Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Valeriu Cercel

Prutul

Prutule, de-atâta vreme, cât ești azi de tulburat
De sudalme și blesteme, oare cum de n-ai secat,
Cum de albia-ți bătrână încă ține-un brav popor
Să nu dea mână cu mână sub același tricolor?...

Șerpuind, cobori în valuri dor de veacuri clocotit,
Pân' și sălciile-n maluri ți-au uscat de-atât bocit,
Cum de ne mai stai în cale între Nistru și Carpați
Dup-atât amar și jale când de-o mamă suntem frați?

N-auzi tu cum plâng morminte, glasul marilor srăbuni,
Cum bat clopotele sfinte, singure, la rugăciuni?!
Stefan-Vodă și cel Mare, nu-i auzi pe-ai lui voinici
Cănd prin lunca ta, cărare, făceau printre venetici?

Cum de stai curgând alene și privești cu nepăsare
Haita fiarelor viclene ce te ține la hotare?
Când vei spulbera tu norii cei spurcați din răsărit
Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?...

Prutule, ți-am pus gând rău, îți aduci aminte oare
Când voit-a Dumnezeu să nu mai avem hotare?!
Milcovul, fratele tău, în clipa de mântuire
Prinzând hora-n jurul său, l-am secat dintr-o sorbire

Înălțând pe-a' lumii astru, dintr-un sânge, dintr-un lan,
Roșu, galben și albastru, suflet dac, suflet roman,
Liberi, sub același soare, ne-am unit pe veci moșia
Și cu apa-i din izvoare botezând-o România...

Acum este rândul tău, să nu ne mai stai în coaste,
Din Ardeal la Chișinău, românească, mândră oaste,
Toți copiii lui Traian și-ai lui Decebal în frunte
Făr' de lance, buzdugan, tricolor vom face punte

Peste malurile tale, peste lunci, dealuri, câmpii
Să te prinzi în hora mare, ca un frate să ne fii,
Să nu ne mai fi povară, să ne-ajuți când ne-o fi greu,
Să lași româneasca țară, cum ne-a dat-o Dumnezeu.

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Glasul Mioritic

De stai s-asculți în taină a neamului durere,
Auzi cum din adâncuri se-nalță către noi,
Strigăt de iubire de neam ce-ți dă putere,
Pământul ce ne ține ascunde mulți eroi.

De stai s-asculți în munte a codrilor poveste,
Ai să auzi în șoaptă legende cu haiduci,
Ce stăpâneau Carpații și falnicele creste,
Și se-adunau în cete la umbra de sub nuci.

De stai s-asculți cum marea la Pontul Euxin,
Îmbrățișează țărmul de veacuri neștiute,
Ai să auzi în valuri a neamului suspin
Și cântecul sirenei ce varsă lacrimi multe.

De stai s-asculți adâncul din spațiul mioritic,
Auzi cum plâng străbunii în somnul zbuciumat,
ne-am pierdut iubirea de neam și de mirific,
Și ne-am vândut pământul și ne-am înstrăinat.

De stai s-asculți la Țebea gorunul cum foșnește,
Ai să-l auzi pe Iancu cum strigă către noi:
-Vă dușmăniți voi frații? Dușmanul vă-ncolțește!
Vorbiți aceeași limbă! Nu faceți război!
.
De stai s-asculți cum Oltul la Cozia izbește,
Zidul Mănăstirii să-l scoale pe Bătrân,
Ai să-l auzi pe Mircea din somn cum ne grăiește:
De ce vindeți pământul? E Sufletul Străbun!

De stai s-asculți la Putna, Slujba Învierii,
Ai să auzi cum Ștefan se roagă pentru neam,
piară pe vecie blestemul trădării,
Să nu mai fie-n țară nici urmă de orfan.

De stai s-asculți cum vântul șuieră-n Carpați,
Ai să auzi cum Lupul lui Decebal ne cheamă,
-nfăptuim Unirea și pacea între frați.
Dacia Străbună la toți ne este mamă.

De stai s-asculți văzduhul pe culmea caraimană,
Ai să auzi cum cântă Pasărea Măiastră,
Și ai s-auzi în trilu-i duios pe daca mamă,
Ce-alină de milenii toată durerea noastră.

poezie de
Adăugat de Ștefan SilvaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doina Prutului

Hotar de țară te-au făcut,
Că stăpânii așa au vrut.
Prutule - apă amară,
Treci prin inimă de țară.
Desparți frați de surioară.
Desparți mamă de copii.
Prutule, dar tu nu știi,
Tu nu ai avut copii.
pe tine nu te doare,
Tu ești apă curgătoare.
Și-ți aduni apele toate,
De pe maluri-ți surate.
Ele sunt lacrimi de jale
De la frați și surioare.
Tu le duci, le duci la vale
Doinind cântecul de jale.
Și ai pus în versul lui
Lacrima românului!
Și durerea lui amară
Pentru neam și pentru țară.
Iar la șapte ani, o dată
Vii cu apa-nvolburată,
Peste câmpii și peste sate.
Distrugi malurile surate.
Parc-ai vrea faci dreptate.
Dar dreptate cum să faci?
Tu când apele-ți retragi
Respecți albia ta sfântă
Și o sapi, o sapi adâncă

poezie de din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți mai aduci aminte?

Îți mai aduci aminte de prima întâlnire
Când inima în piept bătea fără oprire?
Îți mai aduci aminte de prima sărutare
Și cum ne-mbrățișam în noaptea-mbietoare?

Îți mai aduci aminte când ne plimbam pe plajă
Și visurile noastre erau precum o vrajă?
Îți mai aduci aminte ce bine ne simțeam
Când tu m-aveai pe mine și eu pe tin' te-aveam?

Îți mai aduci aminte ce mult vorbeam și tare
Când mână-n mână alături ieșeam la o plimbare?
Îți mai aduci aminte cum zilele treceau
Chiar dacă era soare ori ploile veneau?

Îți mai aduci aminte c-aveam doar o dorință
Ca focul să-l aprindem în trup și în ființă?
Îți mai aduci aminte cum inima ofta
Și cum de-atâta poftă cu totul se topea?

Îți mai aduci aminte ce tandru mă priveai
Fiindcă vedeai în mine ființa ce-o iubeai?
Îți mai aduci aminte cum mâna mi-ai întins
Știind că soarta-n suflet văpaia ne-a aprins?

Îți mai aduci aminte iubirea ce-am simțit
Și ziua-n care-am spus un "da" ce ne-a unit?
Îți mai aduci aminte la drum cum am plecat
Cu o iubire pură și sufletul curat?

Îți mai aduci amintene-am promis mereu
Să ne iubim întruna la bine și la greu?
Îți mai aduci aminte promisiunea sfântă
Că fericiți vom fi, tristețea va fi-nfrântă?

Îți mai aduci aminte copilul cum țineai
Și cum îl legănam atunci când oboseai?
Îți mai aduci aminte ce viață bună aveam
Și cum în armonie familie eram?

Îți mai aduci aminte cât ne iubeam de tare
Și cum râdeam întruna cu lumea la picioare?
Îți mai aduci aminte ce mult am suferit
Când vremea a fost dură, cuvântul nerostit?

Îți mai aduci aminte cum am jelit de-aprins
ne-au plecat părinții și-al nostru foc s-a stins?
Îți mai aduci aminte ce chin am îndurat
Atunci când lumea noastră pe dos s-a răsturnat?

Ce s-a ales de viața ce-am dus-o amândoi?
Ce a pățit iubirea cea sfântă dintre noi?
Unde s-a dus sărutul duios de noapte bună
Și îmbrățișarea caldă din nopțile cu lună?

Mă-ntreb, a fost aievea? Putem face ceva?
Că vreau la tine-n brațe, eu simt în sinea mea.
Și de la capăt oare putem ca să o luăm
stăm alături iarăși, iubirea s-o gustăm?

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Fratelui de peste Prut

Aș vrea -mi fie sărbătoare,
O zi la care ne-am gândit,
Iubite frate-al meu rănit,
De dincolo de râul mare!

E Prutul rana ce ne doare
De-un veac și încă ne mai dor
Străbunii ce-au murit cu dor
vadă România Mare!

În piept ne bate, încă, tare
Aceeași inimă de daci,
Și cum să tac și cum să taci,
Când strigă-n noi Ștefan Cel Mare?

O limbă-avem, în care scris-a
Luceafărul, pe cerul sorții,
Că-n veci vom fi deasupra morții,
Uniți, din Nistru pân' la Tisa

Și pân' la Dunăre și Mare,
Că însuși Dumnezeu dorește
fim poporul ce-nflorește
Grădina Maicii Lui sub soare.

E timpul, frate-al meu rănit,
intri-n casa părintească;
Te-aștept cu dragoste frățească
Și-uniți vom fi de neclintit!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Alecsandri

Hora Unirii

Hai dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și armonie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o faptură și de-o samă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!

cântec, muzica de Alexandru Flechtenmacher, versuri de din Steaua Dunării (1856)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Și ziduri cad, și blocuri se destramă...

... și ziduri cad, și blocuri se destramă
și un popor devine iar popor
când oare răul dintre noi și Mamă
va deveni pârâu interior?!

suntem cu veșniciile de-o seamă
pământul nostru-i de la Dumnezeu
când oare scumpa noastră Mamă
ne vei aduce iar la sânul tău?!

când oare n-oi mai sta la vamă
în drum spre bucurești și chișinău
când oare numele purtat de Mamă
îl vei purta și tu, poporul meu?!

și ziduri cad, și blocuri se destramă
și un popor devine iar popor
și va veni o zi când peste noi și Mama
va fâlfâi un singur tricolor...

poezie de (30 august 2018, Moscova)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 23 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Adrian Păunescu

Doamne, ocrotește-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
am dat sânge și sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Am dat viață și soldați,
pentru-o patrie de frați,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au mușcat
Ultimatum și Diktat.
Biata lume nu știa
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov și Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,
și lui Horthy i l-a dat,
fi-le-ar numele spurcat.
Stalin cu teroarea sa
ne-a luat Basarabia
și cu Hitler în acord
Bucovina de la nord.
Cei mai răi tâlhari ne-au frânt,
ne-au luat țară și pământ,
nimenea n-a auzit
plânsul nostru răstignit.
Astfel am intrat și noi
în al doilea război,
haideți, dom-ne Mareșal
în Moldova și-n Ardeal.
Noi de dor de noi luptam
pentru țară, pentru neam,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare.
Și-am pierdut și-am fost răpuși
și-am fost ocupați de ruși,
aliații au tăcut,
Stalin a făcut ce-a vrut.
Și-am murit de mii de ori
s-avem iarăși Trei Culori,
și-am plătit cât nu se poate
sfânta noastră libertate.
Țara-i mică vremea grea,
ce-o mai fi om mai vedea,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
de uitat nu vom uita
țara noastră cum e ea,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Cât o fi român – român,
pruncul va primi la sân
adevăru-adevărat
despre tot ce s-a-ntâmplat.
Ține minte fiul meu,
că există Dumnezeu,
uite cum a fost și cum va fi,
și un jurământ te leagă,
țara noastră nu-i întreagă
însă asta doar până-ntr-o zi.
Când vei fi și tu bărbat,
să te simți mereu soldat,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Pe Câmpul lui Horea

Pe Câmpul lui Horea fulgii coboară,
Binecuvântări dalbe lin pogorând,
Mângâieri cerești pentru întreaga țară,
Ce mândră-și ridică un tricolor fluturând.

Urmașii Romei la Alba acum se adună,
Din țara ce a fost o Vale a Plângerii,
În Hora Unirii se prind cu toții de mână,
Cu cămăși și ițari, albi cum sunt îngerii.

Se adună românii, mănunchiuri ca grâul,
Sub cerul albastru cu nori risipiți,
Curgând înspre Alba, cum curge râul,
De azi înainte, sub tricolor, sunt uniți.

poezie de din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai stai un strigăt

eram acolo, în mine,
trebuia mă trezești cumva
dimineața,
înainte de plecarea nebunilor prin lume,
trebuia mă trezești așa cum mă știai tu,
în închipuirea ta,
trebuia mă cauți lângă tine,
eram demult în mine,
în sinea ta,
în trupul de lângă tine,
în smintitul de alături,
din capul tău,
trebuia mă oprești doar din
plecarea din mine,
întinzi mâna ca să
transformi în bezmeticul pe care îl vroiai,

mai stai un gând,
o poveste,
mai stai vreme de-un dor,
de o minune,
mai stai un strigăt,
mai stai o părere,
de-o părere de rău,
mai stai de-o cetate,

mai stai tu,
în tine,

nici nu știi cât de repede
putem pleca din noi,
când felinarele din oameni se sting
în trupurile nopții,
când nu are cine să ne oprească
a ne alunga
pe noi
din noi înșine
și din
ceilalți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Luci Țunea

SINGUR CÂND EȘTI...

Te-ai întrebat, tu, oare
de ce iubirea doare?
Nu cred că ai simțit,
dorul mare, nesfârșit,
departe de cel iubit!
Știi, tu, cum e sa fii
departe, să-ți simți inima
cum pleznește în coarde,
sperând că mai există
a ta iubire și nu a rămas
doar o simplă amintire?
Știi tu cum e, când
trezindu-te în noapte,
să te simți singur,
printre stele și șoapte,
și să-ți dorești o altă inimă
lângă tine bată, nu să stai
de veghe, noapte de noapte?
Singur când ești
îți dorești scapi
de singurătate, să ai aripi,
pleci oriunde, doar
să nu mai simți apăsarea
tristeții, în nopțile reci,
când cu un suflet drag,
ai vrea le petreci,
Și nu cred că știi
cât este de greu să speri,
tot speri, azi, mâine, mereu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Răghinaru

Numele tău

De, cutreierând pădurea, auzi pomii cum vorbesc
Și-asculți Doina răsunând când glăscioare ciripesc,
Dacă simți cum tristul codru Miorița iar îngână
Și, din zidul Mănăstirii, plânsul Anei cum răsună,

Dacă Marea Neagră veșnic ochii tăi o văd albastră
Iară Delta Dunăreană, pentru tine, nu-i sihastră,
Dacă ești semeț și falnic, precum nobilii Carpați,
De cunoști că pân' la Nistru locuiesc tot ai tăi frați,

Dacă știi că Poezia un Luceafăr o veghează
Ce, prin opera-i divină, ți-a vrut conștiința trează,
De îmbraci cu fală ia, la biserică, în lume,
De te-amuzi citind,, Păcală" și-ale sale snoave, glume,

De nu crezi că Țepeș-Vodă e Dracula sau vampir,
Pentru că e Domn de seamă al poporului martir,
De-ai citit mărețe fapte din gloriosul trecut,
Despre Mircea, despre Ștefan, care i-au fost gliei scut,

Dacă știi că-n vene-ți curge sânge de dac și roman,
te tragi din Decebal și din viteazul Traian,
Iar pe strămoșeasca glie vrei să fii în veci stăpân,
Țara ta e România, numele îți e: Român!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În țara numită România

Oameni buni și lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpați și mare.
România legendară
cu români de viță rară.
România dodoloață
unde toți am primit viață.
Am stat de strajă la hotară
și-am apărat această țară.
Aici ne e țara și neamul.
Aici ne e râul și ramul.
Aici viața nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleși cârmuiască
închină țara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai dăm mână cu mână
cei cu nație română!
readucem în țară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost și vom rămâne
stăpâni pe ape și pe grâne.
Vom trăi și vom lucra moșia
aici, în țara numită ROMÂNIA

poezie de (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Așa ai și rămas

O umbră albă din izvoare
Se nalță lin, tremurător...
Și-un gând îmi vine-ncet în zbor –
Un gând cu lacrimi de iertare.

Și zile mor în ori târzii,
Și zile nasc din vis de veci...
Cum ai putut așa pleci?!
Cum ai putut să nu mai vii?!

Dar a rămas în urma ta
Nemuritoare pe toți vecii,
Când dau în floare liliecii
Nuanțe magice de stea.

Acel Luceafăr răsărit
Ce seri întegi îl tot privescu,
Și-un gând, răsună-n infinit:
frate ești cu Eminescu.

Privesc la cer în seri târzii
Și parc-aș vrea măreț strig:
Unde te-ai dus atunci, nea Grig,
Și oare când o să revii!?

Și visul tău născut din soare
Cu dragoste umplut-a cerul.
Așa ai și rămas – Vieru,
Triumfător, făr' de hotare.

poezie de
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O, suflete...

O, suflete ce-n rău apuci,
de-ai ști tu-n ce adânc te duci.
De-ai ști-n ce-adânc cădea-vei greu
când umbli fără Dumnezeu.

În tina greului păcat
în moarte tu te-ai scufundat.

Nu vezi tu oare cum de sus
te cheamă harul lui Isus?

Întoarce azi la El-napoi
și las-al relelor nevoi!

El pentru tine S-a jertfit,
cu ce iubire te-a iubit!

— Poți tu urechea să-ți înfunzi
la glasul Lui să nu răspunzi?

Poți tu să-ți Žcoperi ochii tăi
și să mai mergi pe rele căi?

Poți tu când azi așa duios
te cheamă harul lui Hristos,

și-l al iubirii dulce prag
te-așteaptă El cu-atâta drag?

Poți oare tu să nu te-apleci?
— Ah, cum vei plânge-n veci de veci!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit în miez de noapte Zamolxis

A venit în miez de noapte, Zamolxis ca să ne spună,
nu ne mai este frate. Nu mai suntem împreună.
Politica ne-a despărțit, averile ne-au învrăjbit.
Nu mai avem zile bune. Ne-am împrăștiat prin lume.
"Săracii daco-romani, ați rămas de-acum orfani.
Dacia vostră bogată, de toată lumea-i furată.
Rusia vă dă târcoale, Europa vostră doarme.
Pe voi, cei rămași în țară, care n-ați plecat afară,
Sărăcia vă sugrumă, țara numai e mumă.
Singuri sunteți vinovați, pentru tot ce îndurați.
De ce nu vă adunați și-împreună luptați,
Pentru țară, pentru neam, pentru frunza de pe ram?
Sufletul în mine plânge, când văd cum vă pierdeți neamul.
Inima rău mi se frânge, când văd cum vă duce valul.
Unde-i Dacia străbună? Unde-i patria română?
Neam de daci și de romani, ca să nu mai fiți sărmani
Treziți-vă din amorțire și faceți din nou unire.
Cu Burebista, Decebal, formați puternic val.
faceți pace în Carpați, o veșnicie fiți frați.
fiți voi Mircea și Mihai, stăpâni pe al țării plai.
Din cenușă renască, țara vostră rmânească".
Și ne-a mai spus Zamolxis că:
"Dacia-Felix de altădată, în România Mare schimbată,
rămână-n veci unită, de glorie acoperită".

poezie de (august 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mamă, Românie mare

Bat clopote în depărtare, vestesc reîntregirea,
A neamului român, pe veci UNIREA,1 Decembrie e ziua.
O singură țară, ROMÂNIA și mamă a toți românii,
Dinspre Abrud, încă se simte a Iancului chemare, vie.

La Alba vin cu mic, cu mare, în suflete purtând cu toți
Aceeași unica dorință sfântă, unirea înfăptuiască.
De la Alba, la Avrig, de-a României drag, -înfăptuiască,
Hotare sigure și pace, a noastră țară să-înflorească.

S-au reunit la Blaj, provinciile toate, ca să semneze azi,
Unirea Moldovei cu Țara românească pe vecie.
Acolo s-a născut a noastră, mamă țară-România
Cu viersuri dulci, cu oameni bravi și vorbe de iubire.

La mulți ani români din orice colț de țară și de lume
Încingeți a unirii horă, prindeți-vă strâns de mână.
Sângele în vene fierbe, vorbim toți același glas,
Moldovă tu ești altoi, pentru o mare Românie.

Unirea tuturor, sub același steag străbun, e tricolorul,
Ce-a fluturat mereu cu stoinicie, din veacurile adânci...
Un singur ideal avem în cuget, unirea tuturor,
De la Bălți și de pe Prut, glas de frați se-aud strigând.

Dumnezeu, bate la uși și ne-întreabă azi pe toți,
Ce-am făcut cu libertatea, moștenită din străbuni?
Tu române, ai dus greul, peste umerii tăcuți...
Azi deșteaptă-te române, că vei deveni supus.

Tu popor înalță capul, cine ai vrea să te trezească
Din această amorțire, de-aia au luptat străbunii?
Oare azi numai pasă, viața pentru țară-au dat,
trăim în libertate, nu cu jugul pe grumaz...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Mamă

mamă
eu mi-aș dori mă-nțelegi
cum ai făcut de-atâtea ori
când mă strigai ca să mă cerți
sau mă ții în brațe

mi-erau mai dragi caișii pe atunci
îți mai aduci aminte cum mă ascundeam
în falnicele lor brațe
doar ca să îți fac în ciudă

mamă

toți arborii din lume mă iubeau
ca pe o frunză dintr-un anotimp
pierdut în cele multe
neînțelese de alți ochi verzi

și ai știut și tu
așa cum am simțit și eu
suntem trup comun acum
cu trunchiul lor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești tu!

Te recunosc:
ziua aceasta însorită
este surâsul tău
care prevestește primăvara!

Nu-i chip mă amăgești:
Tu ești steaua polară!
Stai neclintită
în inima mea.

Te recunosc după cum sclipești
prin norii de sticlă
risipiți pe cer,
după cum strălucești
din fundul adânc al mării...

Sunt hotărât
mă afund în mare
printre rechini
și printre scafandri
culeg de la fund
steaua polară.

Te recunosc
în desenele pe care norii
le desăvârșesc pe cer:
ești tu!

Te recunosc
după umbrela
sub care stai
când plouă...

poezie clasică de din Cartea cu oglinzi (1962)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 21 februarie 2017.
Distribuie

Patria noastră, România - Hora Unirii

Mamă bună-i România,
pe toți ne ține glia,
Toți români de-același neam,
Muntean, moldovean și ardelean,
ne-am unit toți odată
Și-am făcut țara rotată.
Haideți, frați, mână cu mână,
-nvârtim hora română,
Hora păcii românească
Pe câmpia strămoșească.
Vino, frate, hai străine,
Să te prinzi la braț cu mine
Toți la muncă, cu tărie
Și la horă, cu unire.
" jucăm hora frăției
Pe pământul României.
Iarba rea din holde piară,
Piară dușmanii din țară,
Între noi să nu mai fie,"
Nici ură, nici dușmănie.
Decât pace și iubire,
Să ne fie la toți bine,
Să n-avem grija de mâine.
La bogat și la sărac,
fie la toți pe plac.
Toate dorurile noastre
Du-le, Jiule, le du,
Acolo unde-i știi tu.
Du-le-n zările albastre
Și transformă-le în astre.
le presari pe pământ
Cu lacrimi și jurământ.
Că țara vom apăra
Și dușmanul vom seca.
Vom stârpii hoții și escrocii,
fim sănătoși cu toții,
Să ne fie legea sfântă
Și răutatea stârpită,
scăpăm de grea ispită,
S-avem viața fericită.
Să ne ajutăm, să ne iubim,
C-așa-i neamul de români:
Toți de-un sânge și de-o mamă,
Veniți la noi, că Ardealul ne cheamă
În patria mamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nici nu știu de-a fost un om...

fel de fel de poezii s-au tot scris sau recitit,
fel de fel de poezii au pierit și-au înflorit,
dar nici una nu-i în vers mai ritmată, mai lumină,
cum ne-a scris în timpul său Eminescu, stea divină
și acum ca și atunci, în iubirea-i neclintită,
țara a cântat în rând, dragostea și-a lui iubită

răsfoiesc acum pe rând poeziile-i alese,
câtă patimă a pus pe acest pământ de zestre,
câtă dragoste din el se revărsă și ne cheamă,
când suntem mai abătuți, când iubim, când timpu-i dramă
și cum el a aranjat spațiul, cerul și natura,
de-l citesc mă simt înalt, mi se încleștează gura

nici nu știu de-a fost un om, cred c-a fost un Sfânt din mare,
cred c-a fost rană și pom sau Luceafăr sau chiar Soare,
cred că ne-a fost dăruit trezească din morminte,
pe cei mulți și prigoniți, astăzi rupți de cele sfinte
și atunci ca și acum versul său ascunde doruri
și de țară și de crâng și de flori și păsări stoluri

trece timpul peste noi și înghite nemurirea,
rând pe rând ne trecem goi în morminte cu iubirea,
numai el rămâne Sfânt și veghează și îndrumă,
mii lăstari ce au crescut, peste văi, prin munți, sub lună
și de sus, din infinit, raza lui încet coboară,
luminează peste timp, ea rămâne să ne doară

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce este mai avantajos pe termen lung: să ai casa ta sau să stai cu chirie? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!