Poezii despre buna dimineata, pagina 2
Bună dimineața, Camelia
Pentru ce mi-ai zis pe nume, că se întâmplă să vorbesc mai repede pe limba ta?
Sau pentru că ești foarte mirositoare de parcă cineva a vărsat peste tine paradisul?
Cred că dacă mi-aș lăsa păpușa din mână s-ar adăposti
sub tine ca să n-o fure vântul.
Să nu te sperie copacii că tremură,
ei vestec vântul și nu e interesat de păpuși.
E aducător de nori și ploaie.
Avem nevoie de prospețime, deci spălare...
Mai rămân o vreme.
E tot ce îmi doresc la câte bogății mi-ai dezvăluit;
pun și păpușa lângă tine că s-o fi săturat de când merge pe deasupra pământului
Uite...
Dar câtă prospețime se amestecă cu ierburile și copacii!
Bună dimineața, Camelia!
Ți-am spus pe nume pentru că devii mai înțeleaptă pe clipă ce trece.
Prețul prospețimii mele este înțelepciunea omului de a mă avea împrejurul lui.
Aha! Stai să mă scarpin un pic în frunte ca să pricep cât de prețios e acest lucru.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din WordPress.com (5 mai 2019)
Adăugat de IoanAIonut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre păpuși
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre supărare
- poezii despre sperieturi
- poezii despre rai
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
Timpul alienării
Prin lumină și prin necesitatea sa de a se pretinde în
totul.
Complimentat prin culoare și însoțit în surâsul acestor
de început promisiuni.
Spre taina căror depărtări din afara cetății se dau în
lagăn chemările?
Și se mărturisesc cu alint de vorbe șoptite în timpanul
distanței?
Vis de libertate început ca o delicvență unui
înger absent dintr-o dimineață cu plânset de
izmă nouă.
La drum nou plecat dintr-un prezent ca o contuzie
meritată.
Spre un viitor cât o leziunecerebrală.
Amândouă necesare aceluiași trecut contaminat și
dobândit ca o cârtire sau ca un mod de a înțelege ce se
petrece cu tine.
Ironie alburită în coaja unui ou pe care alunecă
trecătorii unei vieți de nimic.
Sens căruia i se cuvine trudă și istovire.
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasile Gavrilescu din Timpul trecerii tale, partea II - Timpul alienării (1976)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre încredere
- poezii despre început
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
Poem de ură
Te urăsc. Din toată inima.
Totul din mine urăște totul din tine.
Fiecare mișcare a încheieturii mâinilor mele te urăște.
Felul în care îmi țin creionul te urăște.
Sunetul făcut de oscioarele mele, parcă strivite-n dinții unui țipar, te urăște.
Fiecare corpuscul din mine cântând în capilarul lui te urăște.
Fii atent! La toate cele petrecute! Te urăsc!
Scama albăstrie de la ciorap, prinsă sub unghia degetului mare, te urăște.
Amintirile brelocului de la cheie te urăște.
Oftatul meu meu de dincolo, în vreme ce tu mănânci alune, te urăște.
Peștișorul de aur al inteligenței mele te urăște.
Aorta mea te urăște. La fel, străbunii mei.
O fereastră închisă este o fereastră închisă și un simbol evident că te urăsc.
Vocea mea aspră ca o cămașă grosolană din cânepă: furie.
Ezitarea mea când mă inviți la o plimbare cu limuzina: furie.
Tandra mea urare " bună dimineața": furie.
[...] Citește tot
poezie de Julie Sheehan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre urări, poezii despre sâni, poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre somn, poezii despre simbolistică sau poezii despre seară
Imaginile în care mă caut...
mama
s-a dus să adune câteva ierburi
să le așeze în mănunchi
sub grindă
să poarte de belșug și de noroc...
nu mai are cum să ajungă la cină
de va veni târziu
pe întuneric
îmi va pune mâna în poală
și-mi va sprijini somnul
până dimineață
când liniștea spartă
de întâiul cântat al cocoșului
îi va reconstitui chipul
o lumină va țâșni din
răsăritul târziu
separându-i chipul de umbră
și va pleca cu Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tată, poezii despre mamă, poezii despre imagine, poezii despre întuneric, poezii despre sărut sau poezii despre sat
Ștergarul în care mi-am uitat copilaria
mama
s-a dus să adune câteva ierburi
să le așeze în mănunchi
sub grindă
să poarte de belșug și de noroc...
nu mai are cum să ajungă la cină
de va veni târziu
pe întuneric
îmi va pune mâna în poală
și-mi va sprijini somnul
până dimineață
când liniștea spartă
de întâiul cântat al cocoșului
îi va reconstitui chipul
o lumină va țâșni din
răsăritul târziu
separându-i chipul de umbră
și va pleca cu Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Carte: Exil într-o lacrimă. Editura: Minela
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie
Cântec în zori
Dormi... Dormi și mă lasă
să te privesc nemișcat.
Părul tău unduie-n pernă
ca dintr-o carafă turnat.
Ce mult, ce adânc te iubesc
în fiece clipă.
Cu privirile-mi vii ca un țipăt
mi-i teamă să nu te trezesc.
Îmi vine să strig! trăim!
E-al nostru veacul acesta de creșteri!
Viețile noastre să fim
ucenici și meșteri!
Dacă nici ăsta nu-i cântec de dragoste,
care-i?
Firește că nu gângăvitul alint
pe struna ghitarei,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre mâini, poezii despre muzică, poezii despre muncă, poezii despre meșteri, poezii despre creștere, poezii despre învățătură sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
În țara lui Mură-n Gură
În țara lui Mură-n Gură,
Totu-mi este pe măsură.
Când mă scol de dimineață,
Nu la șapte, ci la zece,
Vine-o tavă cu dulceață
Și-un pahar cu apă rece.
Și dulceața zice: ia-mă!
Și paharul zice: bea-mă!
Ia-mă! Bea-mă!
Ușor de zis!
Însă gura s-o deschizi,
Nu-i deloc așa ușor!
- Ajutor! Ajutor!
Lingurița, grijulie,
Îmi deschide gura mie.
Ei, așa mai merge, zic,
Dacă mă ajuți un pic!
Dar e timpul să fac baie!
[...] Citește tot
poezie satirică de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre lecții, poezii despre gură, poezii despre dorințe, poezii despre aritmetică, poezii despre ajutor sau lecții de engleză
Tristețea pierdută
Pânze de amurg vin pe geana zării,
Forfota se-mbată din pocal de stea.
Seara rozalie peste buza mării
Fâlfâind din aripi alene venea.
Umbre minunate se învârt în aer,
Alte labirinturi se deschid în nou,
Viața ei trecută e închisă în caier
Și bătută-n cuie undeva-n cavou!
Fremătând în zare asfințitul arde,
Bucuria-i mugur pe un ram de vis.
Ea, prin sine fuge ca pe bulevarde
Uitând ce-nseamnă numele abis!
Zorii de mătase ai descătușării
Îi răsar în suflet pe albastre punți,
Fremătă și râul în argintul verii
Izvorât pe buza stâncilor din munți.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Rolea din Mi-e dor de cineva ca tine (10 decembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre albastru, poezii despre tristețe, poezii despre muguri sau poezii despre miere
Surori de anotimp
Bună dimineața, înghețată floare!
Mi se pare mie sau chiar te-ai grăbit
S-aduci mai devreme primăvara care
A venit și totuși încă n-a venit?
Bună dimineața, floare de ce-ai fost!
Mi se pare mie sau regreți acum
Că veniși pe lume când fu ceasul prost?
Ultimu-ți, se pare, fu și primu-ți drum.
Bună dimineața, sora mea frumoasă!
N-ai sosit devreme, dacă ne-ntâlnim;
Eu sunt iarna care s-a întors acasă
După ce plecase. Ne compătimim?
poezie de Marius Robu din Aproape alb (27 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre primăvară, poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre frumusețe, poezii despre dimineață, poezii despre ceas sau poezii despre anotimpuri
Dimineață de iarnă
Ce zi frumoasă! Ger și soare.
Iubita mea, mai dormi tu, oare?
Deschide ochii larg și sari
Din somnul dulce. Iată zorii.
Acum în calea Aurorii
Ca Steaua Nordului răsari.
Aseară viscolea într-una.
Arar ieșea pe ceruri luna
Din nouri, și-o asemănam
Cu-o palidă, gălbuie pată.
Iar tu stăteai îngândurată...
Și-acuma... uită-te pe geam:
Albastru-i cerul, și covoare
De nea se-ntind lucind la soare.
Copacii în pădure-s goi
Și negri. Brazii verzi se-mbracă
În străvezie promoroacă,
Și râu-i sclipitor de sloi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Monica Mirea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre trecut sau poezii despre săniuș