Infatuare
Îmi sunt contemporan - și mi-e de-ajuns:
Întregul paradis în mine-ncape.
Nu-mi pot fi întrebare, nici răspuns,
Dar, uneori, simt că-mi sunt prea aproape.
N-am decât vârsta gândurilor mele,
Nu pot îmbătrâni decât c-un vis;
În mâini port un buchet de asfodele
Și-n ochi - un ev de fum și-un zeu ucis.
Pot foarte bine să rămân închis
Și să mă zbat între oglinzi rebele,
Multiplicat în orice gând proscris,
Murind la fel în orișicare piele...
Doar uneori, cum mă răsfrâng în ape,
Dar nu-mi pot fi-ntrebare, nici răspuns,
Pricep - când paradisul stă să-mi scape -
Că-mi sunt contemporan de nepătruns.
poezie clasică de Romulus Vulpescu (1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre rai, poezii despre gânduri, poezii despre vârstă, poezii despre visare, poezii despre mâini, poezii despre fum sau poezii despre apă
Citate similare
Autoportret cu singurătatea lui Dumnezeu
Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria umbră
O strivesc,
O calc în picioare,
Dar sunt contemporan cu ea...
Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria moarte
Mă strivește,
Mă calcă în picioare,
Dar sunt contemporan cu ea...
Și, Doamne,
Sunt fericit de pe-acum
De renghiul pe care i-l voi juca:
După ce mă va chema la ea,
Nu-și va mai afla rostul...
Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria iubire,
Cu propria credință,
Cu propria icoană,
Cu propriile păcate...
Dar de ce, Doamne,
nu-mi este îngăduit
să fiu contemporan
cu însingurarea
veșniciei Tale?
poezie de Valeriu Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre singurătate
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre moarte
- poezii despre jocuri
- poezii despre iubire
- poezii despre icoane
- poezii despre fericire
- poezii despre autoportrete
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Acesta sunt eu
Am strâns niște ani fără prea multe patimi,
Am visat, am sperat și-am iubit,
Deseori fericit, dar am vărsat și lacrimi,
Multă dragoste am risipit.
Am intrat mereu pe ușa din față,
N-am furat și n-am lingușit,
Suferință, durere, le-am făcut mereu față,
Nici când pierzi, jocul nu e sfârșit.
N-am fost cel mai frumos ori cel mai deștept,
Dar sunt loial și-mpresionat de modestie,
Privesc oamenii-n ochi, răbdător și drept
Și mă feresc cât pot de prostie.
Bogățiile mele le port cu mine,
În oglinzi mă privesc cu respect,
Bunul simț cred că-mi stă cel mai bine,
Sinceritatea mi-o asum ca pe-un defect.
Acesta sunt eu, cu bune și rele,
Muzica e-n sufletul meu,
Mai cred în iubire, mai visez la stele,
Și-n tot ce trăiesc sunt eu.
poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre suferință, poezii despre stele sau poezii despre sinceritate
Scrisoare către bunici
Pentru scumpul meu Petricuță
"Bunicule, ajută-mă în mers,
Că sunt și eu o ființă-n Univers,
Călăuzit de-o soartă și-un destin
Și-acest Pământ nu-mi este azi, străin.
Ajută-mă, dacă nu-ți este greu,
Pentru că știi mai mult decât știu eu,
Din ce-ai văzut în timp în acest veac
Poți ca să-mi spui și mie ce să fac.
Eu sunt copil, dar pot ca să-nțeleg
Dacă m-ajuți o taină s-o dezleg,
Voi reuși cu timpul să pricep,
Numai să-mi spui de unde să încep.
Să mă ajuți cum să citesc în hărți,
Cum să descopăr lume-ascunsă-n cărți
Și-n Universul cel nemărginit,
Din care eu sunt rupt și sunt venit.
Dar spune-mi și povești cu zmei și zâne,
Cu Harap Alb și răi cu fețe spâne,
Povestea Junglei, ce-i cu animale,
Că-mi place mult cum povestești amtale.
Doar mă cunoști prea bine cum te-aștept
Și-n timpul nopții, strânge-mă la piept,
Mă apără, ca să nu-mi fie frică,
Te rog frumos. Te îmbrățișez.
Petrică.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zoologie
- poezii despre scrisori
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre lectură
- poezii despre hărți
- poezii despre frumusețe
- poezii despre frică
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Naivul
Sunt un naiv ce crede-n omenie?
Sunt sincer și nu știu să mă prefac?
Sunt natural, deci bun de jucărie?
Eu, haina de minciuni, nu pot s-o-mbrac.
Dar, știți ceva? atunci când dorm, dorm bine,
Sunt liniștit și-n cel mai rău coșmar,
De tot ce fac, nicicând nu mi-e rușine,
Deși am, uneori, un gust amar.
Prea sigur, nu-s, dar am mereu dovada
Că, ori sunt anunțat, ori pot să-i simt
Pe cei ce, între vorbe, fac rocada
Și le încurcă, dar le place: mint,
Iar când sunt prinși, aruncă iar cuvinte
Crezând că s-o mai dreagă are rost,
Jurându-se, chiar și pe cele sfinte,
Că eu n-am înțeles: naivul... prost.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naivitate, poezii despre minciună, poezii despre vestimentație, poezii despre somn, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre rușine
Lucian: Nu! Nu sunt deloc modest, dar nici nu mă prefac; de obicei, sunt sincer, foarte sincer. Și doar atât. E adevărat, nu-mi place să fiu lăudat, dar nici criticat. În general, nu-mi place să se vorbească despre mine, să se comenteze pe seama mea, dar nu pot evita să se întâmple astfel. Și de fapt, sunt așa cum sunt și n-am ce face, pentru că ăsta sunt eu, iar dacă celorlalți nu le place, treaba lor, cu atât mai rău pentru ei, pentru că nu intenționez să mă schimb, rămân așa cum sunt: Un Don Juan faimos sau nu, un matematician celebru sau nu, preferatul domnului director sau nu... Asta e! Ăsta sunt eu: Lucian Enka. Și atât!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre celebritate, citate despre șefi, citate despre vorbire, citate despre sinceritate, citate despre schimbare, citate despre modestie, citate despre matematică, citate despre laudă sau citate despre adevăr
Lumea mea e-n poezie
Parcă n-am trecut prin viață, parc-a fost altcineva
Prins în straiul meu de gheață, parc-am fost altundeva.
Nu aici și nici departe, parcă n-am avut un loc,
Parcă m-am născut în moarte, văduvită de noroc.
N-am avut un rost pe lume și aminte nu-mi aduc,
Nici de locul fără nume, nici de cântecul de cuc.
Mi-a fugit copilăria, înainte de-a gusta
Elixirul inocenței din inexistența mea.
Am trăit în altă lume și e numai vina mea,
C-am ales albastrul nopții și am locuit pe-o stea.
Am negat că-s pământeană, să nu simt cum mă lovesc
Grindina și ploi și jale și tot răul omenesc.
M-am retras în poezie, în decorul meu de vis,
Să trăiesc o veșnicie doar în vers, eu mi-am promis.
Doar aici sunt fără lanțuri, pot să zbor și pot să cânt
Și sunt cea mai fericită, neiubită pe pământ.
Nu sunt legi, nu sunt războaie, pot să mor și să renasc,
Și de vreau să fiu regină, sau o roză din Damasc,
E de-ajuns să prind cuvântul ce se zbenguie prin gând.
Lumea ce o port în mine, pe nimica n-am s-o vând.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre poezie, poezii despre vinovăție, poezii despre versuri sau poezii despre trandafiri
N-am să tac
Tu spui că sunt o enigmă vie...
Că pot cu gândul mereu scrie.
Că sufletul îl am prea apăsat,
Că nu prea cred să fiu salvat.
E drept ai uneori dreptate,
Nu pot să tac, vorbesc de moarte.
Dar oare tot ce ne înconjoară...
E adevăr... sau apă chioară?
Cum pot să tac... când tot e strâmb?
Când n-avem loc pe acest pământ.
Că fără milă îl călcăm,
Nimic nu vrem ca să salvăm.
Noi suntem niște trădători.
Pământul ne-a primit cu flori
Cei care mâine vor veni
Pe ce pământ vor mai trăi?
Ei unde oare vor pleca
Dacă pămînt n-o exista?
Gândiți și dați-mi un răspuns
O viață aveți... și nu-i deajuns.
Sunt cred... cel mai înverșunat,
Dau foc la tot ce e stricat.
Sunt chiar furtună în deșert,
Și vreau pământ fertil nu sterp.
Îmi spui să cred că voi răzbi...
Și dragoste voi întâlni...
Speranța mea... un vis pierdut
Cum să o iau dela'nceput?
Probabil s-o schimba ceva...
Când eu... nu voi mai exista.
Nu pot să tac e prea târziu,
Mi-e teamă de ce pot să scriu.
Mi-e teamă... chiar și să vorbesc
Pot multe inimi să rănesc.
Așa că tac și mă ascund
În jur e Răul până-n fund.
E seară... v-am cam pluctisit,
Am spus doar ce eu am gândit.
Vă mulțumesc anticipat
Nu tac... dar totuși am plecat!
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre vorbire, poezii despre viitor, poezii despre trădare sau poezii despre seară
Mâini pedepsitoare
De câte ori îmi amintesc, rebelo,
Că îmi provoci de bună voie rău,
Mă înnegresc la față ca Othello
Și mâinile pornesc spre gâtul tău.
Dar dintr-o dată mi se face milă,
De orice gând răzbunător mă usc
Și, cum te știu curată și umilă,
Simt mâinile că-mi cad din umeri, brusc.
Acum, când totul mă interesează,
Un simplu zvon mă poate-asasina,
C-am auzit cu jenă și cu groază
Că-ți faci un fel de mică lumea-a ta.
Au fost destule între moft și țâfnă,
Cu scene de amor și de război,
Dar mă stupefiază această râvnă
De a distruge totul între noi.
Alerg, în fața lumii, ca o torță,
De dinainte de-a te naște tu,
Dar nu-mi îngădui nici-un gând de forță,
Să te opresc din nebunie, nu.
Te-am acceptat alături fără probă,
Acum, de dorul tău nu pot să dorm,
Va trebui să-mi las la garderobă
Aceste mâini care-au crescut enorm.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de IngridM
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre negru, poezii despre nebunie, poezii despre naștere, poezii despre mofturi sau poezii despre groază
Descrierea
Despre urechile mele pot spune că sunt
cerceii tâmplelor. Despre tâmple
nu zvâcnesc nimic!
Despre mâini pot spune că sunt lacrimile
degetelor. Despre degete... nu vorbesc
cu ele!
Despre gură
pot spune cu ea cuvântul "gură"
și pot să spun că sunt oglinda ei
în care își piaptănă buzele. Despre buze... nu prea
le înghit!
Despre inimă pot spune
că bate la ușa nașterii mele de când
e inundată cu sânge de către mine
și nu îi deschid fiindcă nu sunt acasă.
Despre sânge nu pot spune
dacă e rece sau cald.
Despre ochi pot spune multe
însă nu spun nimic
fiindcă mă vede
cu celălalt ochi.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete, poezii despre urechi, poezii despre sânge, poezii despre inimă, poezii despre gură sau poezii despre cuvinte
Ne-ndoielnic, adânc și discret
Te iubesc ca pe-o noapte de-arest într-un gând
Al iubirii, furată din somn,
Diplomat și tăcut, ca o apă curgând,
Ca săracul în haină de domn.
Te iubesc îndeobște cu toți anii mei,
De copil, de matur, de bătrân...
Uneori din senin, alteori cu temei,
Sunt un sclav dependent de stăpân.
Să-ți fiu mamă-aș fi vrut câteodată, nu prunc,
Și în cârcă pe străzi să te port,
Să te nasc în dureri, să nu pot să te-arunc,
Să-mi devii al mândriei resort.
Te iubesc zi de zi, chiar de nu prea o spun,
Ne-ndoielnic, adânc și discret,
Fără tine n-aș fi nici mai rău, nici mai bun,
Chipul tău mi-e autoportret.
Cu-ntuneric cu tot, doar lumină îmi ești
Și mi-e drag să-mi pot spune ROMÂN,
La răscruce de timp, de credinți și de vești,
La picioarele tale rămân!
poezie de Simona Diana Țîru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre tăcere sau poezii despre sclavie
Țigara
Unii oftează pentru una-alta,
Dorințele mele nu-s mari din cale-afară;
Lumea se poate fâțâi cum vrea,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Unii mor de grija conservatorilor
Sau a laburiștilor la alegerile din vară;
Mie nu-mi pasă cine face scor electoral,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Sir John îmi cere votul iarăși,
Mr. Marr îmi promite tot ce zboară;
Nu-mi pasă cine va ajunge-n parlament,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Unii caută scandal cu nemții,
Alții vor război cu rușii, bunăoară;
Nu-mi pasă. Sunt împăcat cu toți,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Nu pun mâna pe "The Post"
Nici nu citesc "The Star" seară de seară;
Pe "The Globe" nici nu-l bag în seamă,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Toate onorurile-s primite la Barou
De subalternii mei a nu știu câta oară;
Nu contează eu-s dispus să mai aștept,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Ambiția nu-mi dă târcoale;
O mașină de lux sau un taxi la scară
Pentru mine-i totuna,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Nu-s supus niciunui zeu, doar pentru larii
Casei mele genunchii mei coboară;
Sunt mulțumit în curtea-n care stau,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Nu caut faimă-n lumea asta,
Nu-s general cântând la rana lui ca la vioară,
Sunt bucuros să fiu doar un umil soldat,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
În bazarul vieții nu tânjesc după jucării
Pentru care mulți alții se omoară,
Dracu' să le pieptene pe toate,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Unii-și pierd în focul vieții mințile, topite
Cum se topesc în flăcări lumânările de ceară;
Pe vreme rea nava mea-i mereu în port,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Nebunia iubirii pătimașe
Nu-mi arde inimioara cu-a ei pară,
Scot fum, dar nu ard niciodată,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
Mi se spune că Nancy Low
Tocmai a avut cu Mr. R nunta-aseară,
M-a părăsit! Dar eu continui să trăiesc,
Cât timp pot fuma-n liniște-o țigară.
poezie de Thomas Hood, 1799 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre draci, poezii despre votare, poezii despre vioară, poezii despre taxi sau poezii despre subalterni
Doamne, n-am cerut nimic
Doamne, n-am cerut nimic,
Cum am putut, am trăit,
Mi-ai dat să port răni adânci,
Nu mi-ai spus că dor atât,
Nici cum pot ca să le duc.
Când m-așez pe iarba crudă,
Roua îmi păre a fi cucută,
Sufletul mi-e Doamne plin,
De amar ca de pelin,
Zilele îmi sunt un chin.
Privesc cerul înstelat,
Cânt, că doar cântul mi l-ai dat,
Lacrimile-mi sunt de foc,
În jurul meu arde tot,
Pe pământ nu-mi găsesc loc.
Niciodată n-am să-ți cer,
Nici nu mă oprești să pier,
Mă duc când îmi vine rândul,
Dar îmi las în urmă cântul,
Trec mai repede ca vântul.
Mihail Coandă
cântec, versuri de Mihail Coandă (31 ianuarie 2020)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre rouă, poezii despre dor sau poezii despre Mihail
Privirea
Doar o lumină venită dintro parte,
de acolo unde amintirile mai dor.
Ca să le uit, n-am strai de eternitate,
doar pe ele, când mă strâng cu dorul lor.
O neânțeleasă formă mă însoțește,
să tac sau poate când mi-e bine să suspin,
flori de cais mi se așează într-o coroană,
mă plimb prin amintiri, când vreau să mă alin.
Să urc, să le privesc, nu-mi este cu putință,
căci una dragă 'mi stă aprinsă-n stea,
să mă cobor pășesc pe a mea ființă,
o prelungire sunt, o umbră, a ceea ce e ea.
Cum pot în spațiu' acesta sacru să 'nverzesc,
când nici prea jos și nici prea sus nu am tulpină,
doar flori în cer, iar pe pământ sunt azi,
o urmă cu umbră și-n ea adâncă rădăcină!
poezie de Eugenia Bucur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre plimbare, poezii despre lumină, poezii despre flori sau poezii despre coroană
În fața mării
Cum seamăn eu cu tine, mare,
La fel, mereu neliniștit,
Închis din patru părți de timpul,
Din care nu e de ieșit.
Mă zbat adânc, fără cruțare,
Mă trag în mine, mă-nvrăjbesc,
Dar oricât aș lovi de tare
Degeaba țărmii mi-i lovesc.
E-o luptă fără-asemănare,
Sunt malurile prea de fier.
Nici eu nu-s mulțumit, ca tine,
Doar cu bucata mea de cer.
Izbesc mereu, mereu mai aprig
Și fără să îngenunchez,
Dar nu pot, nu, ieși din vremea
În care-ncep să-nnegurez.
Mi-e dorul inima și gândul
Tot răni, la zbatere proscris,
Dar încă lupt să nu stau numai
În țărmurile mele-nchis.
Izbesc, izbesc întotdeauna
Ca tine, tot mereu la fel.
Și mie timpul mi-a pus maluri
Și nu pot să mai ies din el...
poezie celebră de Virgil Carianopol din Inedite (1978)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Virgil Carianopol despre timp, poezii despre mulțumire sau poezii despre fier
Liber, foarte liber
Sunt om liber, foarte liber, pot trăi sau pot muri,
pot iubi în miezul zilei sau sfârși în zori de zi,
sunt o simplă întrebare, cu un complicat răspuns,
pot urca pînă la stele, fără-a ști că e de-ajuns.
Sunt ca cerul nopții, liber, când mai jos și când mai sus,
nimeni nu mă mai întreabă ce-am făcut și ce am spus,
sunt o simplă licărire ce, mai toți, cred că o văd
doar când viața-i o dilemă și le pare-a fi prăpăd.
Sunt om liber, foarte liber, n-am ce da, n-am ce să cer,
știu ce-i viața, știu ce moartea, am curaj să cred, să sper,
vin din marginile lumii, însă eu n-o mărginesc,
în deplina-mi libertate, n-am de ce să mă feresc.
Sunt ca fluturele care simte ploaia după vânt,
simte vântul după forma umbrelor de pe pământ,
caut boabele de rouă ce, mereu, în zori de zi,
udă firul crud al ierbii ce-și dorește a trăi.
Sunt om liber, foarte liber, pașii singur mi-i măsor,
și tot singur pot decide dacă vreau sau nu să mor,
dacă merg spre mai departe, dacă vreau să stau pe loc,
dacă vreau să fiu ca focul, sau să ard cu totu-n foc.
Sunt așa cum este firea celor ce-și doresc trăi
fără teama că li-i dată datoria de-a muri,
sunt mai liber decât clipa care știe că a fost
și-a dat timpului măsură, și a dat faptelor rost.
Sunt om liber, foarte liber, sunt precum mi-e dat să fiu,
știu ce-nseamnă libertatea, tot ce-nvăț, învăț să știu...
poezie de Daniel-Dumitru Darie din Dincolo de praguri (9 august 2013)
Adăugat de Daniel-Dumitru Darie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre învățătură sau poezii despre ploaie
Și totuși, distanța rămâne, nu mă pot juca în voie cu sufletul ei, cum fac copiii cu nisipul de la mare. Și, dacă sunt cu dânsa, oricât am fi de emoționați de îmbrățișările noastre, bucuria nu poate dura multă vreme. Iar imediat ce nu mai suntem împreună, mă simt singur, cu o mie de întrebări la care n-am primit nici un răspuns, cu neîncrederi care nu pot fi calmate, și Dania rămâne cu o imagine fermacătoare, dar fără realitate, ca un vis, ca un film la cinematograf.
Anton Holban în Jocurile Daniei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre filme, citate despre visare, citate despre suflet, citate despre realitate, citate despre nisip, citate despre jocuri, citate despre imagine, citate despre copilărie sau citate despre bucurie
Ceea ce știu este că sunt obosit, dezamăgit, că nu sunt fericit, că nu pot măcar să sper că voi fi într-o zi. Viața se va schimba, cu siguranță. Dar până atunci? Îmi dau seama că nu am nici stofă de luptător, nici stomac să diger ce nu-mi place. De ce să persist? N-am prea întâlnit oameni fericiți.
citat clasic din Cella Serghi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre fericire, citate de Cella Serghi despre fericire, citate despre viață, citate de Cella Serghi despre viață sau citate despre siguranță
Să pot
Să pot atinge cerul
Cu gândurile mele,
Să pot culege vise
Într-un buchet de stele,
Să pot privi lumina
Când ochii-mi sunt închiși,
Să pot culege flori
Când pomii-s încă ninși,
Să pot cuprinde lumea
Cu brațele închise,
Să pot ploua deșertul
Și să răsară vise,
Să pot muri o clipă
Și-apoi să reînvii,
Să mă transform în noapte
Când peste tot e zi,
Să fac să ardă focul
Când flacăra e stinsă,
Să pot găsi speranță
În tot ce nu există
Și oare atunci iubirea-mi
Va fi la fel de tristă?
poezie de Marian Galoiu din De dorul tău, aici, în suflet...
Adăugat de Marian Galoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre ninsoare
În ceea ce mă privește, sunt chintesența a ceea ce e mai bun în tinerețea și bătrânețea unui vampir. Deși n-am decât două sute de ani, din felurite pricini mi-a fost dăruită puterea celor vârstnici. Posed sensibilitatea unui contemporan, îmbinată cu impecabilul bun gust al defunctei aristocrații. Știu exact cine sunt. Sunt bogat. Sunt chipeș. Îmi pot vedea imaginea reflectată în oglinzi și în vitrinele strălucitoare.
Anne Rice în Diavolul Memnoch (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre bătrânețe, citate despre vampiri, citate despre tinerețe, citate despre timp, citate despre cadouri sau citate despre bogăție
Șapte ani deja
Aș vrea să-ți scriu o poezie, mamă
Dar simt că-mi sunt ideile de plumb,
În plus, când vreau să-ți scriu ceva simt teamă
Că toate literele lumii nu-mi ajung.
Nu pot deloc să mi te pun în rime
Și nici să îți vorbesc ca și cum nu ai fi,
Abia de scriu o slovă și mi-e dor de tine
Și mă opresc, oftez... Fac asta zi de zi.
Tu nu ești om de pus în poezie
Și nici o mamă lesne de descris rimat,
Când m-ai născut, asta mi-ai dat tu mie:
Iubire de nescris în suflet de băiat.
Probabil te întrebi ce fac la astă masă
De nici nu scriu și nici nu simt că-s viu,
Păi uite, îmi imaginez că ești și tu acasă,
Mă mângâi și îmi spui să dorm, că e târziu.
Și te ascult, te-mbrățișez de noapte bună,
Mă uit în urma ta cum mi te duci domol,
Nu vreau ca fără tine soarele s-apună
Și nici de dimineață fără tine să mă scol.
De ce să-ți scriu, atunci? Oricum nu pot,
Așa că stau emoționat și te cobor din vis,
Mă uit la un tablou cu tine, sprijinit în cot,
Întind o mână și îți mângâi părul nins,
M-apropii, mă fac mic, intru-n tablou de tot,
Iar tu-mi șoptești zâmbind, aproape stins:
"Să nu fi trist, sub crucea mea nu-i niciun mort".
poezie de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre păr alb sau poezii despre păr