Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cornelia Georgescu

Iarna

Iar e iarnă, frig și ger,
Veșmânt alb e peste tot;
Înnorat e-albastrul cer,
Prin zăpadă mergi-înot.

Mici cristale de zăpadă
Cad într-una, fac grămadă,
Straie albe să aștearnă
Lunga și geroasa iarnă.

Săniuțele zglobii
Duc la vale pe copii;
Omuleții de zăpadă
Se înghesuie să-i vadă.

Moș Crăciun aduce-n dar
Brad frumos împodobit;
Sărbătoare este iar,
Chiar și anul s-a-nnoit.

Iarna vine, iarna trece
Chiar dacă afară-i rece,
De ești împăcat cu tine
În suflet ți-e cald și bine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Sete de alb, de zăpadă albastră și de stele căzătoare. Dor de miros de brad și de portocale decojite pe jumătate. Suflet de colind strivit de clopoței în liniștea pământie a nopților de decembrie. Pași de Moș Crăciun pierduți în zăpadă până-n dreptul ușii încordate de frig... Scrisori neterminate, cu iz de amintire, regăsite printre caietele de română din liceu. Flacără aprinsă în candela învechită cu miros de ulei ars. Pungi de cadouri colorate, părăsite sub brad. Mănuși ude, vinovate de..."zăpadă", uitate pe caloriferul rece de pe hol. Frig strivit de pași împiedicați în scârțâitul afon al omătului... Iarnă simplă cu miros de ciocolată caldă și sirop de brad și cu urme de îngerași în zăpadă... Mi-e dor în gând.

(decembrie 2009)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Cornelia Georgescu

Vine iarna

Totu-i alb și amorțit,
Vis de nea se așterne iară,
Viscolul geme cumplit,
Iarna s-a întors în țară.

Cu veșminte-mpodobite
De steluțe argintii,
Cu sărbători cât mai multe
Și cu daruri la copii.

Săniuțele zglobii
Iute trec pe derdeluș,
Oamenii de nea, hazlii
Noaptea-și caută culcuș.

Brazi înalți, împodobiți,
Vitrine strălucitoare,
Cozonaci gustoși și mulți,
Cu miros de sărbătoare.

În jur numai veselie,
Totu-i basm și armonie,
Doamna Iarnă, minunată,
Face din lac – înghețată!.

Copiii, cu nasul roșu,
Privesc pe geam după Moșu'
Și așteaptă jucării,
Daruri multe, bucurii.

Și pe stradă, cete-cete,
Trec în grup colindători,
Mulți băieți și multe fete
Se-adună de sărbători...

Să ne cânte și să-ncânte,
Cu glasul lor minunat
Ca izvorul de sub munte,
Candid trecător prin sat.

Astfel Doamna Iarnă trece,
Cu aerul cât mai rece,
Dar cu sufletul căldură,
Dacă nu-i cuprins de ură...

poezie pentru copii de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poveste de iarnă

De trei zile iarna cerne
Fulgi în straie de mătase;
Catifea albă așterne
Peste pomi și peste case.

Prin văzduh, amețitoare,
Trec năluci de vânt purtate,
Cu lungi trene de ninsoare
Și în alb înveșmântate.

Sus în cer, mii de ferestre
Se deschid lăsând cadă
Peste sat, ca-ntr-o poveste,
Nestemate de zăpadă.

Iar în fața casei mele,
Pe o creangă, ghemuite,
Stau tăcute turturele
Și visează fericite.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Prostia Omeneasca" de Lidia Batali este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 18.99 lei.

Iarna din sufletul meu

E iarnă,
în sufletul meu este ger.
Ca într-o lume cu altfel de reguli,
mă încălzesc și pier
asemeni fulgului de zăpadă.

Prea târziu mai schimb ceva,
e iarnă și atât.
E iarnă, dragostea mea,
și afară e iarnă,
e prea mult pentru mine
și tu te-ai cuibărit
în ultimul loc cald,
m-ai alungat din ultimul loc cald.
Când vei pleca,
se va răci și acela.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iarna

Mândra iarnă norii îi cerne
Peste satul de poveste
Stratul alb timid se-așterne
Peste case, peste creste.

În curțile ce par adormite
Fluturii de zăpadă joacă,
Casele de ger sunt amorțite
Și mantia albă o îmbracă.

poezie de (3 decembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zăbovește Moș Crăciun?

Moș Crăciun nu zăbovește
Chiar zăpadă dacă nu-i,
Sania își pregătește
Sus, în vârful muntelui!

Și când se coboară-n vale,
Zboară, zboară, sănioară!
Nimeni nu îi stă în cale,
Este iute, iute zboară!

Așa Moșul reușește
Pe la toți, la toți, treacă.
Stă puțin - și iar pornește,
Înhamă renii - și pleacă!

Dacă ești puțin atent,
Moș Crăciun este văzut.
Dacă nu, ești repetent,
Pe Moșul - nu l-ai crezut!

A crede în Moș Crăciun
Înseamnă fii atent
Și copil cu suflet bun,
La școală nerepetent!

Școala te învață carte,
Să citești și să poți scrie.
Și crești pe mai departe
Recitând o poezie.

poezie pentru copii de (24 decembrie 2013)
Adăugat de Radu BuneiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Topîrceanu

Noapte de iarnă

Cad din cer mărgăritare
Pe orașul adormit...

Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,
Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastră,
Și pe marmura zăpezii
Culcă umbra lor albastră.

Iarna!... Iarna tristă-mbracă
Streșinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Peste pomi și peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare -
Umple noaptea de fantasme
Neclintite și bizare.
Din ogeagul de cărbune
Face albă colonadă
Și pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zăpadă,
Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, -
O ghirlandă de buchete
Care tremură-n lumină.
Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără le scuturi,
Ici, risipă de petale,
Colo, roi ușor de fluturi...

*

Și din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
Legănându-se pe stradă,
Un drumeț ciudat răsare...
Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Câte-odată stă s-asculte
Clopoțeii de la sănii.
Alteori uimit tresare,
Dă din mâini șoptind grăbit -
Parcă spune-o taină mare
Unui soț închipuit...
Ca o umbră din poveste
Se strecoară-ncet, și iar
Stă deodată fără veste
Rezemat de-un felinar.

Fața lui se lămurește, -
Pare-nduioșat acum...
Visător și lung privește
Casele de peste drum:
Poartă mică... pomi în floare...
O fereastră luminată...
Streșini albe de ninsoare...
Toate-i par ca altădată!

Și păreri de rău trecute
Cad pe inima-i trudită,
Ca un stol de păsări mute
Pe-o grădină părăsită:
"Bulgăraș de gheață rece,
Iarna vine, vara trece
Și n-am cu cine-mi petrece...
Bulgăraș topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc..."

Glasul, înecat, se curmă.
Omul, șovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.

Vine iarna

Șezu toamna costelivă
Și pe câmpuri și prin sat;
Acum s-a cam despuiat
De veșminte ca o divă.

Nepișcată de pudoare,
Cu un rânjet ruginiu,
Cască ochii a pustiu
Sus la cerul fără soare

Ce a început a cerne
Cu fulgi mari, cărare albă
Babei iarna, mică, slabă,
Care-ameninț-a troiene.

Gâfâind suflarea-i rece,
Înghețată la picioare,
Umblă-ncet pe ulicioare
Tușind de să se înece.

A intrat prin curți, străină...
Bătând, surdă, pe la geamuri,
Se-așeză ușor pe ramuri
Să-și aștearnă a hodină.

Și-a lungit plapumă groasă
Înșirând întreaga noapte;
Dimineața, pe la șapte,
De prin fiecare casă

Chiuind a bucurie,
Mogâldețele, grămadă,
Dau năvală ca să vadă
Iarna tăvălită-n glie.

Ce albeață, ce grandoare...
Norii mult au mai cearnă
Vremea moșilor din iarnă
Ce îndeamn-a sărbătoare.

O vină Nicolae,
Apoi... nici nu o mai spun,
Poate că și Moș Crăciun
Pe sub bradul din odaie.

poezie de (3 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Urme prin sat

Iarna pe la noi când vine,
Ninge grabnic, îndesat
Peste văile abrupte,
Peste casele din sat,

Peste mintea omenească,
Pe hârtiile ce scrim—
Cerne iarna versuri albe
Și de alb ne mâzgălim.

Scrie peste arătură
Cu cerneală albă-n toc,
Însă noi cu firea slabă
Stăm în casă lângă foc,

Apoi urme pe zăpadă
Facem când pe străzi umblăm
Și ne vede lumea-ntreagă
Cine și a cui suntem.

Ne-am deprins cu praful verii,
Iar pe alb abea pășim
Facem pârtii până-n poartă
Și de alb ne mâzgălim...

poezie de (10 ianuarie 2017)
Adăugat de Mihai GhidoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fulg de zăpadă

Știi prima zăpadă,
Nu pare cadă,
Iar ei îmi urează "Crăciun fericit!"

Mă plimb prin ogradă,
Sperînd c-o cadă,
Nimic nu contează... sunt dezamăgit!

Și gându-i o spadă,
Că nu o cadă,
Un fulg de zăpadă,
Crăciunul să vadă
Un câmp înverzit!

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Universul creat de zăpadă

Afară a început ningă,
Pământul negru este îmbrăcat
De Regina Iarna
Ca un mândru împărat.

Ce frumos ea arată,
Parcă e un chip de fată.
Fulgii sunt niște îngeri din rai
Care vin să vadă chipul ei bălai.

Vântul bate fără încetare,
Spulberând totul în cale.
Gerul pe unde trece îngheață
Parcă tot e fără viață.

Afară ninge tot mai tare,
Se întinde covorul alb și moale
Peste câmpii, dealuri și ogoare.
Aceasta este iarna cea geroasă și mare.

poezie de (10 noiembrie 2006)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Iarna

Vine cu-atâta risipă,
De zăpadă și de frig,
Candidat ești la câștig
De răceală și de gripă.

epigramă de din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă vreau copil, Moșule, de Crăciun. Vreau sar în zăpadă și să pun globuri în brad, chiar dacă le sparg și mă ceartă mama. Vreau știu doar că e rău să n-asculți de părinți și să-i las pe ei decidă culoarea pijamalelor când le cumpără le așeze sub brad. Vreau cânt colinde la fiecare ușă și să primesc nuci pentru că iar am făcut-o pe doamna aia drăguță plângă... de drag. Vreau mă rostogolesc în zăpadă și să intru în casă cu țurțuri în păr, mă certe mama și să-mi spună că mâine nu mă mai lasă, iar eu mă cuibăresc morocănoasă pe cuptor, plângând că cele 6 ore de strigat în iarnă nu mi-au fost de-ajuns. Vreau fiu copil, Moșule. Să râd cu toată inima când vii cu barba de câlți la biserică și să-ți cânt colinde pentru pachețelul cu ciocolată, banane și portocale. Așa m-ai obișnuit... Și -mi spui că te mănâncă barba, iar eu râd și să le dau ghionturi copiilor din jur, ca te audă cum te plângi de bătrânețe.

(18 decembrie 2011)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăciunea Omului de Zăpadă

Când iar îngheață apa-n cadă,
Sătul fiind de-atâta ger,
Refă-mă, Doamne, din zăpadă
Să pot trăi în frigider.

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iarna

1. E-alint de cald și dor acasă
Iar masa-ntins㠖 în arome;
Zăpezi în streașină, diforme,
Își plimbă iarna capricioasă...

2. Doi pași-nainte, unu-n urmă,
Căci vântu-i iute-n solzi de seară;
Îți naști în suflet primăvară
Iar "caldul" viscolul îl curmă...

3. E ger în urma din zăpadă
Și-n scârțâitul porții noi;
Și-i tremur printre fulgii-roi,
În vuiet: preț de serenadă...

4. Cuptorul doarme-n foc aprins
Iar plita farmecă obraji -
Roșind, se-alintă-n zâmbet, calzi-
Iar ochii-s dor de viață-ncins...

5. Iar mama-și râde-un zar de table
Și își descântă poarta-n casă;
Își plimbă coada pe sub masă
Un tors de zeu cu mustăți albe...

6. Dar timpu-și zdruncină răbdarea
Când gara cheam-un tren de seară
Îmi iartă, suflet, din povară
Și-mi cântă-n drumuri alinarea...

poezie de (12 februarie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit iarna în sat

De-alaltăieri tot ninge,
Viscolește peste sat.
Nu se văd copii să strige.
Gălăgia a-încetat.
Frigul iernii îi adună
În casă, pe laviță.
Vremea nu mai este bună
S-alerge pe uliță.
În casă e cald și bine,
Mâța doarme după sobă,
Bunica povești ne spune,
Nepotul bate la tobă.
Sub streașina de la casă
Vrăbiile zgribulite,
Fug de iarna viscoloasă
Că șurile-s troienite.
Doar Grivei se-ascunde-n șură
De năprasnica zăpadă,
Să latre, nu are gură.
Nu se mai joacă-n ogradă.
Vântul îndoaie copacii,
Crengile în geam lovesc.
Colo-n grajd, la burta vacii,
Doi viței se încălzesc.
Așa sfidează gerul iernii
Și oameni, și animale,
Până va da colțul ierbii
Sus pe deal și colo-n vale.
Vremea bună va veni.
Iar vor fi copii afară.
Gălăgie iar va fi
Pe mica lor ulicioară.

poezie de (ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Marin Sorescu

Scrisori din camera de alături

Nu pot scriu decât despre tine,
Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastra
Înaintea ochilor, pe imensul cadru de zăpadă,
Ca un perete pe care schiază
Gândurile noastre de iarnă.
Din fuga trenului ai zărit
Prin nămeți un vânător.
A apărut întâi pușca întinsă - Tocmai ochea
Un fulg de zăpadă.
O bubuitură și toata iarna
S-a năruit din cer, îngropându-l în zăpadă.
Copacii parcă plecaseră și ei
Să hăituiască Bărăganul
("Bărăgan" - loc unde viscolește,
Așa se traduce, din cumană.
Nu, nu-s cuman, coman,
Dar așa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.)

Iată-ne, așadar pierduți în deșertul alb,
Pe care, de fapt, l-ai și provocat.
Ai dorit atâta ningă, știai că fenomenul ține
De concentrarea ta... Și te-ai concentrat prea mult!
Acum, nu se mai oprește.
Roșeața din obraji colorează peisajul. Ai febră?
"Nu, dar vreau colorez peisajul."
Folosește rujul, mai bine.
Tu ești de ținut într-un castel
Pe-o iarnă ca aceasta, cu clopoței la fulgi.
Și eu vin la tine
Într-o sanie trasă de cerbi,
Să mă urc în iatac, pe-un țurțur imens,
Să urc și să cobor, că e alunecos,
Și iar să dau mă cațăr... și tu -mi arunci
Niște pinteni.
Să cioplesc sloiul, urcându-mă
Să-i dau pinteni
Și apar sus, c-o floare de gheață
În mână. "Unde e geamul?
Să-ți plantez pe el această
Floare de gheață."
"O, ador florile de gheață", zici,
"Unde-ai găsit-o?" Hai ieșim puțin.
"Unde, iar afară? Iar în zăpadă? Iar în tren?
Iar vagon neîncălzit?"

Eu sunt un om de interior,
Pentru ca sunt numai suflet
Și sufletul e de interior.
Sunt un om de budoar, de stat între perne,
Printre cărți, printre rujuri...
Tot ce emană căldură
Și intimitate. Pune-mă la o masă de restaurant
C-o sută de inși în jur,
Care se uită la tine
Și îngheț.
N-am ce să-ți spun, parcă nu ne mai cunoaștem.
Tu îmi citești începutul de enervare
Pe freamătul degetelor,
Pe mișcarea de la colțul ochilor
Și "Hai mergem", zic.
"Unde?"
În castel. Știu eu unul, dar nu s-ajunge acolo
Decât c-o sanie trasă de cerbi.

Tot în tren suntem? Tot.

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 13 ianuarie 2017.
Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Fetița și iarna

A ieșit fetița afară
Cu obraji trandafirii
Să aștepte iarna-n poartă
Poate iute va veni!

Au trecut câteva ore
Nu mai vine? se întreba
Înghețase deja bine
Când simți pe nas ceva...

Își atinge blând năsucul
Și sub mânușița ei
Simte un firișor de apă
Cât grăuntele de mei.

Uite altul! Acum cade
Și-apoi altul... Sunt o mie!
A sosit, înseamnă, iarna?!
Ce prilej de bucurie!

Să ieșim, copii pe stradă;
Săniuțele să luăm!
Să facem om de zăpadă
Și cu bulgări s-aruncăm!

poezie pentru copii de
Adăugat de Mariana BendouSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Glezne fragile

Unde rămăsesem? La glezne fragile.
Da, din cauza lor
Pretinzi că nu poți schia.
Gleznele fragile mă-nnebunesc,
Îmi plac foarte mult.
Ce bine te țin pe picioare,
Dreaptă, sveltă, cu mers frumos,
Când vii spre mine
Prin zăpadă, vibrând la fiecare fulg.
Faci atingere cu fulgii.
Transmiți fiori în toată masa de zăpadă
Din cer. Uită-te, e ca o saltea descusută cerul.
Cine s-o fi tăvălind deasupra?
(Cred că tot noi).
Tolăniți pe forțele naturii, pe fenomenul natural.
Fenomen natural pe fenomen natural.

Măzăriche pe licheni. Îți place cum sună?
"Sună a iarnă". Ai văzut sarea izvorind din mine,
Ca o bură de ploaie. La polul nord transpirația
S-ar fi prefăcut în măzăriche. "Parcă numai acolo!"
Emoția de la polul nord.
Nu, de la polul opus.
Eu sunt polul opus nr.34.
(Așa zicea un compozitor).
Autor de opusuri numerotate.
34 îi place lui cel mai mult.
Suntem ca doi pinguini mergând stângaci prin zăpadă la
Poale de Polul nord. Pe ghețuș.
"Ba suntem ditamai iceberguri".
Alunecând unul în brațele celuilalt, încotoșmănați
În sentimente călduroase.
"Bine că ne-a apucat amorul iarna,
Avem încălzire centrală.
La vară, ar fi fost prea cald".
Ești o prezență luminoasă.
Chiar și în zăpadă, tot tu dai
Lumina.
Eu sunt primul (Și ultimul
Că nu mai las pe nimeni)
Cel mai mult mă impresionează la tine
Calmul ochilor mari și calmul pielii -
Dacă pot spune astfel.
"Poți". Azi mâinile mele sunt foarte aspre.
Dar au și ele calmul lor. Ești ca o marmură
Care-a fost la mare astă-vară.
"Am fost". "Cu cine?". "Cu întreaga carieră".
Și sânii – sunt de tăiat respirația cu ei.
Eu sunt numai tăieturi.

poezie celebră de
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 29 decembrie 2016.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Vasile Alecsandri

Iarna

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albi de fum

Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.

poezie clasică de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!