Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Moartea Mariei

Cum vezi în creangă roza în haina-i veșnic nouă,
În tinerețea lumii de Mai, prin alte flori,
Și cerul gelozind-o de viile-i culori,
Când zorile o scaldă cu lacrime de rouă;

Corola-i poartă gingaș iubirea triumfală;
Îmbălsămând grădina cu-arome dulci și moi:
Dar sub arșița dură, sub grindină și ploi,
Tânjește-ncet și moare, petală cu petală,

Tot astfel în avântu-ți de-ntâia tinerețe,
Când lut și cer cinstitu-au suava-ți frumusețe,
Ți-a fost tăiat de parcă al vieții fraged fir.

La groapa ta primește-mi a lacrimii ardoare,
Și vasul plin cu lapte, și-acest belșug de floare,
Ca trupul tău să fie și mort un tandafir.

sonet de , traducere de Nicu Porsenna
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 17 mai 2017.
Distribuie

Citate similare

Gingașă floare

Să mai fie-un fir de rouă
Pe gingașa ta petală
Și pe cer o lună nouă
Cu sclipirea ei regală
În a nopții-mbrățișare
Peste inima-mi rănită,
Ți-aș putea culege, oare,
Mlădierea cea vrăjită?

Ți-aș cânta cu versul dulce
Să îți fie alinare,
Roua să ți se usuce
Într-un răsărit de soare.
Ți-aș turna la rădăcină
Doar iubirea mea curată
Să îți fiu astfel pricină
De-a zâmbi nevinovată,
Floare cu petala fină
Și cu doruri parfumată!

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de tinerețe

de-aș avea printr-o minune anii tinereții
dar totuși cu mintea ce o am acum
aș cunoaște mai bine rosturile vieții
nu aș lăsa secundele se facă scrum.

îmi este tot mai dor de tinerețea mea
când nu știam de boală de dureri de sechele
când savuram iubirea ca pe o caramea
când în anturajul meu nu erau lichele.

am îmbătrânit, mult a scăzut frenezia
dar am în suflet amintiri, o splendoare
cu pasiuni vitale dansul și poezia
ecoul versului meu plin de candoare.

din ploaia de stele am strâns fantezia
mă mențină spirit tânăr cu ardoare.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
femeie

Femeia, o floare

Aleasă floare-i, când o iei,
Și chiar te bagă-n boală,
Când cad, discret, toate-ale ei,
Petală cu petală!

definiție epigramatică de din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O petală de iubire

Salciile blânde
Din margine bălții
Scaldă oglinda nopții
Cu lacrimi de rouă.
Iubito!... Noi ne iubim
Dar... ce păcat
Afară nu mai plouă.
Privim împreună stelele pe cer
Luna se bucură și ea.
Sălciile se arcuiesc asupra noastră
Iar tu, în frăgezimi de foc,
Îmi dai, fără să-ți cer,
O dulce sărutare,
Împreună vom sorbi nectarul nopții
Ascultând cum cântă sălciile
Acolo... în marginea bălții,
Dar... noaptea e dulce cu noi
Iar eu îți voi da
O petală de iubire.

poezie de din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire ce domnești în lumea-aceasta largă

Iubire ce domnești în lumea-aceasta largă
Pe-alei vezi frumusețea rătăcind? E-a mea.
Nu vezi? Sunt ochii ei ca licăriri de stea,
lumini în templu, lămpi de strajă ca ardă...

Vezi trupul, chipul ei cât poate cuprindă
ca frumuseți resfrânte-n zâmbete din zori?
Și cugetul nu-i vezi, Domn al destinelor,
în care Dumnezeu se uită ca-n oglindă?

Privește-i umbletul, cât e e-ngândurat...
Și cum te-a-nfrânt când ea cu flori te-a-mpresurat...
Sub pasul ei și iarba crește fericită...

Se-aprinde primăvara-ntr-a privirii rază
și izvorând lumini din fața îndrăgită
de-i cerul mohorât el tot se-nseninează...

sonet de din Sonete
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea zboară, Floare-nfloare

Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiți la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când ești lângă mine,
Chiar și când nu sunt îndrăgostit de tine.


Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"


Ești un înger pentru mine,
Aș vrea te am lângă mine,
Să îți văd chipul zâmbind,
Când ești lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Și simt că am sa mor,
De dragostea și iubirea ta,
Care o porți mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.


Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"


Și simt că te doresc...
Și aș vrea fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Și ești totul pentru mine...
Și nu pot trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când ești lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...

Și îți spun....
Că.... Te iubesc.....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Ecoul ultimului vis

Mă retrăsesem într-un colț de lume
Ca într-un început de nouă viață
Când îl aud, devreme-n dimineață,
Prin pomii înfloriți, cântat, un nume.

Privesc atent la pasărea ce zboară,
Dar nu e ea cea care-mi cântă mie,
În trilul ei e-o altă armonie.
Nu, nu e numele ce mă-nfioară!

Se-ascunde-o adiere printre ramuri
Și-o urmăresc petală cu petală
Cum se alintă, caldă și domoală,
Dar nu se-nalță numele-n balsamuri.

Un flutur alb se-ndeamnă către-o floare
Și-l urmăresc în zboru-i singuratic
Prin aerul curat, primăvăratic,
Plutind ușor, în irizări de Soare.

De printre flori și ramuri de cais,
O voce m-a oprit din căutare
Șoptind un nume și, spre-a mea mirare:
"Eu sunt ecoul ultimului vis".

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fantezii în grădina secretă

în grădina secretă luceferi se scaldă în rouă
pregătind pentru lume fanteziile mărețe
cerul își mărturisește catapeteasma nouă
calea lactee răspândește norii de tandrețe.

stele se cuibăresc în cuib de rândunele
ar vrea și ele zboare prin magic univers
s-au strecurat tiptil în gândurile mele
cu iubirea lor mai luminez un vers.

ramuri se leagănă nu vor se culce
vântul ștrengar se joacă între corole
albinele în stup prepară visul dulce
timpul presară frenezii în console.

îndrăgostită-s de viața din noul mileniu
e atâta vrajă și dorul vrea să fie geniu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vioara suferă și nu cântă cum trebuie, dacă în trupul ei s-a strecurat fie și numai o gingașă petală de floare.

în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În cânt de ploi pe flori de liliac

E primăvară verde, din pământ,
Prin firul ierbii, viața urcă-n cer.
Umbre de nori... pe adieri de vânt,
Mai lasă câte-o lacrimă de cânt
Peste cenușa iernii... din eter.

În mugur, vezi, tăcerea din zăpezi.
Bobocul vieții stă iasă iar.
A mai trecut o zi către amiezi,
Privirea ei... îndeamnă, te crezi
Un călător, prin foi de calendar.

Povara florii, este iar... miros.
Blândețea din petale s-a desprins,
Din când în când se leagănă spre jos,
Frumos ca un balsam... dar dureros,
E semn că timpul iarăși a învins.

Un flutur se hrănește din culori,
Mantaua lui o spune grăitor.
Trecut, prin cine știe câte flori...
Dar să-l lăsăm, oricum destui fiori
Ne calcă pe privire, izbitor,,,

Parcă s-a scurs un colț de paradis.
De-atât frumos și gândurile tac,
Ferestrele din ceruri s-au deschis,
Curg rătăciri pe margine de vis
Și cânt de ploi,,, pe flori de liliac.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Descântec

Tu mă desfaci petală cu petală
De parcă-i vrea destinul -l descoși,
Mă recompui, în vers, cu-a rugilor cerneală
Ce-o plâng mireni din ochii lor sfioși.

Și mă destrami, cum frunza se destramă
Sub palmele de brumă-n nopți târzii,
Mă modelezi în lut păgân dând vamă
Din trupu-mi alb, iubirii, poezii.

Mă despletești cum nopțile de visuri
Se risipesc sub brizele din zori,
Și mă aduni cu pumnii din abisuri
Să mă-mpletești, apoi, între culori.

Și nu știu ce descântece rostești
De-ajung din muritoare un mister,
Ascuns în versul ce îl scrijelești
Cu unghia ta pe coaja mea de cer...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Par Lagerkvist

Iubirea este ceva care moare. Iar când moare intră în stare de putrefacție și poate deveni teren fertil pentru o nouă iubire. Atunci iubirea moartă își trăiește viața tainică în cea nouă și astfel iubirea de fapt nu moare.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Barabbas Paperback" de Par Lagerkvist este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.
Petru Daniel Văcăreanu

Testament scris cu curcubeu

Cu băjanie lumii să nu fiu
Pentru că-ntro zi, nu vreau știu
Voi pleca, aici nu ma fiu.
Dar totuși... mult mai mult o să fiu...

Decât am fost cu trupul de vânt
Ce lăsa curcubeu de tuș pe pământ
Din desaga de nouri de cuvânt
Ce-n senin nevăzut de voi-l cânt

Alergând după un puf de păpădie
Ce e a fericirii ciocârlie
După o picătură de ploaie
Ce cerul genunchiul il îndoaie

In sunet culori in mine
A sufletului rugăciune
Ca lacrimile lumii venine
fie curcubeie divine

Ce îngheată în cruzi spini
Adânci cât un abis, haini
Ca o haită mare de demoni
Ce par de-i vezi ingeri minioni...

Căci de-mi rămâne condeiul
Nu contează unde e bordeiul...
In vidul rece ori purgatoriul!
De am cu mine cu ce scrie versul

Pot arde in smoală de mercur
Voi înmuia condeiul chiar în el
Să scriu legat în orice fel
Ce e minciună și adevăr

De-ar fi chiar acolo-n paradis
Masca nu o suport ca derviș
Să acopere un chip prefăcut
Pentru un fir de praf de lut

Din care am fost plămădiți
Despicați învătăm aici
Să ne simțim iar iubiți
Contopindu-ne senini, smeriți

In ceea de cer am fost sortiți
Intr-o lacrimă pură de rouă...
Să ne dea trup de curcubeu nouă
De intuneric în veci nu fim robiți.

Și deci, nu mă plângeti
Eu voi curcubeu pe ăst cer
Din lacrima tușului mercur
Sub trupul meu râdeți

Eu demonul ronin lumii
Ce a învățat a iubii
In intunericul rece de aici
Mai rece decât toate ce vor fi...

Și când mă veți vedea din nori
Apărând cu sunet de culori
La mine nu vă gânditi
Atât vă rog,"Să vă iubiți"

Căci ea doar ea, iubirea
E omului în veci menirea
Să-și simtă, sărute nemurirea
Să-i ucidă timpului preamărirea

Lâsând deoparte judecata,
gândirea, rasisimul, ura...
războiul aurului tevatura...
căci vor rămâne-n lumea asta...

De unde voi pleca acuș și eu
Devenind dintr-o lacrimă de cerneală
Ce mi-am dorit mereu, mereu!
Pe cer un curcubeu...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rostește Speranță...

Rostește Speranță când luna e nouă
și fir de păianjen în tremor sfințit
descântă lumina stropilor de rouă
sub ochiul icoanei nicicând ațipit.

Rostește Speranță când mărul dă-n roade
și gândul ți-l pune pe un colb de stea,
ascultă vârtejul iubirii ce arde
când cerul coboară spălând vina grea.

Rostește Speranață când frânt este zborul
și vezi cum se zbate pleoapa în zare,
rostește Speranță și-asculta bujorul
cum i se tulbură seva în floare.

Rostește Speranță când pacea-i stăpână
și vezi licuricii cum umblă pe cer,
ascultă îngerii scoțând din fântână
stropi de luceferi pentru ochiul stingher.

Rosteste Speranță pe-un ascuns regret,
rostirea o pune pe visele-nvinse,
rostește Speranță și ascultă atent
sărutul răzvrătit pe buzele stinse.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubita mea – lumina mea albastră

Cu ce lumină-albastră cerul tău –
Cer presărat, intens, cu praf de stea –
Lin învelește-n doruri lutul meu
Ce-i rece și sleit, iubirea mea.

Sclipesc în noaptea rece ochii tăi
Cu dulce și aprins aleanul lor –
Stârnind în mine flăcări-vâlvătăi,
Ce fac simt că sunt nemuritor.

Tu nici nu știi, măcar, azurul meu,
Cum te privesc – și obraznic și curat..
Ce dulce paradox e-n mersul tău –
Lasciv și inocent e, totodat'!

Când mă săruți, gingaș, adeseori,
Cu buze moi, arzând catifelat,
Tu mă reînvii, fără mă omori –
E-un simțământ neînțeles, ciudat.

Cum se revarsă-n noapte ploi de stele –
Din cerul de catran, cum se desprind!
Dar cea mai arzătoare dintre ele –
Ești tu, iubito-n brațe când te prind.

Când trupurile noastre se despart,
E un dezastru în ființa mea –
De, parcă, ceru-ntregii lumi s-a spart
Și mi-a căzut în cap un ciob de stea!

Atunci, buimac, privesc plecarea ta,
Printre copacii-abia îmbobociți
Și sunt cuprins de-o disperare grea –
Căci ani și oameni ne țin despărțiți.

Deci, ce ești tu? Lumina mea albastră!
Ce-mi curgi fierbinte-n sângele-ngroșat
Și-mi luminează-a ochilor fereastră
Cu cer albastru – când nu e înstelat.

Iar gândurile tale trec prin mine –
Adesea pleacă, dar mai des rămân...
Și –ntinerit, simt când îți este bine –
Când nu ți-e bine – mă simt trist, bătrân.

Iubirea mea, lumina mea albastr㠖
Noi, împreună, n-o să adăstăm...
Dar, undeva, unită-i soarta noastră
Și nu ni-i interzis ca visăm...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 8 comentarii până acum.
Participă la discuție!

La porțile cerului

porțile cerului oricând se deschid
căci iubirea este veșnic anotimp
cu puterea ei mai dărâmă un zid
fluturi de visare valseze pe câmp

am făcut cu cerul solemn legământ
îi ofer din suflet un curcubeu
născut din armonia dintre ploi și cuvânt
legat prin nemurire de Dumnezeu

cinci culori să-mbrace trupul de poem
reflexii de lumină și pe cerul nopții
în viața după moarte nu am mă tem
că din slovele mele vor dispărea emoții

porțile cerului prin cânt se deschid
căci iubirea este anotimp candid

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ion Florin Vasilescu

Gânduri în amurg

Trec anii plutind molcom, ca norii călători
Ce-aduc o zi ploioasă, iar alta însorită
Prin viața ce se scurge de-acuma liniștită,
Cu nostalgii, necazuri și-arare sărbători...

Ca un magnet m-atrage grădina înflorită,
Amestec anestezic de-arome și culori...
Cu pomii dragi, cu câinii vorbesc, iar uneori
Cu umbre vechi: pierduții, ce-nvie-ntr-o clipită!

Sclipiri din vremea dusă le depăn cu migală,
Ca flori de gând alese, presate între file -
Herbar ce-mi strânge viața, petală cu petală...

Încerc scriu, ferec cu lacăte cuvântul,
Că florile plăpânde trăiesc puține zile
Și de le uit prin ronduri, le risipește vântul!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oamenii

Oamenii leagă cerul de pământ
Și luna de soare
Din viață se naște și moare luptând
Cu trupul frumos ca o floare.

De-ar trece lumina prin sufletul tău
Și tot întuneric să-ți pară
Să nu vezi în bine, decât ce e rau
Când haina-ți curată, murdară.

Să nu plângi, când lacrimile-ți cad!
Să nu fi nervos, cand cineva te-nfurie!
Și de ai ști ca-i să mergi în iad
Să cânți de bucurie.

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Petala pe ochi

Ochiul verzui al minții tale
A fost străpuns de o rază de soare.
Și ochii tăi verzi
Erau dintr- o dată
Roșiatici, ca soarele la apus seara,
În vară.
Pe pleoapă purtai
Petală roșie de la o floare.
Nu știu de ce,
Dar credeam că ochiul te doare.

Am vrut mâna ciungă să o întind,
Pleoapa să ți- o ridic.
Dar cum să o întind?!
prin a ei durere nu mai simțeam nimic.

Piciorul, alene, cel șchiop,
Îl târam prin lanul de maci.
Voiam - nțeleg
A cărui petală
O purtai pe acel ochi verzui- sângeriu.

Îti spun, am știut că petala este de mac!
Pentru ca macul, tie, atunci ti- a fost drag.

Mâna o să mi - o cos
Să nu îmi mai fie ciungă.
Pucioru- l ridic
Să pot alerg
Când rămân doar o umbră.

Îți deschid ochiul.
Petala ți l- a vindecat.
Să pui, în lan, înapoi,
Petala din ochiul de drac.

poezie de (aprilie 2018)
Adăugat de MONIQUESemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din toate, eu iubesc o mare

Doamne, ce spectacol străbate verdele din marea mea!

Din toate, eu, iubesc o mare
Și valul ce – i dansează în lut
Cu plete împletite în soare
Peste puncte cardinale cu puteri de absolut.
Ea aduce mai aproape un cer atins de o vioară
Ca o simplă adiere când respiră frunzele.
Din privirea ei coboară anotimpuri de fecioară
Când zâmbește ca o ploaie ridicându – și pleoapele.
Mă hrănește cu mareea ce îmi poartă visele
Străbătute de aroma picăturilor de rouă
Și apoi aduce verde sub petalele de stele
Până ce – și îmbracă trupul în culori de lună nouă.
Se ridică fără margini și îmi scaldă tâmplele
Ca un orizont albastru ce mă îmbie nevăzut
Să înot în glasu – i dulce aruncând cu orele
Modelat de universul ce are rang de început.
Din toate, eu, iubesc o mare
Și valul ce – i dansează în lut
Cu plete impletite în soare
Peste puncte cardinale cu puteri de absolut.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum adaug o nouă adresă de mail? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!