștii și pro-capitalistii
Au încercat ca să-ți închidă gura,
Inima nu ți-a mai suportat
Adio, pentru totdeauna!
poezie de Dumitru Răscol (2015)
Adăugat de Rascol Dumitru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre viață
- poezii despre poezie
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre laudă
- poezii despre inimă
- poezii despre gură
- poezii despre durere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.