Amuzante/comice despre adanci, pagina 2
Lucrurile n-ar trebui să fie atât de grele
O viață trebuie să lase
semne adânci:
urmele pe unde ea
s-a dus și de unde s-a întors
ridicându-și corespondența
sau mutând furtunul
în grădină;
unde stătea
în fața chiuvetei,
un loc uzat, bătătorit;
sub mâna ei, clanța ușii
de-atâta frecat
a devenit albicioasă;
tivul pe care ea
obișnuia să-l pipăie
în întuneric
aproape a dispărut.
Lucrurile trebuie
să-i păstreze amintirea.
Drumul
[...] Citește tot
poezie de Kay Ryan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre întuneric, poezii despre pagubă, poezii despre mâini, poezii despre devenire sau poezii despre amintiri
ecoul înfundat din rădăcini! (de răstălmăcit)
mă-ntreb cât
mai suntem în noi daci
spiritul pământului acesta ține în miezul lui
mister azi mai mult vedeți
paradoxuri, firi îmbolnăvite
mixturi orientale, mofturi apusene, creme
noi, mă întreb
prin care vene
care parte de os
în ce înveliș al sufletului mai am
dacul strămoș?!
straturi, straturi de lut nou au adus
vânturile, vremurile însă înnobilare
este doar memoria ta și a mea
ecoul acelui mister pur carpatic
pur în seve adânci
nu de alta dar să fim și noi
«întregi»
în hora națiilor Europei pe care
tocmai am integrat-o
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre suflet
- poezii despre prezent
- poezii despre paradox
- poezii despre mofturi
- poezii despre lut
- poezii despre boală
- poezii despre Europa
- poezii despre Carpați
Casele domnești din București se-nălțau pe povârnișul malului stâng al Dâmboviței, printre bătrâne tulpini de sălcii, închise într-un larg pătrat de-nalte și țepene ziduri, care pe de o parte se afundau în apă, proptite cu largi căprioreli de piatră, iar de celelalte trei părți, înconjurate cu șanțuri adânci, își arătau pe dinafară numai întinsa lor față netencuită și clădită cu straturi de cărămizi și de bolovani de piatră; la mijlocul peretelui din fața casei se afla poarta cu gang boltit, pe d-asupra căreia se înălța un turn pătrat, cu ferestrui de meterez; iar dinaintea porții era o podișcă care, prin mijlocul unui scripete, se lăsa pe d-asupra șanțului și se ridica la vremi de primejdie; alte patru foișoare cu temelii întărite apărau colțurile întinsei împrejmuiri.
Alexandru Odobescu în Doamna Chiajna, Nunta (1860)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și umor despre pericole, umor despre bătrânețe, umor despre apă sau umor despre București
Eros
E primăvară... Sus pe Atlas,
între pământ și luna plină,
Fug nouri străvezii la vale
cernând ușor o bură fină...
Un leopard adult simțește
deodată-n sânu-i o văpaie!
Din creștet până-n vârful coadii,
în creiere și-n măruntaie,
Îl furnică un neastâmpăr
nesuferit și nențeles...
Din nările lui dilatate,
suflări adânci și grele ies;
Din ochii-i injectați de sânge,
îi pică lacrime fierbinți:
El ghearele-și înfige-n carne,
scrâșnește crunt ieșit din minți,
Se zvârcolește-n salturi stranii...
răcnește covârșit de chin
Îi crapă pieptul sub lucrarea
nemilostivului venin...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pantere
- poezii despre văi
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
- poezii despre primăvară
- poezii despre noapte
- poezii despre minciună
Chitanța
Despre domnișoara Tanța
Nu mai e niciun mister,
Știm cu toții că nurlia,
Stând lângă calorifer,
Își usca, mă rog, chitanța,
Într-o zi de iarnă grea,
După ce-a plătit chiria,
Goală, cu nimic pe ea...
Și cum, George o descrie,
"Cap superb, ochi mari, adânci,
Piciorușe lungi și pline"...
Mi-ar fi dat inima brânci,
Numai că, săracu', mie,
Gând nu mi-e la nebunii,
Când, la noi în bloc, vecine
Am doar babe nașparlii!
Însă, de proprietar...
Că-și primea natur chiria
[...] Citește tot
parodie de Valeriu Cercel, după Ion Pribeagu
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre chirie, poezii despre vecini, poezii despre plată, poezii despre picioare, poezii despre nebunie, poezii despre inimă, poezii despre iarnă sau poezii despre gânduri
Adam (se plimbă prin încăpere; vorbește încet): Spiritul nu mai valorează nimic. Năruirea este totală. Egalitatea a devenit noua lor religie. Absurdul nivelator vine ca un tăvălug. Și munții sunt prăvăliți peste văi adânci... Și apele se pierd în nisipuri sterpe... Și cerul cade peste pământ... Iar țara se transformă treptat într-o pustietate roșie... În această implacabilă ecuație totul este redus la zero... (Oftează adânc). Ce nu poate reteza secera, sfarmă ciocanul... Se calcă în picioare tot ce nu miroase a transpirație... Pentru ei, cultură înseamnă lene! Estetica artei este redusă la batoze și furnale... Dumnezeu a dispărut și odată cu el a pierit și conștiința națională... Ultimii intelectuali rămași în libertate își vând sufletele, pentru un apartament la bloc și o butelie de aragaz... Așadar, cercul de imbecili e complet... Iar eu sunt o rază vectoare a acestuia... Mătur totul în jur! (Oftează răsfoind "Caietul negru"). Și, totuși, conștiințe mai există...
replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țări, citate despre religie, citate despre descreștere, citate despre conștiință, citate despre văi, citate despre vorbire, citate despre suflet, citate despre roșu sau citate despre promisiuni
Visându-l pe Li Bo
Când mă despart de morți, îmi stăpânesc suspinul,
dar despărțirea de cei în viață mă scufundă într-o durere permanentă.
La sud de Yangze se află un teritoriu al febrei și al molimei;
nici un cuvânt nu vine din exil.
Totuși, vechiul meu prieten mi-a pătruns în vise,
dovadă a cât de apropiați am fost.
El nu mai arată așa cum îl știam,
Iar drumul e atât de lung mai lung decât mi-aș fi putut închipui.
Spiritul lui a venit de acolo unde crângurile de arțari sunt verzi,
apoi s-a întors înapoi de unde venise, abandonând-mă în ținutul întunericului.
Acum când tu ești prins în păienjenișul legilor
cum de mai porți aripi pentru zbor?
Luna în scădere îmi luminează grinzile camerei,
dar mie mi se pare că acolo se vede strălucind chipul tău.
Acolo unde te duci apele sunt adânci, valurile învolburate
Ai grijă, nu lăsa dragonii dragonii cu coarne să te rănească!
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre prietenie, poezii despre moarte sau poezii despre lumină
Odată intrat în muzeu, Giuleașcă ajunge în dreptul portretului lui Bălcescu, convins că se află în fața unui mare domnitor. Mintea lui încearcă febril să-și amintească cu cine o fi luptat Bălcescu: cu romanii sau cu turcii? Mut de admirație, cu pălăria în mână, privește tabloul și îl închipuie pe Bălcescu călare pe un roib, cu o sabie în mână și îndemnându-și oastea: "Pe ei, ma!" "Da, da... își confirmă Giuleasca sieși, mare domnitor". Are însă o tresărire. Și-a adus aminte de altceva. Din buzunarul interior al hainei scoase o bancnotă pe care o purta cu el mereu. Este de pe vremea când era ginerică și a primit-o de la nașul lui, astăzi un prosper om de afaceri, proprietarul a cinci carmangerii. Este o bancnotă de 100 de lei vechi. Iar pe ea, efigia lui Bălcescu! Giuleașcă e din ce în ce mai încurcat. Privește chipul revoluționarului imprimat pe bancnotă. Ridurile de pe fața sa devin din nou adânci. Se scarpină în creștetul capului. Apoi, după urechea stângă. Fluieră scurt, semn că are o revelație: "Da, zise el într-un târziu. A fost ministru de finanțe!"
Corneliu Sofronie în revista "Urzica" (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre bani, umor despre vestimentație, umor despre urechi, umor despre revoluție, umor despre prezent, umor despre portrete, umor despre muzee, umor despre miniștri sau umor despre ministere
Ar fi bine să uiți
- Ar fi bine s-o uiți! îi spuneam inimii,
uit-o, îți spun! Îi strigam furios,
așază lespezi înalte de liniște în urma ei,
uit-o!, suflând încet, dă zbor păpădiei străine...
- Ușor de zis! Mi-a răspuns nicicând
n-a fost dat nimănui a uita
focul în care piere arzând.
- Uitați-o! le strig ochilor pentru Dumnezeu,
alungați-o din lacrimă și din lumină,
uitați-o, vă spun!
- Eram niște cratere stinse, mi-au spus, lumina
nu mai găsea drumul spre noi.
Ca niște afumate răni de glonț,
spre lume aținteam
sticloase întrebări încremenite. Doar ea,
buzele ei, aburind ușor geamul subțire, uscat,
lumini reaprinse în ferestrele reci. Doar ea
lumini fierbinți, în mijlocul cărora
tolănită, domnește.
[...] Citește tot
poezie de Geo Dumitrescu din Nevoia de cercuri (1966)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre ochi, poezii despre copaci, poezii despre apă, poezii despre înălțime sau poezii despre tăcere