Poezii despre concept, pagina 2
Cântec pentru primăvară rece
sferturi reci de soare
fără niciun ban
ard în primăvară verdele din drum
când îmbrățișate
lângă vechiul han
trec pe sub fereastră sălcii gri de fum
șubrede speranțe dorm adânc în teci
strânse-n adăpostul marelui concept
stelele polare
încă douăzeci
rotunjesc rotula din piciorul drept
frunze precum pielea micului cais
au un ritm aparte
parcă maternal
bruma stă în sânge într-un trainic bis
și-nflorește
iarăși
longitudinal
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viitor
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre ritm
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
Eu, pur și simplu, pot iubi cât zece
Eu - pur și simplu, pot iubi cât zece,
Așa un suflet mare am în piept
Și chiar iubesc, așa e înțelept,
Că știți cum este, vremea... vieții trece.
Și nu e unul care mă întrece...
Al zeului Amor fidel adept,
Eu - pur și simplu, pot iubi cât zece,
Așa un suflet mare am în piept!
Și numai în iubire aș petrece,
E cel mai scump și atractiv concept;
Dar dacă sunt întruna cald și drept,
Iar draga mea se poartă, totuși, rece,
Eu, pur și simplu, pot iubi ȘI zece.
rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre înțelepciune, poezii despre viață, poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre fidelitate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mama, Vara, Eu
Mama care urăște furtuna,
Agață suspicioasa zilele de vară
Și le scutură, una câte una,
Scrutând ciorchini de nori pitiți pe cer;
Dar când toamna se-ntoarce iară
Și încep ploile, și aerul lipsit
De păsări se-ascute de ger,
Ochii ei se-nseninează subit.
Eu, fiul ei, născut vara, de vară iubitor
Mă simt mai liniștit din multe aspecte
Atunci când frunzele vor fi ieșit din decor;
Prea adeseori zilele verii apar
Ca emblema unei fericiri perfecte,
Căreia nu-i fac față trebuie să aștept
Un timp mai fricos, placid, mai neclar:
Toamna ca o stare și ca un concept.
poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zile
- poezii despre toamnă
- poezii despre păsări
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre naștere
* * *
câmpuri albe, câmpuri negre,
joc șah cu mine
dandu-mi voie pe rand
sa mut singuratatea
doar un pic mai incolo,
doar un pic mai departe,
o data poruncind ca un rege,
o data sfidand ca o regina.
o singuratate care sta singura
intr-un turn in care de obicei
sunt pedepsiti nebunii sa stea.
si de acolo sa-si aleaga albele sau negrele statui de lemn
care sa incalece niste cai de lemn.
cu moderatie acum despre nebunie
si despre jocurile in care esti obligat
sa sari dupa ce numeri,
sa te arunci si sa numere altii.
sah intr-un concept de primavara
și cutia îți aluneca printre degete.
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre negru, poezii despre monarhie, poezii despre jocuri, poezii despre alb, poezii despre șah, poezii despre sculptură, poezii despre numere, poezii despre lemn sau poezii despre degete
Rondel cu cuc deșteptător
trec emoții în cuvinte și cuvintele în fapte
splendoarea de iubire tot crește în piept
mă antrenez cu raze din zi și din noapte
găsind printre stele drumul cel mai drept.
cucul deșteptător cântă la ora șapte
clipă de clipă nutresc să mă deștept
trec emoții în cuvinte și cuvintele în fapte
fac boltă de lumină cu gândul înțelept.
am trecut prin flăcări sentimente coapte
de la focul inimii la minuni mă aștept
dulci ore desfătate cu miere și lapte
dragostea de viață e suprem concept.
trec emoții în cuvinte și cuvintele în fapte
splendoarea de iubire tot crește în piept
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre foc sau poezii despre cuvinte
Peștele și beneficiile lui asupra omului
Celui care mâncă pește,
Viața mult i se lungește,
Căci conține proteine,
Grași acizi și vitamine,
Calciu, fosfor, sulf și fier,
Iod și fluor, ce-n corp se cer.
Peștii, spun frumoasele,
Ți-ntăresc și.... oasele.
Peștele conține fosfor
(Cel mai mult au cei din Bosfor)
Și, precum cânta un greier,
Fosforul produce creier.
Creierul (e-un vechi concept)
Face omul mai deștept,
Înțelept și creator,
Și de multe știutor.
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (21 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pești, poezii despre inteligență, poezii despre fosfor, poezii despre creier, poezii despre vitamine, poezii despre sulf sau poezii despre prostie
Alt Graal
Stătea un cal
Pe piedestal;
Jos, totul îi părea banal:
Oraș cu iz de carnaval,
Tablou real
Dar teatral.
Un gând frugal
Și anormal,
În mintea lui de animal,
Încolți, ca un vis astral:
Ar fi vital
Și genial
Ca el să devină vocal
În acest univers oval.
El, cerebral,
Inițial,
I-ar dezbăra de-al lor carnal
Concept de trai occidental,
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre voce, poezii despre visare, poezii despre vamă, poezii despre teatru, poezii despre talent, poezii despre sfârșit sau poezii despre oraș
Aveți cumva vreo ''anima'' în plus?
Aveți cumva vreun suflet de vânzare, vreo rămășiță-n vreun tic-tac vetust? Mi l-a mușcat un lup la vânătoare și am rămas fără miros și gust.
Și când servesc la cină drama vieții, nu simt nimic și lacrimi nu mai curg, când mor pe rând în câte-un vers poeții și nu-mi găsesc poemele în gând...
Și vreau să strig și să mă rog la lună să nu mai plece-n zori... la felinar s-aștept ca drama asta să apună... dar ruga mea e rugă în zadar...
Și poate știți pe undeva un suflet hain și fără de afect, că n-aș mai vrea să simt nicio durere... decoru-acesta este prea infect...
Concept fictiv, o ''anima'' spectrală e sufletul ce-l credem toți etern, dar când plecăm spre marea siderală ne descompunem humă în infern...
Aveți cumva vreun suflet-hologramă, trimis de îngeri dintr-o altă lume? Aș vrea să-i pun retinele ca ramă și să îi schimb și lacrimă și nume...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre îngeri, poezii despre vânătoare, poezii despre versuri, poezii despre schimbare sau poezii despre religie
Ai grijă, române
O, tu române, cel harnic și cinstit
Așa ușor, se pare, te lași păcălit
Te mint, cu nesimțire, când îți cer votul
Ajunși iar la putere, ei uită totul.
Ai inima creștină și încredere naivă
Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
Devin budihace, ajunși în Parlament
Își văd de interese, tu mergi la faliment.
Dar până când, române, atâta umilință
De ce să suferi tu, ce ai multă credință?
De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
Cum poți tu suporta, așa netrebnicie?
De la un an la altul, ciocoii se-nmulțesc
Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
În întreg sistemul, e multă nepăsare
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (14 martie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre creștere, poezii despre încredere, poezii despre școală, poezii despre votare sau poezii despre tinerețe
umilința pierdută?! sau scene pseudopoetice pastorale
izmene
aurii, probabil, mătase mov în pălării admir și albe mantii
sidefii, negre, mă înclin, trec, «profesioniștii» păzea!
corul
litere arhaice, tradiții?! (bulversat)
Un ogor sferic pe care trudește un singur plugar peste ape
și limbi de uscaturi
lume țopăind, fiecare
cuprins de importanță trece
privindu-l nu-l vede ca și cum
acela face parte din decor și atât
Două, cel puțin, ipostaze aparente lămuriți-mă de ce
omului i se dau superlativele «prea
», iar Domnului
îi spunem simplu Dumnezeu, de parcă ar fi un concept
al nostru care pleznește de emoție că l-am scornit?!
Nu voi apuca să aflu
se apropie lama
brazdă nouă peste țărâna aceasta
nelămurirea mea nu-i
sămânță
doar abur, duhul pământului în cale iertării
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre țărani, poezii despre tradiții, poezii despre rușine, poezii despre măgari, poezii despre lână sau poezii despre iertare