Ardealu' meu de pe cer
de unde vin eu călătorule
e scena unui amfiteatru cu formă de vie
săpat de tata printre alții pe când
își mai exercita facultățile vitale și când era beat
de îndrăgibil
dincolo de munți și păduri
dincolo de dracule noctambule
și de certuri pe nația
lu' mama lu' Dumnezeu
de unde vin sunt oameni nu peisaje
de plastic cu manechine
nu ciudățenii cu fițe turistice
sunt eu și tu și toți care mai credem
în gramul ăla dubios de omenie
de unde vin singura viță nobilă
care ne adeverește e pâinea
și sarea pământului
e tot ce ne ține liberi și de nebuni
așa împreună
de-acolo mi-am montat pe ochi
un fel de risipire turmentată de zădărnicie
pentru că via s-a hâit și peste ea
sau chiar peste tata crește pădure
iar bucuria mea
e un fel de vis și de ciudă
cu lacrimă înghițită mereu
de mânie
poezie de George Asztaloș din Zoon poetikon (2009)
Adăugat de George Asztaloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre visare
- poezii despre turism
- poezii despre tată
- poezii despre religie
- poezii despre pâine
- poezii despre peisaje
- poezii despre nebunie
- poezii despre munți
Citate similare
Inima de mama
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noapte, poezii despre dor, poezii despre vamă, poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre timp sau poezii despre ploaie
Lidia: Când m-am despărțit de Iustin, mi-am zis naiv: "Peste două luni nu-mi voi mai aminti de el". Când s-a împlinit sorocul, suferința era tot acolo și mi-am mai dat un termen. Patru luni. M-am prefăcut că nu bag de seamă atunci când s-a împlinit și acesta, iar Iustin tot era acolo. La fel s-a întâmplat și peste jumătate de an și tot așa. Mi-am ținut mintea ocupată cu munca, iar brațele ocupate cu Mica, dar, uneori, o îmbrățișare, o emoție pe care aș vrea să o împărtășesc cu el, un cântec mă îngenunchează dacă sunt acasă. Dacă sunt pe stradă, îmi pun ochelarii de soare peste ochii care plâng de dor.
replici din romanul Arlechinul de Natașa Alina Culea
Adăugat de A.T
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre suferință
- citate despre plâns
- citate despre ochi
- citate despre ochelari
- citate despre naivitate
- citate despre muzică
- citate despre dor
- citate despre acasă
Necazurile
Sunt nenorociri, belele,
Suferințe, daravele,
Rele,-amaruri, neplăceri,
Chinuri, boli, tristeți, dureri,
Care, spun cu fermitate,
Toate vin și nechemate.
Iar când vin, eu vă asigur,
Că nu vine unul singur,
Ci, direct sau cu ocoluri,
Vin mai multe, chiar în stoluri.
Ba, sunt multe, multe cazuri,
Când puhoaie de necazuri
Vin pe bietul om în valuri,
Precum marea către maluri.
Iar atunci când ele vin,
Îl lovesc ca din senin.
poezie de George Budoi din Poezii (23 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre suferință, poezii despre neplăcere, poezii despre medicină, poezii despre durere, poezii despre boală sau poezii despre asigurări
De unde vin acești drumeți?
de unde vin acești drumeți
cu tălpile crăpate de mers
și cu merinde uscate?
trec printre noi în tăcere
cu umerii aplecați
și cu lacrimile lumii în ochi
adresa era bună
numai secolul era altul
cei mai mici dintre oameni
fuseseră aleși să măsoare înaltul
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre superlative sau poezii despre drumeție
Mâna ce mă alintă
Trăiesc într-un loc unde nici eu nu mă cunosc,
unde m-ar putea prinde un rost
pe care îl urmăresc
dinainte ca mama să mă împingă
spre plânsul sau râsul lumescului meu,
niciodată câștigat, avanpost.
De acolo fantastice animale vin
să deșarte spaimele și foamea,
dincolo, tata mă cheamă să subjug visele
ca să încapă în puținul leagăn de fericire
pe care un zeu nevăzut și nicicând cunoscut
mă tot amăgește că îl am și în care atârn,
dar mereu
legăturile și mâna ce mă alintă mă scapă.
De acolo a început joaca
ce tot strecura prin râs izvorul
și așeza sâmburele nimicului la palagă
pentru a fi dus unde odihnește zborul,
la un popas neașteptat, niciunde;
aici vremea - veșnic și neobosit oaspe -
apleacă odihna înspre moarte
și ascunde viața cu grabă
ca să-i dea visului parte.
poezie de Aurel Ștefan Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre râs, poezii despre odihnă, poezii despre început, poezii despre zoologie, poezii despre zbor sau poezii despre spaimă
Râpa
tata mâna caii
peste Prut,
îmi era frică să-l înfrunt,
strângeam codrul de pâine la piept,
dincolo de munți
legai o vie,
duceai mâna streașină să nu-ți picure ochii,
sarea omoară strugurii
umpluseră vasele, slugile noastre
începuseră un război,
mondial,
păsările se certau pe medalii,
un om de-al partidului
m-a pus după cap:
ce vezi?
dealuri, păduri, bălți,
toate vor fi electrificate,
dar mie nu-mi trebuia pâinea adusă cu tancul,
îmi era dor să merg la derdeluș,
până în vârf,
auzeam lăutarii din cealaltă Românie
omul își aprindea o țigară,
și striga precum tata, la cai:
ciue!
plescăia și mă trăgea de urechi:
fi-ți-ar năroada a dracu'!
și eu tăceam cu ura aceea,
dogoritoare,
patimă slavă.
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci, poezii despre cai, poezii despre urechi, poezii despre struguri, poezii despre război, poezii despre păsări sau poezii despre partide
Ginseng
pe vremea industrializării masive tata străbătea orașul până
la fabrica cu hale imense unde demonta orice mașinărie/
era eroul zilelor cenușii când mama lucra în schimbul trei/
știa pe de rost mecanismul pieselor pline de ulei de motor
și venea cu geanta zdrențuită burdușită de eugenii
până într-o zi plină de turbulențe și de șomaj
atunci s-a prăbușit de la peste 10 metri
de pe rampa precară unde dădea cu barosul
și toate lumile lui balansau
//mama lua pâinea fierbinte cu mâinile goale
o arunca în lăzi sordide și își bandaja buricele degetelor
cu care părea a cânta la un pian imaginar
al cărui capac s-a închis cu zgomot
peste furia mamei ce a împletit păpuși de porumb toată copilăria
încă resimt lungile așteptări de la fereastre de bloc cenușiu
din zilele acelea când părinții mei lucrau pe șantier
cărau cu roaba cărți veștejite și dormeau în cabana învăluită de viroze rebele
tata azi este plecat în pelerinaj/mama a învățat meniul azilului
iar eu strâng firele albe la ceafă
nu mai aștept binecuvântarea sau blestemul
continui să viețuiesc cu acest vacuum fără xanax / rădăcină de ginseng
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre mamă, poezii despre învățătură, poezii despre păpuși sau poezii despre prezent
Chiar...
Eu sunt de-aici
și sunt de nicăieri
pitici
de mână vin cu zâna ieri
și-s galbeni toți
și mici
atât de mici.
Eu sunt de nicăieri
și sunt de-aici
trec licurici
ducând poveri
spre unde ce mai zici
chiar
ce mai zici?
Ce faci
ce ești
când taci
se-aud poveștile-n povești
și munții-mi toarnă vin în cești
ce vești mi-aduci
chiar
ce mai vești?
Pământu-i plat
și iernile sunt veri?
la porți îmi bat
tăcerile-n tăceri
iar visul s-a întors din flori în meri
și tu mai speri
chiar
ce mai speri?
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre mere, poezii despre licurici, poezii despre iarnă, poezii despre galben sau poezii despre flori
Uneori trotuarele negre par negre omizi cu mii de picioare articulate. De unde vin și ce îi gonește pe toți? E greu să admiți că în fiecare palpită o altă durere, alt sânge, alte ambiții și poate o scânteie din focul divin. E greu să admiți că dintr-o mie de mii, cu fețe la fel, cu ochi la fel, cu haine la fel, doar unul ales între toți va supraviețui peste toți... el singur încă va mai trăi peste veac, într-o carte, într-o pânză, într-un muzeu.
Cezar Petrescu în Calea Victoriei (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre vestimentație, citate despre sânge, citate despre picioare, citate despre negru, citate despre muzee, citate despre foc sau citate despre durere
Mama lor la toți! (Pamflet la adresa PSD-istului Victor Socaciu, parodie după melodia lui "Mama lor")
De pe vremea lui Cârmaciu,
Înjura așa Socaciu:
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Da-njura numai de formă
(Ca acoperit cu normă?):
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Criminalul Iliescu
L-ampușcat pe Ceaușescu;
Ăla hoț, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Cică-n Revo'-ar fi "luptat",
I-au dat și certificat;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Cum Socaciu-i ipocrit,
PSD-ist a devenit;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Un partid de comuniști
Și-nțesat cu securiști.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Cum primit-a sinecuri,
S-a lăsat de-njurături;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Din Socaciu cântărețul,
A fost consul, iubărețul;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Nu mai este rău de gură,
Și deloc nu mai înjură;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!
Pleacă ai lor de la putere?
Alții-ai lor vin iar la miere.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Pleacă-ai lor sau vin ai lor,
Noi tot slugi la dumnealor.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
"Dumnezeu dac-ar veni"
Ăștia iar l-a răstigni.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Vai de tine țărișoară,
Tare rău te mai furară!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
Ieși române la "atac",
Că-altfel ăștia-ți vin de hac!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (24 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre relații internaționale, poezii despre miere, poezii despre gură, poezii despre fățărnicie sau poezii despre devenire
De dincolo de morminte
iedera crește din trupul tatălui meu
plecat în ziua care mama
mi-a așezat capul în poală
și mi-a zis;
ești bărbat, fiule!
poate ar fi trebuit să o ascult și
să-mi iau rolul în serios
să ascult respirația pământului
și liniștea pietrelor
timid
să-mi conturez viața
ghemuită sub așteptări
din când în când
să evadez
printre anotimpuri să
adun vreascuri pentru focul
din cuptorul bunicii
însă am învățat că fiecare suflet
are o sărbătoare și
la intersecția acesteia
sunt doar eu și atât
dincolo e Dumnezeu și privirile lui tata
din care anihilez clipă de clipă câte o zi
poezie de Teodor Dume (aprilie 2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre sărbători, poezii despre suflet sau poezii despre foc
Cad perseide
Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară nu se știe...
Cad perseide peste tot,
Peste iubire, peste ură,
Peste bunic, peste nepot,
Peste îngheț, peste căldură...
Și-or mai cădea steluțe mii,
Căci Universu-i generos,
Din ale cerului tării,
De sus se prăvălesc în jos,
Dar ca și visele deșarte,
Chiar de trudesc pe drumul lung,
De fericire nu au parte,
Mereu la țintă nu ajung...
Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară, nu se știe...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre gheață, poezii despre generozitate, poezii despre fericire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Vin și apă
Tata Noe avea fermă de struți și de alte păsări, în stil mare,
El mânca oul cu polonicul dintr-o cupă cât o căldare;
Supa lui era Supă de Elefant, iar la cină peștele, un cașalot,
Dar oricum toate erau mici comparate cu cotețele din arca lui, socot;
Noe mai mereu spunea nevestei când se așezau la masă,
"Câtă vreme nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă."
S-au rupt zăgazurile slavei și apele au năvălit, căzând cum cade un perete,
Iar stelele de pe cer au dispărut ca bulele de aer din chiuvete,
Oceanele s-au umflat până în gâtul iadului, să-l astâmpere de sete.
Iar Noe, privind în sus: " Se pare că iarăși plouă zdravăn, pe-îndelete,
Varful Matterhon o fi acum pe fundul mării, o biată creastă joasă;
Mie, cât timp nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă."
Dar tata Noe a păcătuit, ca și noi, de altfel; a umblat pilit pe drum
Până când, drept pedeapsă, a început o secetă cumplită cum, necum,
Nu se găsea strop de vin prin crâșme ori biserici, nici măcar de-împărtășit,
Pentru ca Blestemul Apelor a secat toată seva fructului oprit:
Se afla apă numai pe altarul Celui Prea Înalt și pe-a Episcopului masă,
Dar mie, câtă vreme nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă.
poezie celebră de G.K. Chesterton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre mâncare, poezii despre înălțime, poezii despre stele sau poezii despre soție
Poarta înspre mama
câteodată mi-e dor de
zilele în care
bâjbâiam prin pădure cu tata
cineva scrijelise pe un copac numele Ana
scoarța lăcrima cu precizia unui ceas
tata mă ținea strâns de mână și parcă
vorbea cu Dumnezeu
când m-a atins
în inima mea
s-a cârcit o durere,-
singura poartă înspre mama
fără să ne atingem
trecem unul prin celălalt apoi
ne hrănim din zilele rămase
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre inimă
Oameni și flori
Oamenii sunt precum florile....
E plină lumea de flori,
De oameni și... OAMENI.
La fel ca florile, trăiesc și mor
Atât cât le este dat să trăiască..
Cunosc oameni ca florile perene;
Aceștia sunt prietenii mei.
Trec ierni vin primăveri,
Iar ei sunt lângă mine.
Nu au nevoie decât să-i țin aproape
Așa cum florile trebuiesc udate,
Din când in când să nu se usuce.
Alții sunt ca niște buruieni inflorite...
Trăiesc doar pentru ei,
Iși trag puterea din seva pământului
Și mor fără regretul celor din jur.
Unii sunt precum bujorii infloriți
Îi simți arzînd mereu pentru alții.
Dăruiesc dragoste, pace și liniște;
Aceștia sunt adevărații OAMENI.
poezie de Angelina Nădejde (20 mai 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre primăvară, poezii despre prietenie, poezii despre pace sau poezii despre moarte
Zodiacul
Era un fel de zodiac și el,
cu zodii multe, multe și hazlii,
de te-nchinai și nu puteai să știi
în care te-ai născut, de unde vii
și unde ești în vastul carusel,
Căci nu puteai să-l înțelegi defel:
avea un soi de spițe pentru ani,
cu umflături ca bâta la ciobani
sau ca turbanele la musulmani,
de îți părea că anii-s toți la fel,
Iar pentru luni... cu sutele erau,
așa că aia de-o știai a ta,
chiar de-o fi fost pe-acolo, nu era
sau cine știe! o fi fost și ea,
dar pusă printre anii ce-o-mpărțeau.
De zile nu mai spun. Ce-oți crede voi,
că mai știai, de-acolo, ziua ta?
N-o mai știai și-oricum nu mai conta
când orice-ai fi ales te bucura
și te făcea să crezi că ești de soi.
Ce zodii, Doamne, vesele, pe plac,
cu vești de parcă-i Raiul pe Pământ,
cu bucurii în fiece cuvânt,
doar zile fără grijă ori spăimânt,
iar eu în toate. Ăsta zodiac!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bucurie, poezii despre rai, poezii despre naștere, poezii despre islam sau poezii despre cuvinte
Când dreptatea lui Dumnezeu se întoarce asupra noastră a sosit vremea de plată sau ispășirea. Ispășirea nu-i o pedeapsă de la Dumnezeu, ci un mijloc de înțelepțire, o îndreptare mai aspră. Iar fiindcă dreptatea lui Dumnezeu mereu ține cumpănă între faptă și răsplată, putem vorbi chiar de legea dreptății, ca o lege milostivă, prin care ne curățim de petele faptelor rele. În vremea ispășirii, când vin asupra noastră strâmtorările, dacă le răbdăm de bunăvoie, neumblând cu ocolirea, ne ajută Dumnezeu; iar de nu vrem să primim cele ce vin peste noi, că nu le înțelegem, nu ne ajută Dumnezeu, deși El ar fi vrut.
Arsenie Boca în Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din sec. XX (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre legi, citate despre dreptate, citate despre vorbire, citate despre răsplată, citate despre religie, citate despre plată, citate despre ajutor sau citate despre Dumnezeu
Tata lor?! își zise Mama Zmeilor. Știa, biata de ea, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama Ielelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pomenise, și se simți rău smerită când se văzu, așa deodată, în fața tatălui lor cine or fi ei, aceia.
Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tată, citate despre mamă, citate de Ioan Slavici despre mamă, citate despre smerenie, citate despre păduri, citate de Ioan Slavici despre păduri sau citate despre Iele
Cugetări cu aripi multe
1.
Cugetări cu aripi multe,
......................... unde vin și unde plec?
Cine stă ca să asculte,
......................... ceia ce nu înțeleg?
Au a sorții grea menire,
........................ mă întreb și-acumai tot?
Cugetări din amintire
........................ un nimic sau multe pot?
Îmbinând cu scris o mână
........................ vreme multă, îndelung,
Tot mereu vor fi sau până
....................... la un capăt nu ajung?
Măguli-te-vei cu ele,
....................... gînduri vrafuri vin și trec.
Cugetări cu aripi grele
...................... unde vin de-acolo plec.
2.
Cugetări cu aripi multe
Cine stă ca să asculte?
Au a sorții grea menire,
Cugetări din amintire?
Îmbinând cu scris o mână,
Tot mereu vor fi sau până?..
Măguli-te-vei cu ele,
Cugetări cu aripi grele.
3.
Unde vin și unde plec,
Mă întreb și-acumai tot?
Ceia ce nu înțeleg,
Un nimic sau multe pot?
Vreme multă, îndelung,
Gînduri vrafuri vin și trec,
La un capăt nu ajung,
Unde vin de-acolo plec.
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi sau poezii despre amintiri
Etapele școlare și academice ale vinului: must: vin preșcolar; tulburel: vin în clasele primare; vin tânăr, de 1 an: vin la gimnaziu; vin vechi de 2-10 ani: vin la liceu; vin vechi de 11-25 de ani: vin la colegiu; vin vechi de 26-50 de ani: vin la facltate; vin vechi de 51-75 de ani: vin cu doctorat; vin vechi de 76-100 de ani: profesor universitar; vin vechi de peste 100 de ani: academician.
aforism de George Budoi din Elogii vinului și viei (14 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre școală, aforisme despre vin, aforisme despre universitate, aforisme despre tinerețe, aforisme despre timp, aforisme despre profesori, aforisme despre liceu, aforisme despre educație sau aforisme despre Academie